Barons’ Hill, 2004, installation – photographs, cast brass and wood ingots, and six DVD projections Gold ingots (each 18.6 × 6.2 × 1.5 cm) from Barons’ Hill (Floor), 2004–2005, courtesy: the artist and Yvon Lambert, Paris and New York
scena √ Aceste experimente le continui øi acum, vrei însæ sæ spui cæ ele flineau foarte mult de Moldova... ¬ Nu, nu neapærat, dar mi se pare evident cæ de la un anumit moment încolo ai început sæ abordezi teme cu rezonanflæ politico-socialæ. Care sînt sursele acestei reînvestiri a ta, ca artist critic? √ Fireøte, aøa este, la un moment dat am început sæ fiu interesat de temele politico-sociale, iar acest lucru a avut foarte mare legæturæ cu faptul cæ deja cælætoream foarte mult în Vest. Cred cæ a fost totuøi vorba despre o evoluflie naturalæ, nu m-am pregætit în niciun fel sæ devin „artist critic“. Experienfla Occidentului te pune foarte mult în poziflia în care nu ai cum sæ nu faci diferenfle sau sæ compari. Atunci cînd eøti în mijlocul evenimentelor sau prea aproape de tabloul din fafla ochilor, nu reuøeøti sæ percepi tot ceea ce se întîmplæ. ¬ Eu am pus perioada lucrærilor tale experimentale pe seama naøterii KSAK-ului la Chiøinæu, tu fiind unul din susflinætorii øi promotorii sæi inifliali. Ceea ce încerc sæ spun este cæ existenfla acestei instituflii v-a oferit libertatea de a experimenta foarte mult, în condifliile în care dorinfla de a experimenta fusese pînæ atunci reprimatæ de configurafliile socio-politice øi de limitarea mijloacelor de expresie artisticæ. √ Parflial ai dreptate, însæ cred cæ are de-a face øi cu condifliile în care lucram. La mijlocul anilor ’90, centrul dispunea de o singuræ cameræ VHS, pentru care trebuia sæ stai la rînd ca sæ o foloseøti, lipsea masa de montaj, iar atunci cînd nu ai mijloace minime pentru a face o lucrare existæ posibilitatea de a compensa prin experiment. Alta este situaflia astæzi, cînd nu se mai pune atît de acut problema materialelor de producflie. Pe de altæ parte, noi eram atunci destul de izolafli... nu øtiam cæ ceea ce încercam noi sæ facem era deja istorie veche în Occident. Øi totuøi, eram invitat în acea perioadæ foarte des pentru a face performance-uri, de altfel plæcîndu-mi foarte mult sæ fac acest lucru. Am realizat, de exemplu, multe performance-uri cu hîrtie, mæ concentram pe sunetul hîrtiei scrise, rupte sau distruse. Toate acestea s-au oprit însæ dupæ documenta 11, Harald Szeemann fiind ultimul care m-a invitat sæ fac un performance la Viena. Apoi a urmat o pauzæ lungæ, întreruptæ poate de un performance fæcut în Galeria Yvon Lambert sau de cele douæ performance-uri pe care le-am fæcut anul acesta, care au fost însæ reluæri dupæ altele mai vechi. Însæ, în general vorbind, lucrærile mele mai vechi nu au avut øansa sæ fie expuse. ¬ Ce a însemnat pentru evoluflia ta ca artist documenta 11? √ Foarte mult. Eu nu am fost student la artæ, nu am diplomæ de artist, am început ca fotograf amator øi dezvoltasem un oarecare complex vizavi de lucrul acesta. A fi artist presupune pentru mine asumarea unor lucruri destul de dure. Dacæ în perioada KSAK-ului nu mæ gîndeam cæ ceea ce fac poate fi øi expus... ei bine, odatæ cu documenta am ieøit din underground, ca sæ spun aøa, mi-am îndepærtat orice fel de rezerve pe care le mai aveam în legæturæ cu faptul de a fi artist. ¬ Mærturisesc cæ am fost un pic surprins de micul text din finalul lucrærii comisionate de documenta, Shoes for Europe. Schimbarea ecartamentului la granifla dintre România øi Republica Moldova o vezi ca pe o distincflie simbolicæ între Est øi Vest. Chestiunea este destul de sensibilæ, datoritæ labilitæflii acestor psihogeografii, pentru cæ niciodatæ nu prea øtii cam pe unde se terminæ Vestul