Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

6.2 Dotări publice (infrastructura socială), patrimoniu, turism şi
agroturism, aspecte culturale.
Două mari caracteristici au un impact major asupra nivelului de dezvoltare a
spaţiului rural (exprimat prin producţie, piaţă rurală, rentabilitate şi performanţă economică în
agricultură). Prima o constituie natura ciclică a producţiei, determinată de factorii naturali şi
biologici. A doua este reprezentată de instabilitatea producţiei şi a veniturilor, determinate de
particularităţile mediului rural şi economiei rurale(Anexa II, tabelul 1.15, 1.16).
La această situaţie de ansamblu, se adaugă şi caracteristica spaţiului rural – care
determină procese mai lente de creştere economică în Regiunea Nord-Est – şi este
reprezentată de infrastructura socială şi de patrimoniul existent. Totalul populaţiei în mediul
rural este de 2.105.973 locuitori cu o densitate de 102,7 locuitori/kmp.
Structura socio-economică a persoanelor salariate din mediul rural, la nivelul anului
1997, evidenţiază că ponderea cea mai mare era în domeniul învăţământului (26-28%), urmat
de domeniul agriculturii 25% şi industrie 12-15%, cel mai slab reprezentată fiind asistenţa
medicală, sub 1%.
Structura populaţiei ocupate pe grupe de vârste şi activităţi(%):
Domeniul 15-24ani 25-34ani 35-49ani 50-64ani 65ani şi
peste
Agricultură 17,2 13,0 19,0 28,5 22,3
Silvicultură, exploatare forestieră
şi economia vânatului 10,0 27,9 48,2 13,9 -
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998.
Acest indicator este relevant pentru evidenţierea îmbătrânirii forţei de muncă,
aspect direct legat de puterea de muncă a populaţiei din mediul rural.
În judeţele Botoşani, Vaslui şi Suceava şcolile primare sunt insuficiente ca număr,
dispensarele medicale sunt amplasate numai în centrele de comună, iar distanţele până la
primul oraş sunt mari (10-25km şi chiar 32km, în Vaslui şi Botoşani, sau, în zona muntoasă a
Sucevei, peste 35km).
Reţeaua de drumuri din mediul rural este necorespunzătoare, fiind încadrată în
clasa III şi IV de exploatare (Anexa I, tabelul 6.11).
Gradul de electrificare a mediului rural este între 95-98% existând case izolate
neconectate.
Gradul de conectare la reţeaua telefonică este sub 25%, înregistrându-se
discrepanţe în raport cu comunele care au conexiuni directe şi sute de abonaţi, aspect
evidenţiat de următoarele date referitoare la mediul rural: judeţul Suceava are 11.397 abonaţi
(20 posturi/1000 locuitori), judeţul Neamţ are 7.930 abonaţi (13,55 posturi telefonice/1000
locuitori), judeţul Botoşani are 9.905 abonaţi (3,5 posturi telefonice/1000 locuitori) şi Vaslui
8.475 abonaţi (3 posturi telefonice/1000 locuitori).
41