Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

judeţ cu băi (47% la nivel naţional) şi doar 30% sunt racordate la reţeaua de apă (54% nivelul
naţional ).
Nr. locuinţe
la 1000 locuitori
Suprafaţa de
locuit/locuinţă
Suprafaţa de
locuit /locuitor
Nr. camere de
locuit/locuinţă
România 345 34,1 11,8 2,47
Botoşani 345 28,8 9,9 2,23
Bacău 324 33,6 10,9 2,45
Iaşi 307 30,9 9,5 2,32
Suceava 313 33,6 10,6 2,31
Sursa: Profilele de dezvoltare ale judeţelor
În anii 1996 –1997, nu s-a dat în folosinţă nici o locuinţă construită din fonduri
publice, accentuându-se astfel criza acută existentă la nivelul categoriilor de familii tinere şi cu
venituri modeste.
În aceste condiţii, deşi fondul locativ al regiunii înregistrează modificări printr-o
evoluţie pozitivă (dinamica construcţiilor de locuinţe evidenţiind acest fapt), dotarea cu
echipamente tehnico-edilitare este deficitară, suprasolicitată, uzată şi se află sub
standardele naţionale.
Fondul locativ este încă insuficient, înregistrându-se 322,2 locuinţe /1000 locuitori
faţă de media naţională de 345 locuinţe /1000 de locuitori; suprafaţa de locuit pe o locuinţă
este de 31,7 mp, faţă de media naţională de 34,1 mp pe o locuinţă.
În regiune, există două centre puternice de asistenţă medicală la Iaşi şi Bacău,
care deţin importante instituţii medicale de stat şi private. La Iaşi există şi Facultatea de
medicină, care asigură formarea de specialişti pentru toate domeniile medicinei. Sunt
recunoscute în ţară şi peste hotare clinicile de endocrinologie, cardiologie, ortopedie şi
stomatologie.
Judeţele Neamţ şi Bacău au fost printre primele care au aplicat sistemul „medicul
de familie”.
Municipiul Iaşi este dotat cu transport urban de călători cu tramvai, troleu şi
troleibuz. Municipiile reşedinţă a judeţelor Iaşi, Suceava şi Piatra-Neamţ sunt dotate cu
transport de călători cu troleu.
Concluzii
Luând în consideraţie elementele constitutive ale infrastructurii Regiunii
Nord – Est, putem concluziona următoarele :
- reţeaua de căi ferate se prezintă la un nivel mediu faţă de nivelul naţional
cu posibilităţi de dezvoltare în viitorul apropiat, prin programe de investiţii care să
ofere o altă perspectivă regiunii, printr-o mai bună accesibilitate.
- reţeaua de drumuri este insuficientă, cu un grad de uzură avansat şi nu
face faţă solicitărilor traficului ridicat. În aceste condiţii, se impune corelarea viitoarelor
proiecte de dezvoltare cu programe de îmbunătăţire a reţelei rutiere a întregii regiuni.
- infrastructura locativă este insuficientă ca dotare, cea existentă nefăcând
faţă solicitărilor, iar aceste aspecte contribuie la imaginea de zonă slab dezvoltată şi cu
condiţii inadecvate de trai al populaţiei. Dată fiind această situaţie, este necesară
37