Descarcă revista în format PDF - idea

arhiva
(Fig. 9): „Andromeda / ficta et vera / Mystica et genuina / figurata et Depicta“
(Andromeda / fictivæ øi adeværatæ / misterioasæ øi naturalæ / imaginatæ
øi pictatæ). 82
În denumirea datæ de Linné florii de ruginare, Andromeda polifolia, s-a
pæstrat amintirea acestui amestec imago-mitologic. La numai trei ani
dupæ aceasta, peste luxul fanteziei care gîndeøte în asociaflii de imagini,
Systema Naturae îøi aøezase deja nomenclatura severæ, care interzicea
orice digresiune. Expunerile concise ale lui Linné, oscilînd între limbaj
øi formulæ, atacau acum cabinetele de curiozitæfli mai tare decît ar fi putut
s-o facæ istoria naturalæ a lui Buffon. Ca øi Buffon, Linné înregistrase øi
el fondurile unor muzee de øtiinfle naturale, între altele pe cele ale Casei
Regale din Suedia, iar de la unul dintre elevii sæi avem o disertaflie despre
modul de alcætuire a colecfliilor de øtiinfle naturale, în care se reflectæ,
cu siguranflæ, ideile lui Linné. 83
Prefafla la traducerea germanæ din 1740 a lucrærii lui Linné Systema Naturae
confline îndemnul: „Poate cæ unora le va plæcea sæ-øi aranjeze
cabinetele de øtiinfle naturale ordonîndu-le ca aici, iar cataloagele lor
sæ le alcætuiascæ dupæ descrierile ce apar în aceste tabele, luînd exemplu
de la unul sau altul dintre savanflii celebri“. 84 Chiar în acelaøi an se
întemeia în Leipzig Museum Richterianum, un cabinet de øtiinfle naturale
a cærui organizare urmeazæ evident sistemul de clasificare al lui Linné: „Dacæ ne-am stræduit sæ stabilim o
ordine claræ, nu am fæcut-o numai pentru conservarea øi creøterea cabinetului – care sînt un folos real –, ci øi
pentru a produce o anumitæ desfætare, pe care nu o cunosc decît cei care îøi petrec o parte din timpul lor liber
contemplînd armonia lumii create [...]. Similitudinea sau disimilitudinea lucrurilor care stau aici laolaltæ ne aratæ
îndatæ cît de necesar este sæ alæturæm fiecærei creaturi vecinul care i se potriveøte, asociind cele ce seamænæ
øi despærflind, pe de altæ parte, unele de altele, cele diferite“. A „socializa“ înseamnæ a integra în clase øi subclase
flori, animale, scoici etc., „dupæ regulile artei“ care verificæ cu atenflie proporfliile: „Ceea ce în gîndire este
echilibrul cuvenit în toate sectoarele erudifliei, iar în tot ce e fæcut de mîna omului o ordine pe care în viafla
curentæ o numim bunæstare øi curæflenie, ce este în picturæ asemænarea, iar în arhitecturæ coeziunea tuturor
lucrurilor: ei bine, toate astea sînt tocmai ceea ce numim în aceste colecflii metodæ“. 85
Pe pagina de titlu a Museum Richterianum se fline cont de progresul realizat în metoda de clasificare a imaginilor
(Fig. 10). Scoici, corali, fragmente de obiecte antice, reliefuri, globuri øi cærfli – toate accesoriile cabinetului
de curiozitæfli – sînt ræspîndite în întreaga încæpere, dar „socializate“ sînt numai tablourile alæturate, cum s-ar
spune, umær lîngæ umær. Deøi în aceastæ colecflie specialæ destinatæ øtiinflelor naturii sînt reprezentate încæ toate
componentele cabinetului de curiozitæfli, artele plastice se retrag totuøi în fundal, disociindu-se de ansamblul
colecfliei. Dar tocmai aceastæ izolare declanøeazæ un proces ciudat: artele plastice îøi vor asuma de-acum înainte
ambiflii care erau odinioaræ apanajul colecfliilor universale.
Fig. 10. Museum Richterianum, frontispiece
in: Johann Ernst Hebenstreit, Museum
Richterianum, 1743
Traducere de Maria-Magdalena Anghelescu
Note:
1. Francis Bacon, Distributio Operis, in Works, ediflie de James Spedding, Robert Leslie Ellis øi Douglas Denon Heath, vol. I–XIV, London,
1857–1874; vol. I, 1857, pp. 134–145, aici p. 141: „Quod congeriem vero, conficimus historiam non solum naturae liberae ac solutae […],
qualis est historia coelestium, meteororum, terrae et maris, mineralium, plantarum, animalium; sed multo magis naturae constrictae et vexatae;
nempe, cum per artem et ministerium humanum de statu suo detruditur, atque premitur et fingitur. Itaque omnia artium mechanicarum,
omnia operativae partis liberalium, omnia practicarum complurim quae in artem propriam non coaluerunt, experimenta […] perscribimus.
[…] Quandoquidem natura rerum magis se prodit per vexationes artis quam in libertate propria“.
2. Francis Bacon, The Essays or Councels, in Works, vol. VI, § 18, 1861, p. 417: „cabinets and rarities“. Vezi traducerea germanæ a lui Levin L.
Schücking, Essays oder praktische und moralische Ratschläge, Stuttgart, 1970, p. 60.
3. Francis Bacon, Gesta Grayorum, in Works, vol. VIII, 1862, pp. 332–342, aici p. 335: „The third, a goodly huge cabinet, wherein whatsoever
the hand of man by exquisite art or engine hath made in rare in stuff, form, or motion; whatsoever singularity chance and the shuffle of things
hath produced; whatsoever Nature hath wrought in things that want life and may be kept; shall be stored and included. The fourth such a stillhouse,
so furnished with mills, instruments, furnaces, and vessels, as may be a place fit for a philosopher’s stone“. Vezi Gerard l’E. Turner,
„The Cabinet of Experimental Philosophy“, in Oliver Impey øi Arthur MacGregor (eds.), The Origins of Museums: The Cabinet of Curiosities in
15