Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

- relieful regiunii, varietatea acestuia;
- calitatea terenului, cu o diversificaţie pronunţată, alternanţa categoriilor de sol,
fragmentarea acestora, în comparaţie cu alte unităţi de suprafaţă: Câmpia
Română, Câmpia de Vest sau Podişul Transilvaniei;
- exploatarea suprafeţelor agricole se realizează pe loturi mici (1-3ha), datorită
fărâmiţării fondului funciar, ca urmare a punerii în proprietate privată a
suprafeţelor prin Legea Nr. 18/1991.
- nivelul scăzut de mecanizare, ştiindu-se că o exploataţie rentabilă se realizează
pe loturi de cel puţin 50ha/1tractor; (din punct de vedere al mecanizării lucrărilor
agricole, judeţul Botoşani este ultimul din ţară, revenind 104,2 ha teren arabil la
un tractor);
- forţă de muncă îmbătrânită (peste 28% din populaţia rurală are peste 60 ani, iar
tineretul migrează către centrele urbane).
Comunele din zona de munte a judeţului Suceava (peste 50% din suprafaţa totală
a judeţului este zonă montană) sunt defavorizate datorită condiţiilor naturale în care se
găsesc: altitudine mare, temperaturi joase, cicluri de vegetaţie scurte, fertilitate scăzută a
terenurilor agricole, randament scăzut al lucrărilor agricole, izolarea, căi de comunicaţie
ineficiente.
Datorită condiţiilor naturale (teren deosebit de fragmentat, cu pante în variate
grade de înclinare, platouri şi terenuri plate doar pe văile apelor) potenţialul productiv al
terenurilor arabile din judeţul Vaslui este scăzut.
În judeţul Botoşani, deşi suprafaţa agricolă reprezintă 77,8% din suprafaţa
judeţului, această resursă nu poate fi valorificată, iar productivitatea este foarte scăzută
datorită reliefului deluros şi în pantă în proporţie de 75%.
Relieful deluros, în pantă(în proporţie de cca. 55% la nivelul regiunii) este supus
eroziunii şi alunecărilor de teren, suprafeţe întinse fiind afectate astfel: judeţul Botoşani, peste
150.000 ha degradate, judeţul Vaslui peste 89.000 ha, având un teren fragmentat în văi largi,
judeţul Suceava cu 85.114 ha afectate de alunecări de teren, judeţul Bacău, pe malul stâng al
Siretului, cu cca. 46.000 ha degradate, şi judeţul Neamţ cu 68.700 ha.
Lucrările de combatere a eroziunii terenurilor se efectuează pe suprafeţe reduse în
comparaţie cu cele degradate, datorită costurilor mari şi a utilajelor insuficiente (Anexa I,
tabelul 6.1).
Parcelarea excesivă a terenurilor şi reducerea cu o treime a parcului de maşini şi
tractoare agricole au făcut ca potenţialul agricol al Regiunii Nord-Est să nu poată fi valorificat,
fapt ce are influenţă directă asupra producţiei agricole şi a veniturilor populaţiei.
Agricultura privată se caracterizează printr-o excesivă fărâmiţare a terenurilor
datorită punerii în posesie prin Legea Nr. 18/1991, fiecărui proprietar revenindu-i suprafeţe
cuprinse între 1-3 ha. Din totalul suprafeţei agricole din sectorul privat, gradul de asociere a
proprietarilor de pământ reprezintă cca. 3-5% în judeţul Bacău, 10,8% în judeţul Botoşani,
7,5% în judeţul Neamţ şi 9% în judeţul Suceava.
Alte date privind situaţia agriculturii sunt prezentate în capitolul 3.1, Activitatea în
sectorul primar.
40