Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

- încărcare organică ce se situează peste limitele maxim admise pe anumite
tronsoane(Bistriţa – aval de Piatra Neamţ, până la confluenţa cu Siretul, râul Siret, râul Prut,
râul Bahlui, râul Bahlueţ, râul Jijia) ca urmare a deversărilor de ape insuficient epurate din
staţiile orăşeneşti şi complexele zootehnice şi a depozitărilor necontrolate de deşeuri pe malul
cursurilor de apă;
- conţinut de metale grele şi de uraniu natural - pârâul Botuşana - (exploatările
miniere de mangan-Vatra Dornei, de cupru-Leşul Ursului, minereu radioactiv-Crucea, Ostra,
sulf-Călimani-care determină şi o acidifiere puternică a pârâului Neagra Şarului, cu pH cuprins
între 2,65 şi 2,77 conform expertizelor APM Suceava , efectuate în 1998);
- conţinut de amoniu, amoniac, nitriţi (azotiţi), nitraţi (azotaţi) - ca urmare a
activităţilor zootehnice şi tratării chimice a solurilor(judeţele Iaşi, Vaslui, Botoşani, Neamţ, cu
afectarea râurilor Bistriţa, Moldova, Siret, Prut, direct şi prin afluenţii lor), a activităţilor din
zone industriale(platforma chimică Săvineşti-Roznov).
- conţinut de fenoli, produse petroliere, pesticide-râul Trotuş ( judeţul Bacău),
fosfor(râurile Bistriţa şi Siret).
7.2.3 Solul
Degradarea solului se datorează fenomenelor de:
- alunecări de teren
- inundaţii generate de precipitaţii
abundente
- eroziuni de suprafaţă şi de adâncime
- exces de umiditate
În judeţul Vaslui, de exemplu,
suprafaţa totală afectată de procese naturale
de degradare, reprezintă 70,5% din suprafaţa
agricolă a judeţului. Pe 71% din suprafaţa
afectată s-au executat lucrări de combatere a
eroziunii solului (conform studiului ISPIF
Bucureşti, 1994)
- degradare fizică(de exemplu judeţul Bacău-Zemeş, Lucăceşti, Buhuşi, Podu Turcului,
Livezi, Corbasca);
- salinizări;
- alcalinizări(Taşca-Bicaz, judeţul Neamţ);
- acidifieri(nordul judeţului Vaslui, judeţul Suceava-Şaru Dornei, judeţul Neamţ-
Săvineşti);
- depozitări necontrolate de deşeuri (menajere, industriale-inclusiv rumeguş);
- depozitări de deşeuri în halde orăşeneşti şi industriale, depăşite ca şi capacitate de
stocare şi neamenajate sau insuficient amenajate. De exemplu numai în judeţul
Suceava, în munţii Călimani, există cca. 200ha de halde neconsolidate, ca urmare a
activităţii de exploatare minieră din zonă;
- poluare chimică cu:
- produse petroliere(judeţul Bacău-bazinul Comăneşti)
- metale grele-în zonele limitrofe CET-urilor(Iaşi) şi zonelor industriale(S.C.
Petrotub SA Roman-judeţul Neamţ, judeţul Bacău, exploatările miniere de
uraniu, sulf, cupru, mangan – judeţul Suceava)
- pesticide(judeţele Bacău, Iaşi, Botoşani)
Situaţia concentraţiei în sol a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor în cadrul
regiunii Nord-Est, a judeţelor componente şi comparaţia cu nivelul naţional este prezentată în
graficul din figura următoare.
46