øi începe Estul. √ Cred cæ Shoes for Europe prezintæ o situaflie care este øi acum valabilæ; ca atare, România e deja în Uniunea Europeanæ, iar Moldova nu. Am vrut sæ aræt, pe de o parte, cæ este nevoie de un proces de adaptare pentru a te plasa pe track-ul acesta vestic. Pentru mine el începe odatæ cu schimbarea osiilor de tren. Pe de altæ parte, e vorba de faptul cæ problema conectærii la Vest nu se pune numai în termenii deconstruirii anumitor structuri, ci ea devine o problemæ concretæ atunci cînd eøti situat într-un context în care øi infrastructura e parcæ alta. E vorba aici de o izolare, care nu e una doar imaginaræ, ci øi concretæ. focusing on the sound of the paper being written, torn or destroyed. But all of these stopped after documenta 11, Harold Szeemann was the last to invite me do a performance in Vienna. Then a long pause followed, interrupted maybe by a performance I did for Yvon Lambert Gallery or the two performances I did this year, which were in fact remakes of older works. But generally speaking, my older works didn’t have the chance to be exhibited. ¬ What did documenta 11 mean for your evolution as an artist? √ It meant very much. I haven’t studied art, I don’t have an artist’s degree, I started as an amateur photograph and I developed a kind of complex related to this issue. For me, being an artist implies assuming some pretty harsh stuff. If during the KSAK period I wasn’t thinking that what I do may be exhibited as well... with the documenta I exited the underground, if I may say so, I freed myself of any reserves left regarding my being an artist. ¬ I confess that I was a little surprised by the little text at the end of the work commissioned by documenta, Shoes for Europe. Changing the railway gauge at the border between Romanian and the Republic of Moldova is seen by you as a symbolical distinction between the East and the West. The issue is quite sensible due to the lability of these psycho-geographies, because you never know exactly when the West ends and where the East begins. √ I think that Shoes for Europe presents a situation which is valid now, too; as it is, Romania is already part of the European Union and Moldova is not. I wanted to show, on one side, that an adaptation process is required in order to place yourself on the Western track. For me, it starts with changing the train axes. On the other side, it’s about the fact that the issue of connecting to the West is not only about deconstructing some structures; it becomes a practical issue when you find yourself within a context which seems to have Gründig, 2006, C-print, 60 × 90 cm, credit: the artist 99
- Page 1 and 2:
w artæ + societate / arts + societ
- Page 3 and 4:
Aspirafliile celor care ar vrea sæ
- Page 5 and 6:
+ (Debord) 129 Spectacolul ca iluzi
- Page 7 and 8:
arhiva Nostalgia Antichitæflii øi
- Page 9 and 10:
arhiva færæ precizie, prea variat
- Page 11 and 12:
arhiva decît împinsæ pînæ la c
- Page 13 and 14:
arhiva - trebuie sæ afle în ce mo
- Page 15 and 16:
arhiva øi folosul cu totul special
- Page 17 and 18:
arhiva (Fig. 9): „Andromeda / fic
- Page 19 and 20:
arhiva 26. Michael Maier, Lusus ser
- Page 21 and 22:
arhiva 76. Helmut Grötzsch øi Jü
- Page 23 and 24:
arhiva Odatæ ce ideea unui muzeu d
- Page 25 and 26:
arhiva mare de instalaflii de artæ
- Page 27 and 28:
arhiva Istorisirea artei în noul m
- Page 29 and 30:
arhiva sæ onoræm cultura burghez
- Page 31 and 32:
arhiva vite de artæ. Însæøi ace
- Page 33 and 34:
arhiva O revendicare largæ în fav
- Page 37:
galerie 35
- Page 41:
galerie 39
- Page 45:
galerie 43
- Page 48 and 49:
Am aflat povestea aceasta în vara
- Page 50 and 51: o întrevedere cu mine. Ulterior, d
