Descarcă revista în format PDF - idea

Asta ar fi poate adeværat dacæ guvernul Mazowiecki ar fi putut opta pentru
ceva mai bun decît decizia pe care a luat-o. Dar øi tu zici cæ aøa ceva n-a
fost cu putinflæ, nu-i aøa, Gazsi [„Gazsi“ e numele cu care îl alintæ amicii sæi
pe G. M. T. (N. red.)]? „[…] Forma aceasta risipitoare, rigidæ øi putredæ a
capitalismului de stat poate fi la fel de puflin ræsturnatæ cu mijloace socialiste
ca imperiile semifeudale: de pildæ, cel flarist, otoman sau habsburgic“, spui.
Dacæ e adeværat însæ cæ ea trebuia ræsturnatæ, iar asta nu s-a putut face cu
„mijloace socialiste“, atunci nu dovedeøte oare un mare simfl al responsabilitæflii
øi un mare curaj moral faptul cæ guvernul Mazowiecki a luat de urgenflæ
unica decizie posibilæ în acel moment?
Toate astea flin însæ de trecut. Ceea ce nu fline însæ de trecut este cæ, dupæ
G. M. T., schimbarea de regim a øi eøuat deja, definitiv øi ireparabil, fie cæ
liderii Solidaritæflii au procedat corect, fie cæ nu. Regimul nou, care s-a næscut
din aceastæ schimbare, e „iubit de foarte puflini (øi pour cause!)“. Øi nu
numai în versiunea sa est-europeanæ. Ce anume poate fi adus în sprijinul
unei lumi în care domnesc „ræzboiul, foametea, øomajul, catastrofa ecologicæ,
ameninflarea nuclearæ, terorismul, declinul evident al culturii“? E timpul
sæ ne dæm seama, zice G. M. T., cæ numai Uniunea Sovieticæ a eøuat, nu
øi idealul iniflial, original al socialismului marxian. Idealul marxist n-a fost pus
în aplicare nici în flærile organizate pe modelul sovietic, nici în alte pærfli, din
acest motiv ceea ce s-a întîmplat nu spune nimic despre idealurile însele.
Voi merge de la coadæ la cap. Mai întîi voi analiza ce putem afla de la G. M.
Tamás despre alternativa socialistæ.
Socialism
Bazîndu-mæ pe articolul sæu, am încercat sæ pun cap la cap imaginea despre
viitor a lui G. M. Tamás. El vorbeøte despre o „societate autodirijatæ, autoguvernatæ,
dreaptæ øi comunalæ“. Mai încolo va adæuga cæ aceastæ societate
e una în care nu existæ „exploatare, alienare øi opresiune“. Curios, el nu reaminteøte
øi cæ, pentru Marx, societatea e „asocierea indivizilor liberi“, dar
sînt convins cæ el aøteaptæ din partea socialismului øi desævîrøirea libertæflii.
Se declaræ adeptul „toreranflei celei mai largi“, aøadar probabil cæ el consideræ
øi socialismul o societate tolerantæ. Nu spune însæ nimic despre drepturile
omului; e drept cæ Marx se afla în conflict cu acestea, dar se øtie cæ ele
îi sînt dragi lui Gazsi, deci presupun cæ socialismul sæu nu poate exista færæ
drepturile omului. Lista principiilor normative ce circumscriu societatea viitorului
nu e scurtæ.
Totuøi, n-am aflat multe. Principiile pe care tocmai le-am inventariat sînt împærtæøite
de toate curentele de gîndire crescute din iluminism, deøi e drept
cæ în interpretæri diferite. Ele nu sînt împærtæøite numai de socialismul marxist,
ci øi de liberalism.
Aøadar, G. M. Tamás ar trebui sæ spunæ cîte ceva despre ce diferenflæ existæ,
în concepflia sa, între aceste principii øi felul în care apar ele în tradiflia liberalæ.
