Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

În centru, întâlnim Subcarpaţii, cu înălţimi cuprinse între 7-800 m, care înconjoară
munţii ca un brâu strâns. În continuare, jumătatea estică este împărţită în două mari zone:
Câmpia Moldovei, în partea nordică şi Podişul Bârladului, în partea de Sud.
Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscută şi sub numele de Podişul Sucevei
cu o înălţime medie de 500 metri şi este faimoasă pentru “obcinele” sale (uşoare ondulaţii ale
reliefului, ca un lanţ de unde pietrificate).
Principalele altitudini muntoase ale regiunii :
Denumirea
vârfului muntos
Denumirea
masivului
muntos
Judeţul
Altitudinea vârfului
( m)
Pietrosu Căliman Suceava 2.100
Ocolaşu Mare Ceahlău Neamţ 1.907
Toaca Ceahlău Neamţ 1.900
Budacu Bistriţa Neamţ,
1.859
Suceava
Giumalău Rarău Suceava 1.857
Rarău Rarău Suceava 1.651
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998
• Clima
Diferitele tipuri de relief creează zone climatice cu diferenţe semnificative intre cele
muntoase şi cele de deal şi de câmpie.
În zona muntoasă a regiunii (zona vestică a judeţelor Suceava, Neamţ şi Bacău),
climatul este continental moderat, cu veri răcoroase şi ierni bogate în precipitaţii sub formă de
ninsoare.
În zona subcarpatică de dealuri şi câmpie (părţile estice ale judeţelor Suceava,
Neamţ, Bacău precum şi întreg teritoriul judeţelor Botoşani, Iaşi, Vaslui), climatul este
continental, cu veri călduroase şi secetoase şi ierni reci şi de cele mai multe ori fără zăpadă.
Temperatura medie anuală a aerului este de 2 ºC în zona de munte şi de 9 ºC în
zona subcarpatică de dealuri şi câmpie.
Regimul temperaturii aerului este redat în Anexa I, tabelul 1, iar tabloul
precipitaţiilor este prezentat în Anexa I, tabelul 1.2.
• Hidrologie
Regiunea este străbătută de un număr de opt cursuri importante de apă, care se
repartizează pe direcţia Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului
(42.890 kmp) şi Prutului (10.990 kmp). Acesta din urmă, se constituie în graniţă naturală cu
Republica Moldova, pe o distanţă de cca. 680 km.
Multe din cursurile de apă ale regiunii au beneficiat de ample lucrări de amenajări
şi regularizare.
Pe râul Bistriţa s-a amenajat încă din anii '70 o “salbă” de şapte microhidrocentrale
şi cel mai mare lac de acumulare al regiunii (Bicaz-Neamţ), cu un volum la nivel normal de
retenţie de 1.130 mil.mc.
5