Descarcă revista în format PDF - idea

aøa cum a fost pictat de vechii maeøtrii? Auschwitz e o parte a istoriei øi realitæflii Germaniei
– o realitate cæreia acum i-a fost oferit un caracter suprarealist, în expoziflia
lui Buergel, fiind transformatæ în cel mai pur kitsch.
4. Înapoi la Eso: documenta mandalelor
Teroare øi frumusefle – asta aduce cu sine, în Germania contemporanæ, reîntoarcerea
lui Buergel la frumos: înfrumuseflarea lagærelor de exterminare. Pentru a încheia,
sæ ne întoarcem însæ la un caz mai puflin deprimant al înfrumuseflærii buergeliene.
Este adeværat, prin discursul ei liber despre estetizarea politicului, documenta 12
oscileazæ continuu între scandalos øi ridicol. Dar presupun cæ, în spatele acestei discuflii
tîmpite despre formæ øi frumusefle, existæ un fel de „discurs dominant“ care sistematizeazæ
tofli aceøti semnificanfli. Øi mi se pare cæ, la documenta 12, nu ne confruntæm
atît cu o reîntoarcere la frumos, cît cu o reîntoarcere a ezotericului care se ifleøte
din spatele frumosului.
Ideologia hippie, completamente ezotericæ, a „experienflei imediate“ e cea care însuflefleøte
nofliunea lui Buergel de educaflie („Ästhetische Bildung“), ca proces al læsærii
vizitatorilor pe seama propriilor impresii imediate, prin refuzul de-a le oferi orice
context sau informaflie. Aceastæ ideologie e susflinutæ øi de arta decorativæ psihedelicæ
a lui Poul Gernes, de la sfîrøitul anilor ’60, sau de picturile-„mandala“ ale lui John
McCracken, de la începutul anilor ’70 (precum øi de sculpturile sale metafizice). Aici,
arta se reîntoarce la rædæcinile ei nu prin frumusefle, ci prin religie. Sæ ascultæm, pentru
ultima oaræ, aiurelile lui Roger Buergel despre „mirare“, meditaflie tibetanæ øi „revræjirea“
(„Wiederverzauberung“) lumii:
„Mandalele, cu cele douæ axe simetrice, sînt reprezentative ca nofliuni holistice, dar
ele nu sînt destinate simplei lor admiræri mirate, atunci cînd te droghezi, ci øi ca forme
ce ræsar dintr-o practicæ religioasæ stræveche întîlnitæ, de pildæ, în budismul tibetan:
pictura ca meditaflie. Destulæ cernealæ a curs pe tema curentelor ezoterice în cadrul
miøcærii anti-Vietnam. Oricum, aceste curente ezoterice, de la simboliøtii francezi
øi pînæ la antroposofie, au fost dintotdeauna o parte integrantæ a abstracfliunii
moderne. Acestea recomandæ revræjirea lumii, în prea mare mæsuræ væduvitæ de
magie de cætre raflionalitatea capitalistæ a revolufliei industriale“.
Sæ fie limpede: mistica „revræjire a lumii“ – exemplificatæ de cîfliva dintre artiøtii aleøi
de el – reprezintæ propriul program al lui Buergel, nu doar programul unor curente
ale modernitæflii, iar documenta a devenit maøinæria de ræzboi a lui Buergel, care
i-a permis sæ continue sæ fantazeze despre holism (de unde øi asociaflionismul – cæci
într-un univers holist, totul se leagæ, într-o oarecare mæsuræ, cu totul), „forme strævechi“
(de unde øi numeroasele expoziflii premoderne), meditaflie (de unde øi discursul
experienflei pure dintre vizitator øi opera de artæ), magie øi revræjirea
cvasireligioasæ a artei (de unde øi revenirea mandalelor) – toate acestea mascate,
frecvent, în limbajul regresiv al înfrumuseflærii. În ultimæ instanflæ, toatæ aceastæ prostie
spiritualistæ øi ezotericæ e cea care se ifleøte din spatele formalismului øi estetismului
lui Buergel øi îi permite acestuia sæ se descotoroseascæ de toate textele, de criticæ
øi de politicæ în cîmpul artei. Vom vedea dacæ mistica contrailuminismului curatorial
va prevala sau dacæ urmætoarea documenta poate fi luatæ, din nou, în serios.
Poul Gernes
Target paintings, 1966–69, © The Estate of Poul Gernes,
photo: Anders Sune Berg
Traducere de Alex Moldovan
118