El ar trebui sæ dea un conflinut mai concret idealurilor pe care le sprijinæ.
Aici încep dificultæflile. Conflinutul idealurilor noastre e prescris în parte de
institufliile prin intermediul cærora sînt puse în evidenflæ scopurile, obligafliile
øi interdicfliile încastrate în ele. Principiile vin desigur înaintea institufliilor, acestea
din urmæ fiind în primul rînd mijloace. Dar nu exclusiv. Ele umplu totodatæ
cu conflinut principiile, care sînt, prin natura lor, abstracte. Despre
interpretarea liberalæ a libertæflii øi a egalitæflii e græitor cæ liberalii sînt adepflii
democrafliei constituflionale øi ai primatului economiei de piaflæ bazate pe
proprietatea privatæ. Pentru a înflelege cu claritate ce înseamnæ libertate øi
merchandise but prices rose enormously and masses of people ended up unemployed.
It took three long years for living standards to start rising again.
According to G. M. T. this was a moral defeat for those who took the decision
in question, a defeat that we (they and I) are not able to face.
This would probably be the case if there had been any better choice for
Mazowiecki’s government at that moment. Nevertheless, Gazsi [“Gazsi” is
G. M. T.’s nickname used by his friend. (Ed. n.)], they had no choice, and you
admit this as well. “ . . . This squandering, rigid and rotten form of state capitalism
could be overthrown by socialist means just as much as the semi-feudal
Tsarist, the Ottoman, or the Habsburg empires”, you say. Well, if it had to be
overthrown and this was impossible “by socialist means”, was it not an act of
great responsibility and moral bravery on the part of the Mazowiecki government
to make the only acceptable choice under the given circumstances?
Now this is all history. But what is not only history is that, according to G. M. T.,
the regime change has already failed, totally and irreversibly, no matter
whether the leaders of the Solidarity made the right or the wrong decision in
1989-90. The resulting system is “rightly unpopular”, and is so not merely in its
East European version. What on earth can justify a world governed by “war,
famine, unemployment, environmental catastrophe, terrorism, and the undeniable
decay of culture?” It is high time we acknowledge, notes G. M. T., that it
was simply the Soviet Union and not the original Marxist ideal of socialism that
suffered defeat. The Marxist ideal was tested neither in the countries belonging
to the Soviet system, nor in any other country, thus the real events have
nothing to say about the ideals themselves.
I shall proceed in a reverse order. First, let us examine what we can learn from
G. M. Tamás about the socialist alternative.
Socialism
I have tried to gather the elements of G. M. T.’s image of the future in his article.
He talks about a “self-governing, self-managing, righteous, communal society”.
This is a society, he later adds, without “exploitation, alienation, and
oppression”. Interestingly enough he is silent about the fact that socialism,
according to Marx, was also an “association of free individuals”, yet I am
convinced he expects socialism to accomplish a state of freedom as well.
He admits he is in favor of “the widest concept of tolerance”, thus I presume he
considers socialism as a tolerant society. The article does not mention human
rights; as it is known, Marx was at odds with the latter, but they are especially
dear to Gazsi’s heart, consequently I am willing to imagine his socialism is
unimaginable without the concept of human rights. The list of normative principles
defining the future society is thus quite comprehensive.
Still, things are far from being clear. Each current of thought rooted in
Enlightenment shares these principles – in different interpretations, of course.
They are common not only to Marxist socialism, but to liberalism as well.
Thus G. M. T. should enlighten us with regard to the difference he sees
between these principles as he conceives them and as they appear in the
liberal tradition. He should define more accurately the content of the ideals
he defends.
This is where all difficulty begins. The content of our ideals is partly determined
by the institutions that implement the objectives, obligations and limitations
these ideals comprise. Principles precede institutions, because the latter act as
means in service of the former. But they are not exclusively means. They also
fulfill with content the inherently rather abstract principles. The fact that the
172