Descarcă revista în format PDF - idea

Fig. 6. Portrait of the Earl of Arundel, painting
by Daniel Mijtens, ca. 1616, Arundel Castle
a speciilor øi acea istoricizare a naturii care conduce la teoria darwinistæ a evolufliei. 51 Dar poate cæ tocmai în
pregætirea unei istorii a naturii rezidæ cea mai importantæ contribuflie a cabinetului de curiozitæfli la acel Advancement
of Learning. Splendoarea pieselor sale de colecflie, de la obiectul natural pînæ la cele mai înalte trepte ale
rafinamentului, ne face sæ privim regnurile naturii ca mediul unei activitæfli artistice care înflelege cæ dezvoltarea
este însæøi esenfla naturii. Continuumul care porneøte din istoria naturalæ, se dezvoltæ trecînd prin Metallotheca
lui Aldrovandi, Museum Metallicum al lui Mercati, portretul unui colecflionar, al contelui de Arundel øi portretul
oficial al lui Mazarin, øi a cærui miøcare se împlineøte în opera de artæ øi maøinæ îøi gæseøte impulsul øi forfla
motrice în hazardul ludic. Stilul „rystique“ ce simuleazæ natura, factorul de ræsucire al sculpturilor øi automiøcarea
automatelor au, pe lîngæ semnificaflia lor în filosofia naturii, un caracter de-a dreptul incitant. Cæci într-una
dintre cele mai impresionante formulæri din Novum Organum, Bacon ne avertizeazæ de pericolul stagnærii narcisiste.
Operele de artæ, care, spune el, sînt mai uøor de descifrat decît miracolele naturii, pot duce la o satisfacflie
prematuræ: „Cæci existæ pericolul ca, la vederea acestor opere de artæ, considerate ca adeværata culme øi apogeul
creafliei umane, spiritul sæ cedeze, amorflit, paralizat, ca vræjit“. 52 Bacon ar fi putut sæ punæ acelaøi avertisment
în gura acelei naturi care, din punctul de vedere al istoricului ei tradiflional, trebuie sæ ræmînæ staticæ: produs al
unei creaflii deja perfecte, îøi este mereu suficientæ sieøi, necunoscînd, prin urmare, decît repetarea ciclicæ a aceloraøi
specii, nu øi evadarea din aceastæ absenflæ a istoriei.
Cînd Bacon presimflea temporalitatea naturii, o fæcea cu condiflia sæ nu existe nicio opoziflie esenflialæ între forma
naturalæ øi forma artisticæ. Ca øi în istoria naturalæ, în cabinetul de curiozitæfli – care este mijlocul de stimulare
vizualæ al ei – nu se admite o diferenfliere fundamentalæ între opera naturii øi cea creatæ de om. Colecflia devine
receptaculul gigantic al unei naturi care nu-l înflelege pe om øi opera sa ca un caz aparte, ci ca o componentæ
a unui întreg mai vast. Patronajul vizual al acestei concepflii se datora educafliei aplicate generaflii de-a rîndul
privirii istoricizante, acea privire pe care o evocase înlænfluirea domeniilor colecfliei: naturæ – sculpturæ anticæ
– operæ de artæ – maøinæ. La Bacon, natura øi mecanica sînt pærfli integrante ale istoriei naturale. În sensul venerafliei
pe care o poartæ unei „prisca theologia“ øi cu toatæ încrederea pe care o are în tehnica viitorului øi în øtiinflele
naturii, Bacon e impregnat de înflelepciunea miturilor greceøti 53 , iar dacæ, la vederea unui nou transport de statui
antice pentru colecflia contelui de Arundel (Fig. 6), i-a scæpat exclamaflia: „Învierea!“, motivul trebuie sæ fi
fost øi acela cæ întîlnea aici primele mærturii de trecere în istorie a unor aberaflii ale naturii, de supunere øi modelare
a voinflei efervescente de evoluflie a naturii. 54
Elanul istoricist al lui Bacon nu a ræmas izolat, dacæ ne gîndim numai la faptul cæ sursa din care izvorîse, cabinetul
de curiozitæfli, cuprindea toate regnurile naturii øi toate sectoarele tehnologiei artistice, astfel încît nu numai
istoria pæmîntului, ci øi aceea a speciilor øi a tuturor aptitudinilor umane intrau în cîmpul de acfliune al metamorfozei
istorice. Cînd Bacon raporteazæ artele plastice din „historia civilis“ la condifliile politice øi naturale, pentru
a sonda istoria dezvoltærii artelor, el formuleazæ un crez metodologic pe care, pe urmæ, nu îl vom mai regæsi
pînæ la Johann Joachim Winckelmann. 55
Influenfla lui a fost însæ permanentæ asupra unei întregi serii de cercetætori ai pæmîntului øi fosilelor. Ca øi Bacon,
øi în pofida protestelor solemne ale adepflilor Creafliei mozaice în Øase Zile, ei reveneau în permanenflæ la ideea
unei dezvoltæri istorice, de cîte ori încercau, pornind de la tehnologia artisticæ umanæ, sæ tragæ concluzii aplicabile
naturii. Aøa s-a petrecut în primul rînd cu danezul Niels Steno, care studia, între altele, scrierile lui Bacon
øi vizita sistematic cabinetele de curiozitæfli din Danemarca, Germania, Franfla øi Italia, unde a putut studia øi inventarul
manuscris al Metallothecii lui Mercati (Fig. 7). Începuse, la rîndul sæu, o colecflie, pe care în anul 1675 a
integrat-o în cea a marelui duce toscan Cosimo al III-lea de’Medici, colecflie pe care fusese însærcinat sæ o inventarieze.
Propriile sale obiecte constituie arhiva cælætoriilor lui prin Toscana, al cæror rezultat øtiinflific l-a putut
prezenta în anul 1669 sub titlul Prodromul unei disertaflii despre corpurile solide conflinute în mod natural în alte
corpuri solide; aici, mai radical decît Bacon, interpreta pæmîntul nu ca un corp cu o potenflialæ voinflæ de evoluflie,
ci ca o configuraflie care are deja istoria unei lungi evoluflii în urma ei. 56
Puflin mai tîrziu, naturalistul englez Robert Hooke, care fæcuse personal cunoøtinflæ cu Steno øi care, la rîndul
lui, era familiarizat cu scrierile lui Bacon, a dezvoltat, referitor la fosile, ideea cæ, oricît de greu sînt „de interpretat,
pentru a deduce din ele o cronologie [...], nu este totuøi imposibil“. 57 Într-o manieræ seducætoare, el confirma
legætura dintre primele douæ verigi ale lanflului formæ naturalæ – formæ anticæ – operæ de artæ – maøinæ,
comparînd pietrificærile fosile cu monumentele antice; vedea în ele douæ pærfli coerente – dar nu mai puflin
net diferenfliate – ale unei istorii care merge de la formele naturale pînæ la cele mai vechi mærturii ale Antichitæflii:
„Aceste cochilii sau alte corpuri sînt medaliile, urnele sau monumentele naturii“. Cercetætorul – spune Hooke
10