Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

More documents

Recommendations

Info

1.3 Resurse naturale ale regiunii • Soluri Peste 60% din suprafaţa totală a regiunii o reprezintă suprafaţa agricolă iar 28,1% o reprezintă pădurile. Aceste bogăţii ale solului au permis dezvoltarea în regiune a unor meserii tradiţionale, ca agricultura(culturi cerealiere, cultura cartofului şi a sfeclei de zahăr fiind practicate în toate judeţele, viticultura-judeţele Vaslui, Bacău şi Iaşi, pomicultura-judeţele Iaşi, Suceava şi Neamţ) şi exploatarea şi prelucrarea lemnului-judeţele Suceava, Neamţ şi Bacău. • Subsolul Regiunea dispune de următoarele resurse ale subsolului: 1) manganul: Dadu, Ciocăneşti-Oarţa, Vatra Dornei, Iacobeni, Şaru Dornei, Broşteni - comune din judeţul Suceava; 2) sulfuri polimetalice: Cârlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului, Gemenea, Leşul Ursului - comune din judeţul Suceava; 3) ape minerale carbogazoase: Neagra Şarului, Şaru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negrii, Dorna Cândreni, Poiana Stampei, Coşna, Dornişoara-judeţul Suceava, Oglinzi, Băltaţeşti – comune din judeţul Neamţ; 4) ape minerale sulfuroase şi feruginoase: Strunga, Nicolina Iaşi-judeţul Iaşi, Brânceni, Murgeşti, Pungeşti, Gura Morii - judeţul Vaslui, Băile Slănic, Moineşti, Târgu Ocna, Poiana Sărată, Sărata-Bacău - judeţul Bacău; 5) materiale de construcţii: - calcare: Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Botuş-judeţul Suceava, Bicaz Chei - judeţul Neamţ, Bărbăteşti, Costeşti, Ipatele, Păun, Schitu Duca, Deleni, Strunga - judeţul Iaşi, Darabani, Ştefăneşti, Lipceni - judeţul Botoşani, în Vaslui se găsindu-se, cu precădere, pe malurile râurilor; -argile: Bistriţa, Timişeşti, Taşca, Girov, Ozana-judeţul Neamţ, Vlădiceni - judeţul Iaşi, Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihăileni, Botoşani - judeţul Botoşani, Doftana, Măgura, Călugăra - judeţul Bacău; -gresii: Tarcău - judeţul Neamţ, Coşula, Tudora, Hudeşti - judeţul Botoşani , în Vaslui se găsesc gresii şi nisip pe malurile râurilor, Ghimeş Făget şi la Est de zona Slănic Moldova - judeţul Bacău, Solca Plătinoasa - judeţul Iaşi; -gipsuri: Miorcani, Darabani - judeţul Botoşani, Perchiu Oneşti - judeţul Bacău; -nisipuri: Miorcani, Hudeşti - judeţul Botoşani, Lespezi - judeţul Iaşi, Cornăţel, Urecheşti Gârleni, Orbeni - judeţul Bacău; 6) turba: Poiana Stampei - judeţul Suceava, Dersca - judeţul Botoşani; 7) sare: Cacica - judeţul Suceava, Moineşti, Sărata, Târgu Ocna - judeţul Bacău. 8) zăcământ de sulf în Masivul Căliman; 9) zăcăminte de şisturi bituminoase la Tazlău-Neamţ; 10) cărbune brun în Bazinul Dărmăneşti; 11) gaze naturale la Tazlău-Oituz - judeţul Bacău şi Tazlău, Roman - judeţul Neamţ. În regiunea Nord-Est, există zone cu tradiţie în exploatarea minieră - zona Bucovina - judeţul Suceava, şi Moineşti-Comăneşti - judeţul Bacău, precum şi în exploatarea zăcămintelor de sare şi apelor minerale-Cacica şi, respectiv, Vatra Dornei - judeţul Suceava. 6
1.4 Centre principale ale regiunii (amplasare, accesibilitate, distanţe) • Principalele centre urbane ale regiunii sunt indicate în Harta I. Oraşul Iaşi, denumit şi capitala Moldovei istorice, este “sufletul” învăţământului universitar românesc cu cele şapte instituţii de învăţământ superior. În el se află cel mai mare lăcaş de cult ortodox din România - Catedrala Mitropolitană (1840-1880) şi Grădina Botanică, care cuprinde în cele 12 sectoare, specii floristice rare de pe tot Globul.Tot aici, este dezvoltat un important nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre sectorul industrial, reprezentat în majoritatea ramurilor sale. În Bacău, se concentrează o gamă diversificată de întreprinderi din sectorul industrial, infrastructura afacerilor, servicii bancare, precum şi numeroase institute de învăţământ de stat si particulare. Oraşul Piatra-Neamţ, atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra lui Crăciun, situat în apropierea masivului Ceahlău, acest adevărat “Olimp al Moldovei”, nu este numai o răscruce