Descarcă revista în format PDF - idea

arhiva
øi folosul cu totul special adus landului“. El atacæ øi mai violent jocul tehnologico-artistic care, cu o sutæ de ani
în urmæ, era, ca mijloc de cunoaøtere, esenfla însæøi a cabinetului de curiozitæfli, considerîndu-l „smintealæ“ venitæ
din partea unor „øarlatani“: „Încæ se mai gæsesc în fiecare zi o mulflime de artiøti noi øi maeøtri-inventatori
care nu øtiu sæ facæ decît minunæflii [...]; chiar perpetuum mobile nu-i pentru ei decît o bagatelæ“. 67
Refuzul grosolan primit de Friedrich Gottlieb Klopstock în 1765, cînd fæcea campanie pentru fondarea unei
Academii Germane la curtea din Viena, porneøte din acelaøi spirit: vocea unui artist nu conteazæ, „cæci artele
sînt considerate ceva de lux, ceva inutil, la care vom recurge cînd nu vom mai avea nimic mai bun de fæcut“. 68
Øi iatæ cum, pînæ la urmæ, artele plastice ajung aproape de ocaræ. În Introducerea sa programaticæ la tehnologie,
apærutæ pentru prima datæ în 1777, care trebuie consideratæ textul fundamental al øtiinflelor camerale 69 germane,
neobositul cameralist Johann Beckmann avertizeazæ cæ elogiul adus „aøa-numitelor arte frumoase, de
exemplu picturii, sculpturii, glipticii“, a luat proporflii – spune el – atît de exagerate, „încît pentru o vreme cei
mai mari øi mai învæflafli oameni n-au acordat importanflæ decît cunoaøterii ei, pînæ cînd, în sfîrøit, øi-au dat seama
cæ, într-un stat, trebuie sæ caufli mai întîi ceea ce este indispensabil øi util øi abia apoi frumosul, sau mæcar sæ le
caufli pe ambele cu acelaøi zel. Artele frumoase sînt pupile ale prisosinflei, care este produsul meseriilor, disprefluite
altædatæ“. 70 Iatæ deci abolitæ acum øi unitatea conceptualæ dintre artæ øi mecanicæ. Perfect conøtient de caracterul
epocal al cezurii pe care o opera, Beckmann scrie cæ „a îndræznit sæ utilizeze cuvîntul tehnologie în loc
de istoria artei, cum se spune de ceva vreme, denumire cel puflin la fel de improprie ca aceea de istorie naturalæ
pentru øtiinfla naturii. Se poate numi istorie a artei o narafliune despre inventarea, continuarea øi destinele
unei arte sau ale unui meøteøug, dar mult mai mult înseamnæ tehnologia, care explicæ aøa cum se cuvine, complet
øi limpede toate operafliile, consecinflele øi motivele lor“. 71
Odatæ cu aceastæ disociere, se pierde orice urmæ din ideea cæ anticii ar fi cucerit cîndva o poziflie în istoria naturii,
poziflie ce nu contrazicea cu nimic existenfla maøinii moderne, ba trebuia privitæ chiar ca o provocare pentru
aceasta øi ca o etapæ a unui progres. Dar pentru Beckmann este mai important sæ facæ cunoøtinflæ cu metodele
de producflie stræine decît sæ admire antichitæflile Italiei. Cælætorul care s-ar familiariza cu stadiul meseriilor în
Germania øi l-ar compara cu invenfliile stræine „ar vedea în Italia mai mult decît i-aratæ ghidul celui care îl plæteøte
øi mai mult decît antichitæflile væzute øi descrise de atîflia [...]. Sigur cæ atunci ar trebui sæ scoatem taleri germani,
dar am aduce în flaræ cunoøtinfle stræine, øi abia atunci s-ar pune problema, fæcînd bilanflul, cine plæteøte mai
mult: germanul sau stræinul“. 72
În 1786, cu prilejul primei sale vizite în Italia, Goethe confirmæ justeflea acestui raflionament, cu atît mai mult
cu cît el scapæ de meschinul calcul negustoresc al lui Beckmann. Convins de valoarea superioaræ a artelor plastice
øi a sculpturii antice, el vede în veneraflia care li se adreseazæ un epocal ræmas-bun. „În aceastæ cælætorie“,
– speræ el – „vreau sæ-mi împac spiritul contemplînd artele frumoase, sæ-mi întipæresc în suflet imaginea lor
sacræ øi s-o pæstrez acolo, ca s-o savurez în tihnæ. Dar sæ mæ-ntorc apoi înspre artizani, iar cînd voi reveni acasæ
sæ studiez chimia øi mecanica. Cæci a trecut vremea frumuseflii, iar în zilele noastre nu se mai cere decît strictul
necesar.“ 73
Cortegiul triumfal al industriei utile – în mæsura în care era øi o luptæ pentru recunoaøterea rangului modernitæflii
– îøi gæsise încæ din anul 1734 o încununare monumentalæ sub forma unei pendule de peste 3 metri înælflime,
realizatæ de arhitectul englez Henry Bridges (Fig. 8). 74 Adoptînd forma unui templu antic, dar prevæzutæ în interior
cu o viaflæ mecanicæ de cel mai modern tip, ea a fost trimisæ în jurul pæmîntului ca „machetæ demonstrativæ
a lumii“ øi ca ambasadoare a victoriei repurtate asupra Antichitæflii:
Fig. 8. Pendulum clock by Henry Bridges,
1734, copper engraving, Paris, Bibliothèque
Nationale
By arts mechanic you will here be tought
More than Rome new, or Grecian sages thought.
Prin arta mecanicæ vei fi-nvæflat aici
Mai mult decît øtia Roma ori înflelepflii greci puteau gîndi. 75
Socializarea
La mijlocul secolului al XVIII-lea, detaøarea conceptualæ øi fapticæ a mecanicii de domeniul tradifliei antice øi al
artei era deplinæ. Pentru colecflii, consecinfla a fost o revoluflie. Cabinetul de curiozitæfli oferise o scenæ ce putea
cuprinde haosul lumii în întreaga lui complexitate øi care putea sæ-l prezinte stratificat în spafliu øi timp. Iar acum,
cînd aceastæ scenæ se præbuøea, apæreau în locul ei colecfliile speciale de obiecte naturale, de antichitæfli, de opere
13