- Page 52 and 53: Din pæcate, n-am avut øansa unei
- Page 54 and 55: Nu e nicio problemæ ca ruøii sæ
- Page 56 and 57: O prezentare vizualæ spectaculoas
- Page 61 and 62: galerie Nedko Solakov Discussion (P
- Page 63 and 64: scena Un spafliu al artei. Tradifli
- Page 65 and 66: scena Detail, photo: Studio Protoko
- Page 67 and 68: Details, photo: István Bíró scen
- Page 69 and 70: scena Yinka Shonibare MBE How to Bl
- Page 71 and 72: Neil Hamon Ben Roberts, C-Company,
- Page 73 and 74: scena Statelor Unite, dupæ locul l
- Page 75 and 76: scena The Biennale has no position
- Page 77 and 78: scena specificitate a artei romani,
- Page 79 and 80: scena David Lamelas: Time As Activi
- Page 81 and 82: scena 79
- Page 83 and 84: scena mare acuratefle, curatorul ar
- Page 85 and 86: scena cu Giovanni Carmine, curatoru
- Page 87 and 88: scena 4.13.81, 1987, Kurfürstendam
- Page 89 and 90: Noch Fragen?, 1998, installation, S
- Page 91 and 92: scena √ Nu, fiindcæ voiam de la
- Page 93 and 94: scena Stammheim, 1984, 300 × 50 cm
- Page 95 and 96: scena [Portocala mecanicæ]. Atunci
- Page 97 and 98: scena Note: 1. Kurfürstendamm, cun
- Page 99: scena Shoes for Europe, 2002, 16 mm
- Page 103 and 104: scena ¬ Efectele acestei izolæri
- Page 105 and 106: View from the exhibition, Neue Nati
- Page 107 and 108: scena în domeniul artistic øi o l
- Page 109 and 110: J. D. ’Okhai Ojeikere Headgear Se
- Page 111 and 112: scena superficiale, are, într-adev
- Page 114 and 115: Yael Bartana Productionsphotos, 200
- Page 116 and 117: constæ în presupunerea cæ israel
- Page 118 and 119: Martha Rosler Backyard with Bunker
- Page 120 and 121: aøa cum a fost pictat de vechii ma
- Page 122 and 123: What Happened to Us?, 2007, permane
- Page 124 and 125: centrul Bucureøtiului timp de o or
- Page 126 and 127: Page of the newspaper, What Happene
- Page 128: insert Stimatæ Redacflie, Mæ nume
- Page 132 and 133: 5. Trebuie spus totuøi cæ „marx
- Page 134 and 135: 29. Aluziile la explicaflia troflki
- Page 136 and 137: Debord øi autenticul Anselm Jappe
- Page 138 and 139: 2. Ibid., §128 [p. 115]. 3. Ibid.,
- Page 140 and 141: 21. Homer, Iliada, traducere în me
- Page 142 and 143: Teorie, autobiografie, strategie Vi
- Page 144 and 145: 12. Perioada letristæ: aprilie 195
- Page 146 and 147: 20. Cette mauvaise réputation, in
- Page 148 and 149: „Adeværul poate fi væzut øi î
- Page 150 and 151:
5. „Codul Hays“ (dupæ numele l
- Page 152 and 153:
13. În francezæ: maître et posse
- Page 154 and 155:
16. În francezæ: là où était l
- Page 156 and 157:
3. Filosof ceh (1926-2003), autor a
- Page 158 and 159:
8. Intrarea în noua realitate a ca
- Page 160 and 161:
11. Economia acestui text nu ne per
- Page 162 and 163:
Solidaritatea dupæ un sfert de vea
- Page 164 and 165:
Se pot da douæ tipuri de ræspuns
- Page 166 and 167:
Un ræspuns întîrziat lui János
- Page 168 and 169:
Orice s-ar fi întîmplat în cei
- Page 170 and 171:
doar de niøte idealizæri. Aøadar
- Page 172 and 173:
uia oare sæ pæstræm monarhia abs
- Page 174 and 175:
Asta ar fi poate adeværat dacæ gu
- Page 176 and 177:
programul revolufliei burghez-liber
- Page 178 and 179:
susflii pe tot parcursul textului t
- Page 180 and 181:
Drumurile s-au despærflit Încæ u
- Page 182 and 183:
ca în sistemele premoderne. Preflu
- Page 184 and 185:
Acest fenomen e atît de pregnant a
- Page 186 and 187:
sugrumase ultimele mari revolte ale
- Page 188 and 189:
vorbesc „verzi øi uscate“. Ace
- Page 190 and 191:
ecologiste, feministe, gay sau quee
- Page 192 and 193:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,
- Page 194 and 195:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,
- Page 196:
15 September 2007 Opening of the pr
Change language