de drumuri turistice ci şi un important obiectiv industrial şi turistic, el deţinând mai multe monumente valoroase. Prin aspectul său de astăzi, Suceava este un oraş plăcut şi interesant şi un important obiectiv turistic, în special prin vechile monumente ce amintesc de trecutul său glorios ca cetate de scaun a Moldovei istorice. Oraşul Slănic Moldova este cunoscut sub denumirea de “Perla Moldovei”, fiind una dintre cele mai renumite staţiuni balneare din ţară (beneficiază de peste 20 izvoare cu apă minerală, comparate ca valoare de către specialişti cu cele de la Karlowy-Vary). • Accesul la principalele centre ale regiunii. o Pe direcţia Nord-Sud, se desfăşoară importante artere rutiere şi de cale ferată care susţin cea mai mare parte din traficul de marfă şi călători: o Bucureşti-Suceava-Siret (punct de control şi trecere a frontierei) – drumul internaţional E85, cu ramificaţie din Suceava spre Budapesta, pe drumul internaţional E576; o Bacău – Braşov – Piteşti drumul internaţional E577(care face legătura cu drumul internaţional E70 Craiova – Vidin - Scopje); o Bucureşti-Bârlad – Albiţa - Chişinău - drumul internaţional E581 care străbate judeţul Vaslui. o <strong>Regionala</strong> CF Iaşi cu rutele Bucureşti – Bacău – Suceava – Siret – Ucraina- magistrala 500 şi Bucureşti - Iaşi – Ungheni - Republica Moldova – magistrala 600. • Accesul aerian în regiune este asigurat de aeroporturile: o Bacău - judeţul Bacău - intern şi internaţional; o Iaşi - judeţul Iaşi - intern şi internaţional; o Suceava – judeţul Suceava – intern (zboruri utilitare); o Distanţele rutiere între principalele centre ale regiunii şi faţă de Bucureşti (Harta II): - km - Bacău Botoşani Iaşi Piatra-Neamţ Suceava Vaslui Bucureşti Bacău - 193 130 58 151 83 294 Botoşani 193 - 187 145 42 258 499 Iaşi 130 187 - 139 145 71 430 7
Page 1 and 2: REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-EST PLA
Page 3 and 4: 7.2.1 Aerul........................
Page 5: În centru, întâlnim Subcarpaţii
Page 9 and 10: Concluzii Cu o suprafaţă totală
Page 11 and 12: Având în vedere că populaţia ma
Page 13 and 14: Învăţământul preuniversitar es
Page 15 and 16: Deşi regiunea Nord-Est deţine o m
Page 17 and 18: proprietarilor de pământ reprezin
Page 19 and 20: 3.1.3 Activitatea în sectorul ter
Page 21 and 22: Multe din bisericile şi mănăstir
Page 23 and 24: 3.3 Descrierea întreprinderilor-ch
Page 25 and 26: 3.4 Analiza sectorului întreprinde
Page 27 and 28: 4. Piaţa forţei de muncă 4.1 Str
Page 29 and 30: 4.3 Forţa de muncă disponibilizat
Page 31 and 32: espectiv 14,70%), membrii asociaţi
Page 33 and 34: 5. Infrastructura fizică Infrastru
Page 35 and 36: În judeţul Iaşi există următoa
Page 37 and 38: judeţ cu băi (47% la nivel naţio
Page 39 and 40: 6. Dezvoltarea rurală 6.1 Caracter
Page 41 and 42: 6.2 Dotări publice (infrastructura
Page 43 and 44: decursul ultimilor ani, agroturismu
Page 45 and 46: 7.2.1 Aerul Principalii poluanţi a
Page 47 and 48: 35 30 25 20 15 10 5 0 Bacau Concent
Page 49 and 50: 7.3.3 Solul Sursele majore de polua
Page 51 and 52: 8. Disparităţi subregionale în c
Page 53 and 54: • aria pentru practicarea turismu
Page 55 and 56: Indicatori ai disparităţii între
Page 57 and 58:
Rata de trecere în învăţământ
Page 59 and 60:
Tabelul 2.5 Sporul natural şi mort
Page 61 and 62:
( continuare ) Judetul Caprine Caba
Page 63 and 64:
Tabelul 3.9 Capacităţi de cazare
Page 65 and 66:
Tabelul nr 4.5 Locuri de muncă nou
Page 67 and 68:
ANEXA II 1.1 Structura teritorial-a
Page 69 and 70:
1.5 Gruparea populaţiei rurale dup
Page 71 and 72:
1.8 Dinamica populaţiei în perioa
Page 73 and 74:
1.10 Structura populaţiei pe grupe
Page 75 and 76:
1.14 Structura populaţiei de 12 an
Page 77 and 78:
2. Forţa de muncă 2.1 Evoluţia r
Page 79 and 80:
2.4 Numărul salariaţilor pe activ
Page 81 and 82:
2.6 Evoluţia ponderii populaţiei
Page 83 and 84:
2.8 Numărul şomerilor înregistra
Page 85 and 86:
4. Neamţ total şomeri -cu ajutor
Page 87 and 88:
3.3. Reţeaua energetică Nr. crt.
show all

Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?