Descarcă revista în format PDF - idea

constæ în presupunerea cæ israelienii, cruzi cum sînt, i-au provocat pînæ øi bietului
pui de girafæ Brownie un atac de cord. Friedl, care, odatæ, la Bienala de la Veneflia,
a ræspuns expozifliei lui Hans Haacke de la pavilionul german prin sloganul de prost
gust: „Am supraviefluit pavilionului german!“, reuøeøte sæ ne prezinte imaginea perfectæ
a victimizærii: nu doar cæ israelienii ucid palestinieni dupæ bunul-plac, dupæ cum
ar putea înflelege germanii antisemifli obiønuifli care viziteazæ expoziflia, ei ucid pînæ
øi micile girafe palestiniene care de-abia au reuøit sæ scape de domnia sud-africanæ
a apartheidului doar pentru a cædea victimæ aøa-zisului regim de apartheid din Israel
(faptul cæ girafa fusese importatæ din Africa de Sud a fost amintit în toate reportajele
media, chiar dacæ aceastæ informaflie, s-ar crede, este în întregime irelevantæ – însæ
permite stabilirea unei legæturi asociative între Israel øi apartheidul din Africa de Sud).
Se dovedeøte cæ lucrarea cea mai cunoscutæ din expoziflie este deci øi cea mai problematicæ,
în mæsura în care alimenteazæ fanteziile antisemite. Nici nu e de mirare cæ
a devenit cea mai proeminentæ lucrare într-o Germanie eficient normalizatæ sub conducerea
cancelarului Schröder (e suficient sæ ne amintim cæ cea care a trimis din nou
trupe germane la ræzboi, pentru prima datæ dupæ 1945, este coaliflia „roø-verde“).
Dar aceasta nu e singura lucrare vizînd normalizarea. Odatæ cu fotografiile lui Van
de Ven, documenta se transformæ explicit în propagandæ antiisraelianæ. Datæ fiind
obiønuita dorinflæ a curatorilor de a nu avea niciun text care sæ însofleascæ lucrærile,
te-ai aøtepta ca øi de aceastæ datæ, ca în multe alte cazuri la documenta 12, sæ nu
primim niciun fel de traducere pentru graffitiurile scrise în arabæ øi fotografiate de
cætre Van de Ven. Dimpotrivæ, în cazul de faflæ artistului i s-a permis sæ ne ofere nu
doar traducerile – din care aflæm interesanta opinie cæ Israelul e vinovat pentru declanøarea
tuturor ræzboaiele din zonæ –, ci chiar øi texte adiflionale tipærite laolaltæ cu traducerile
sub forma unei broøuri propagandistice care se poate cumpæra de la
librærie. Un comentariu al lui Azmi Bishara de la sæptæmînalul Al-Ahram, integral
retipærit, ne informeazæ binevoitor cæ „Holocaustul trebuie contextualizat“. Surprinzætor,
prin „contextualizare“ autorul nu înflelege negarea lui categoricæ. Aceasta ar fi
o strategie proastæ, spune el – øi, pe lîngæ asta, Holocaustul chiar a avut loc. Dar
negarea Holocaustului de cætre neonaziøti øi alflii ar trebui væzutæ în contextul a ceea
ce el numeøte „o altæ fafletæ“ a negærii Holocaustului, prin care autorul înflelege încercarea
„sioniøtilor“ de a monopoliza Holocaustul øi de a-l folosi pentru atingerea propriilor
scopuri politice. De aici, el concluzioneazæ cæ „orice israelian poate vorbi øi
se poate comporta ca o victimæ, chiar dacæ, ideologic vorbind, are mai multe în
comun cu criminalul sau cu «Capo» – evreii care au colaborat cu naziøtii în lagærele
de concentrare“. O asemenea propagandæ antisemitæ dezgustætoare, care îi transformæ
pe evrei doar într-un alt tip de colaboratori ai naziøtilor (dacæ nu de-a dreptul
în naziøti), e distribuitæ la Kassel, în numele documenta, øi singurul lucru pe care
Roger Buergel îl are de spus este cæ avem de-a face cu un conflict extraordinar de
„complex“.
Dar distribuirea acestor mostre de antisemitism arab „soft“ sau „luminat“ merge de
minune cu un alt text retipærit de Van de Ven: un manifest redactat de douæzeci øi
cinci de politologi germani cerînd normalizarea, în sfîrøit, a relafliei Germaniei cu
Israelul. Aceøtia susflin cæ Holocaustul n-ar mai trebui sæ stea în calea „prieteniei“
arætate de Germania Israelului; de fapt, ei susflin cæ tocmai din pricina Holocaustului
– care a trimis o mulflime de evrei europeni în Israel – Germania ar trebui sæ
sprijine acum, în mod mai activ, tabæra palestinianæ øi, sugereazæ ei, sæ înceteze
furnizarea de arme de autoapærare Israelului. Astfel, într-o Germanie post-Schröder,
într-o expoziflie organizatæ de un director artistic german øi de un curator german,
taberele palestiniene de refugiafli øi presupusele crime ale Israelului, inclusiv o presupusæ
„fafletæ sionistæ“ a „negærii Holocaustului“, figureazæ, în cele din urmæ, mult
mai proeminent printre contribuflii decît lagærele de exterminare germane øi crimele
Peter Friedl
The Zoo Story, 2007, exhibition view,
photo: Hans Nevidal, documenta GmbH
Transport of the giraffe in Qalqiliyah, West Bank,
© Peter Friedl, VG Bild-Kunst, Bonn 2007, photo: the artist
114