Descarcă revista în format PDF - idea

arhiva
decît împinsæ pînæ la categoria supremæ a jocului. Dupæ chipul unui „deus ludens“, colecflionarul a pæstrat de aceea
øi el, în imitarea Creafliei, alternanfla utilitæflii practice cu gratuitatea, pentru ca, „jucîndu-se“, sæ dobîndeascæ
cunoaøterea. Aøa cum globul pæmîntesc era considerat „cabinetul de curiozitæfli al lui Dumnezeu“ 41 , colecflionarul
crea – dupæ cum descria medicul Pierre Borel importantul sæu cabinet de curiozitæfli – „o lume în propria-i casæ,
ba chiar un muzeu, care e un microcosmos øi un compendiu al tuturor lucrurilor extraordinare“. 42
Aparenta dezordine a obiectelor colecflionate îøi dezvæluie în acest cadru sensul filosofic. Colecflia Muzeului Cospiano
din Bologna purta un titlu care susflinea concepflia unei înlænfluiri istorice în patru trepte (Fig. 4); ne-am fi
aøteptat, aøadar, ca aranjamentul obiectelor sæ transpunæ în spafliu aceastæ schemæ. Dupæ cum indicæ textul laconic,
vitrinele conflin într-adevær obiecte din toate regnurile naturii, statuete antice alæturi de unele contemporane,
ca øi arme øi unelte. Cu atît mai surprinzætor este faptul cæ ele nu sînt separate unele de altele prin niciun
mijloc de clasificare recognoscibil. Cînd coralii, care reunesc toate trei regnurile naturii, sînt amestecafli cu recipiente
antice pentru uleiuri øi statuete, cu monede, animale împæiate øi instrumente, sînt alese, ce-i drept, exemple
din naturæ, din sculptura anticæ, din mæiestria postanticæ øi din instrumentarul [mecanicii], dar færæ a fi separate
unele de altele, ci, dimpotrivæ, asociate prin juxtapunere. Toate sînt amestecate în mod evident pentru a øterge
frontierele øi – cum va explica puflin mai tîrziu Major, teoreticianul cabinetelor de curiozitæfli, referindu-se la artificialia
din propria sa colecflie – pentru a da impresia de „dezordine/intenflionat dispersatæ“. 43 Aranjamentul
diverselor categorii (genera) nu vizeazæ separarea lor, ci construieøte, dimpotrivæ, acele punfli vizuale care sæ
juxtapunæ facultæflilor ludice ale naturii capacitatea de sintezæ a privirii umane. Iatæ de ce în inventar se vorbeøte
de mai multe ori despre „glumele“ naturii 44 , lucru valabil øi pentru inventarul Muzeului Wormianum, care anunflæ
programatic cæ „natura s-a jucat în toate manifestærile exterioare ale lucrurilor naturale“. 45 Cel mai mare cabinet
de curiozitæfli din secolul al XVII-lea, Kircherianum, era considerat øi el un loc în care putea fi vizitatæ Natura-Jucætoare.
46 Cînd Bacon, în 1596, în viziunea sa despre cabinetul de curiozitæfli, se gîndea la obiectele naturale
formate de hazard („chance“) care „îøi cer dreptul la viaflæ øi vor sæ fie pæstrate“, avea în vedere acest joc liber
al naturii, dar øi mijloacele de constrîngere pe care le posedæ arta pentru a impune o direcflie acestor metamorfoze
infinite.
Ideea lui Bacon, care face sæ culmineze istoria naturalæ în arta umanæ, încearcæ sæ exploreze în totalitate capacitæflile
de variaflie ale naturii, ca sæ penetreze astfel natura naturans pînæ în centrul ei, cu alte cuvinte, sæ ajungæ la „sursa
emanafliei“ tuturor corpurilor naturale. 47 De cele mai multe ori se vede aici dorinfla de a sonda posibilitæflile,
pînæ atunci neepuizate, ale fizicii multiplicitæflii, physica sparsa, færæ a depæøi astfel posibilitæflile de la început prevæzute
în cadrul Creafliei øi færæ a impune cu forfla istoriei naturale o evoluflie istoricæ. Øi totuøi, efectul produs de
cabinetul de curiozitæfli consolideazæ acele interpretæri care îl væd pe Bacon în cæutarea naturei naturans, nu
ca într-un joc cu datele Creafliei, ci ca într-o erupflie într-o nouæ creaflie øi prin urmare în istoricitatea naturii. 48
Coliziunea dintre natura staticæ, aøa cum a fost creatæ o datæ pentru totdeauna, øi rafinarea istoricæ a materiilor
brute transformæ conflictul clasic dintre natura øi ars într-o suprafaflæ de frecare la întîlnirea dintre stagnare
øi dezvoltare. Istoria aptitudinilor artistice øi mecanice face sæ explodeze din interior istoria naturalæ anchilozantdescriptivæ,
dezvæluind esenfla versatilæ a naturii øi „imit[înd], de asemenea, miøcærile creaturilor vii, oameni,
animale, pæsæri, peøti sau øerpi“. 49
Astfel de creaflii erau, evident, inutile, întrucît nu serveau decît ca jucærii, dar tocmai prin gratuitatea miøcærii
lor autonome subliniau caracterul demiurgic al fabricærii lor. Un automat al Muzeului German din München,
care aparflinuse iniflial, probabil, lui Carol Quintul, ne poate face sæ înflelegem de ce Bacon avea o înaltæ consideraflie
pentru androizi øi de ce maøinæriile cu miøcare autonomæ erau colecflionate atît de intens în cabinetele de curiozitæfli
(Fig. 5). Cine l-a væzut vreodatæ miøcîndu-se ræmîne fascinat de magia sa. Automatul dæ ocol de mai multe ori
unei suprafefle pætrate, fæcînd sæ se-audæ în mers cælcætura puternicæ a picioarelor sale. Ascultînd de o programare
de o complexitate nemaiauzitæ øi de un sincronism perfect, mîinile sale par sæ roteascæ, în rugæciune,
mærgelele unor mætænii, în timp ce capul reuøeøte sæ se miøte în faflæ øi lateral, într-o miøcare sacadatæ, gura se
deschide la începutul øi la sfîrøitul fiecærei fraze, ba chiar øi ochii se miøcæ necontenit într-o parte øi-n alta. 50 Acest
tip de automate este produsul unei dezvoltæri øi, cum nu existæ o diferenflæ categorialæ între obiectele de artæ
øi componentele naturii, putem sæ ne gîndim la naturæ ca la o mærime variabilæ de-a lungul istoriei.
Dar întrucît dorinfla de dezvoltare inerentæ naturii trebuie privitæ în analogie cu revoluflia cunoaøterii – revoluflie
care nu se efectueazæ liniar, ci retroactiv øi nu cu certitudine operativæ, ci ca metodæ voluntar fragmentaræ, conøtientæ
de importanfla hazardului –, ea nu reprezintæ încæ o evoluflie orientatæ cætre un scop, ca în definiflia darwinistæ;
trebuie sæ o consideræm mai degrabæ ca o etapæ intermediaræ între concepflia creøtin-aristotelicæ staticæ
Fig. 5. Automaton, ca. 1560, Munich,
Deutsches Museum
9