Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

7.2.1 Aerul
Principalii poluanţi ai aerului, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al
României/1998, sunt pulberile sedimentabile (municipiul Vaslui cu o frecvenţă anuală a
depăşirilor limitei maxime admise de 87%, municipiul Bârlad cu 68%, municipiul Iaşi cu
31,03%, municipiul Piatra Neamţ cu 16,8%, oraşul Bicaz cu 41,7% şi comuna Taşca cu
74,7% din judeţul Neamţ), pulberile în suspensie (cu conţinut de metale grele, în zona
Tarniţa-judeţul Suceava), sulfaţi în suspensie (zona Săvineşti-judeţul Neamţ, cu o frecvenţă
anuală a depăşirilor de 20,8%, municipiul Piatra Neamţ, cu 16,8%), amoniac (Săvineşti-
Roznov, municipiul Iaşi, municipiul Bacău), metil-mercaptani(municipiul Suceava), clor,
hidrogen sulfurat şi acid clorhidric(Oneşti-judeţul Bacău), prezenţa precipitaţiilor acide
(datorită Uzinei de preparare de la Tarniţa-judeţul Suceava, la punctul de control Ostra, a
crescut frecvenţa precipitaţiilor acide de la 7% la 21% în perioada 1994-1998, iar în comuna
Cacica s-au constatat căderi de precipitaţii acide cu frecvenţe cuprinse între 27-40% între anii
1996-1998).
Precipitaţiile din zona Săvineşti –Roznov au un conţinut crescut de NH 4 (valoarea
maximă este 35,5mg/l), NO 2 4,7mg/l şi SO 4 2- 41mg/l (anul 1998).
7.2.2 Apa
a) Apele subterane (freatice) sunt afectate prin prezenţa ionului amoniu, a
amoniacului, a nitriţilor şi nitraţilor şi a substanţelor organice în judeţul Neamţ – aval de
municipiul Piatra Neamţ până la Costişa, datorită platformei chimice Săvineşti-Roznov;în zona
localităţilor Cracăul Alb şi Cracăul Negru, freaticul este poluat de asemenea cu nitriţi. Pânza
freatică din zona pârâului Soloneţ-judeţul Suceava este poluată cu cloruri şi prezintă duritate
crescută.
În judeţul Vaslui, calitatea apelor subterane a suferit degradări pe raza oraşelor şi
comunelor din apropierea unităţilor economice poluante, fiind evidenţiate depăşiri ale limitelor
excepţionale la substanţele organice şi nitraţi, datorită poluărilor din sectorul zootehnic şi
tratării chimice a solului.
b) Apele de suprafaţă
Conform datelor din Anuarul statistic al României 1998, totalul lungimilor
supravegheate pe râuri în bazinele hidrografice Siret şi Prut este de 4135 km şi respectiv
1586 km, din care, pe categorii de calitate, ponderile sunt următoarele:
Ponderea calitativă a apelor din bazinele hidrografice Siret şi Prut (Anuarul Statistic
al României/1998):
Categ. I
(%)
Categ. II
(%)
Categ. III
(%)
Peste limitele categ. III
(degradat, %)
Bazin hidrografic Siret 62,3 24,2 4,1 9,4
Bazin hidrografic Prut 13,5 46,4 19,1 21,0
Apele de suprafaţă prezintă:
45