Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

More documents

Recommendations

Info

acordarea localităţilor la reţeaua de apă potabilă, canalizare, gaze naturale şi colectarea deşeurilor menajere prin promovarea şi implementarea unor ample proiecte de finanţare şi finalizarea celor aflate în curs, contribuind astfel la ridicarea standardului de viaţă în Regiunea Nord – Est. 38
6. Dezvoltarea rurală 6.1 Caracteristicile economiei rurale şi mediului social La sfârşitul secolului XX, spaţiul rural din regiunea Nord-Est prezintă, în contextul socio-economic actual, o serie de elemente ce contribuie la definirea particularităţilor teritoriilor celor 463 comune şi 2.421 de sate din judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui. Ruralismul a avut la bază două cauze: - una, de străvechi tradiţii, străbunii noştri fiind în mare parte un popor de săteni; - alta, legată de trebuinţele populaţiei de a se retrage în grupuri mărunte în locuri ferite din codri şi munţi, în perioada invaziilor. Satul a ajuns astfel expresia legăturii poporului nostru cu natura locurilor, fiind determinat de activităţi specifice precum creşterea animalelor cultivarea pământului. Prin conturarea profilului regiunii, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est îşi propune să evalueze potenţialul spaţiului rural, ca premisă a tendinţelor şi evoluţiilor viitoare, care vor genera direcţiile de acţiune pentru dezvoltare rurală. Abordând o clasificare după formaţiunile de relief predominante, putem caracteriza tipurile de aşezări rurale şi activităţi specifice astfel: a) zona de şes; b) zona agricolă de dealuri şi coline; c) zona agricolă montană. a) zona de şes – caracterizată prin sate de tip adunat, cu funcţiuni economice prezentând caracter agricol cerealier şi pomi – viticol; b) zona agricolă de dealuri şi coline – caracterizată prin sate răsfirate, de-o parte şi de alta a drumurilor, cu grădini şi livezi, podgorii printre grupurile de case. Ca funcţiune economică, se pune accent pe pomi-viticultură şi creşterea animalelor; în prezent, satul capătă funcţii mult mai complexe (forestiere, industrie prelucrătoare, miniere chiar), ceea ce a schimbat aspectul şi perspectivele sale de dezvoltare. c) zona montană – caracterizată prin sate de tip risipit în munţi, cu gospodării izolate sau grupuri mici de case, dintre care multe nu sunt racordate la utilităţile publice: gaz metan, apă potabilă, curent electric. Putem caracteriza spaţiul rural, identificând: a) situaţia existentă în spaţiul rural pe baza indicatorilor relevanţi; b) potenţialii actori la nivel regional şi local care pot avea un rol cheie în implementarea politicii de dezvoltare rurală; c) soluţii pentru proiecte concrete de dezvoltare; Spaţiul rural al regiunii Nord-est are o componentă specifică şi aceasta este populaţia rurală ce deţine 55,6% din totalul populaţiei regiunii. Datorită condiţiilor naturale, teren deosebit de fragmentat, cu pante în variate grade de înclinare, platouri şi terenuri plate doar pe văile apelor, potenţialul productiv al terenurilor arabile este scăzut. Deşi Regiunea Nord-Est deţine o mare suprafaţă de teren agricol, această resursă nu poate fi valorificată , productivitatea fiind scăzută la toate tipurile de culturi, datorită influenţei următorilor factori: 39
Page 1 and 2: REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-EST PLA
Page 3 and 4: 7.2.1 Aerul........................
Page 5 and 6: În centru, întâlnim Subcarpaţii
Page 7 and 8: 1.4 Centre principale ale regiunii
Page 9 and 10: Concluzii Cu o suprafaţă totală
Page 11 and 12: Având în vedere că populaţia ma
Page 13 and 14: Învăţământul preuniversitar es
Page 15 and 16: Deşi regiunea Nord-Est deţine o m
Page 17 and 18: proprietarilor de pământ reprezin
Page 19 and 20: 3.1.3 Activitatea în sectorul ter
Page 21 and 22: Multe din bisericile şi mănăstir
Page 23 and 24: 3.3 Descrierea întreprinderilor-ch
Page 25 and 26: 3.4 Analiza sectorului întreprinde
Page 27 and 28: 4. Piaţa forţei de muncă 4.1 Str
Page 29 and 30: 4.3 Forţa de muncă disponibilizat
Page 31 and 32: espectiv 14,70%), membrii asociaţi
Page 33 and 34: 5. Infrastructura fizică Infrastru
Page 35 and 36: În judeţul Iaşi există următoa
Page 37: judeţ cu băi (47% la nivel naţio
Page 41 and 42: 6.2 Dotări publice (infrastructura
Page 43 and 44: decursul ultimilor ani, agroturismu
Page 45 and 46: 7.2.1 Aerul Principalii poluanţi a
Page 47 and 48: 35 30 25 20 15 10 5 0 Bacau Concent
Page 49 and 50: 7.3.3 Solul Sursele majore de polua
Page 51 and 52: 8. Disparităţi subregionale în c
Page 53 and 54: • aria pentru practicarea turismu
Page 55 and 56: Indicatori ai disparităţii între
Page 57 and 58: Rata de trecere în învăţământ
Page 59 and 60: Tabelul 2.5 Sporul natural şi mort
Page 61 and 62: ( continuare ) Judetul Caprine Caba
Page 63 and 64: Tabelul 3.9 Capacităţi de cazare
Page 65 and 66: Tabelul nr 4.5 Locuri de muncă nou
Page 67 and 68: ANEXA II 1.1 Structura teritorial-a
Page 69 and 70: 1.5 Gruparea populaţiei rurale dup
Page 71 and 72: 1.8 Dinamica populaţiei în perioa
Page 73 and 74: 1.10 Structura populaţiei pe grupe
Page 75 and 76: 1.14 Structura populaţiei de 12 an
Page 77 and 78: 2. Forţa de muncă 2.1 Evoluţia r
Page 79 and 80: 2.4 Numărul salariaţilor pe activ
Page 81 and 82: 2.6 Evoluţia ponderii populaţiei
Page 83 and 84: 2.8 Numărul şomerilor înregistra
Page 85 and 86: 4. Neamţ total şomeri -cu ajutor
Page 87 and 88: 3.3. Reţeaua energetică Nr. crt.

Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?