Descarcă revista în format PDF - idea

Fig. 3. Mirror of all Nature and Picture of the
Arts, etching by Matthäus Merian, illustration
in: Robert Fludd, Utriusque cosmi . . . historia,
1617
Fig. 4. The museum of Fernando Cospiano,
frontispiece in: Lorenzo Legati, Museo
Cospiano, 1677
Aceastæ utopie are øi ea la bazæ tot forma de cunoaøtere a cabinetului de curiozitæfli. Christianopolis oferæ descrierea
unui oraø ale cærui clædiri gæzduiesc un sistem complet de øtiinfle naturale øi øtiinfle ale spiritului, sub auspicii empirice,
alchimice øi mecanice, cu numeroase laboratoare øi încæperi pentru demonstraflii, fæcînd sæ rezulte laolaltæ un
cabinet de curiozitæfli ideal, precursor al academiilor din secolul al XVII-lea. 30 Jocul este integrat aici ca poate
cel mai important element al imaginafliei creatoare. Andreae îøi definise deja Cununia chimicæ drept un „ludibrium“,
iar în prefafla la Christianopolis el îl numeøte un „ludicrum“. 31 Cæci „jocul“ este definitoriu øi pentru instanflele
centrale ale acestei societæfli dedicate cercetærii øi studiului. În „vitrina naturii“, în care pe perefli este pictatæ întreaga
Creaflie, cu toate speciile øi fenomenele ei, pînæ øi „pruncii fragezi învaflæ oarecum în joacæ“. 32 Pentru cæ semnificaflia
picturii este atît de importantæ, cæci practica ei „ascute privirea ca pe a unui vînætor“, existæ o academie de
arte proprie, nu numai cu ateliere de lucru, ci øi cu portretele øi statuile unor oameni celebri øi cu material de
studiu pentru o mulflime de activitæfli: „Arhitectura, perspectiva, arta de a construi øi de a fortifica tabere øi desenul
tehnic pentru mecanicæ øi staticæ sînt componente sau companioni ai picturii. Toate cele de care se pot ocupa
puterile intelectului sau care seamænæ cu o aptitudine øtiinflificæ pot fi væzute în acest loc øi se aflæ aici la dispoziflia
celor care vor sæ le studieze“. 33 Cu aceeaøi tærie se afirmæ despre unul dintre laboratoarele centrale: „Aici, particularitæflile
metalelor, mineralelor, plantelor øi animalelor sînt cercetate, purificate, multiplicate øi reunite în folosul
øi sænætatea speciei umane. Aici cerul se cununæ cu pæmîntul, iar misterele divine întipærite pe pæmînt sînt
redescoperite; aici se învaflæ stæpînirea focului, prefluirea apei øi cercetarea pæmîntului. Aici, maimufla naturii are
cu ce sæ se joace, cæci îi imitæ principiile øi, folosind propriile ei caracteristici, formeazæ o naturæ nouæ, micæ øi
absolut artificialæ“. 34
Aluzia lui Andreae la acea maimuflæ simbolicæ ce imitæ fiinfla umanæ, aøa cum abilitatea omeneascæ imitæ natura,
se referæ probabil la splendida istorie a macrocosmosului øi microcosmosului compusæ de rozicrucianul englez
Robert Fludd øi apærutæ în 1617 la Oppenheim. Sub titlul Oglindæ a întregii naturi øi imagine a artei, frontispiciul
gravat de Matthäus Merian prezintæ o maimuflæ aøezatæ pe globul terestru: mîna ei stîngæ este înlænfluitæ
de o personificare a naturii care se înalflæ pînæ în Empireu øi este legatæ la rîndul ei de mîna lui Dumnezeu; dar,
în acelaøi timp, ea fline în mîna stîngæ un glob creat de ea însæøi, pe care-l mæsoaræ cu gestul unui „deus geometer“
(Fig. 3). 35 Kaspar Schott se referæ øi el la aceeaøi figuræ cînd atribuie creafliile sale tehnico-artistice maimuflei
naturii: „De aceea arta, maimufla naturii, a imaginat atîtea moduri în care sæ prezinte spectacole atît de
numeroase, vesele øi minunate“. 36
Din aceastæ perspectivæ a prefluirii ludicului, înflelegem de ce în lucrærile contemporane consacrate maøinilor existau
crochiuri reprezentînd maøini uneori deliberat nefuncflionale sau, mæcar la prima vedere, inutile. În prefafla
la cartea maøinilor a lui Besson din 1578 se vorbeøte despre „vtilitas & delectatio“ 37 , iar în dedicaflia sa pentru
regele Franflei, de Caus defineøte „miøcærile sale puternice“ ca o acumulare de „maøini în parte utile / în parte
amuzante“. 38 Utilitatea, pe de o parte, jocul øi utilitatea, pe de altæ parte, marcheazæ totodatæ øi frontiere sociale.
Încæ din anul 1684, Kircher fonda Noua sa artæ a sunetului øi a muzicii, apærutæ în limba germanæ, pentru ca sæ
le fie „întrucîtva de folos spiritelor însetate de cunoaøtere / din lumea savanflilor øi a celor pricepufli într-ale artei;
iar principilor øi suveranilor sæ le procure plæcere / øi un folos cotidian“. 39
Pretenflia gratuitæflii ludice contribuia la pæstrarea echilibrului între utilitatea
practicæ øi cercetarea fundamentalæ, plæcere øi eficacitate, libertate
øi scop bine definit øi nu læsa istoria naturalæ sæ se piardæ în urmærirea
utilitæflii pure. Pentru Andreae, caracterul artistic al rafliunii divine øi imitaflia
sa interziceau chiar cetæflenilor din Christianopolis sæ se dedice unor cercetæri
exclusiv utile: „Cæci nu din necesitate fac ei aceste lucruri, ci cu
intenflia de a menfline o emulaflie artisticæ [...], pentru ca rafliunea, sau
mai degrabæ scînteia divinæ ræmasæ în noi, sæ aibæ ocazia sæ iasæ magnific
la luminæ în fiecare material de care dispunem“. 40
Dacæ plæcerea ludicæ de artificialitate, care sæ nu asculte în primul rînd
de legea utilitæflii, corespundea acelei laturi umane similare divinitæflii, instinctul
de a colecfliona, de a-øi forma, în mic, propria lume a luat caracterul
unei imitaflii a jocului divin. Pentru a putea fi un zeu absolut,
demiurgul trebuia sæ creeze ceva gratuit øi ludic, cæci dacæ ar fi avut un
scop, n-ar fi fost decît agentul executant al unei instanfle superioare lui.
Asemænarea omului cu Dumnezeu nu devenea, prin urmare, deplinæ
8