Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

5. Infrastructura fizică
Infrastructura fizică reprezintă una din componentele de bază ale economiei
Regiunii Nord – Est. Dotările acesteia trebuie să fie în corelaţie cu cerinţele actuale. De
evoluţia viitoare a acesteia, depinde nivelul de dezvoltare în ansamblu a regiunii.
Infrastructura este suma elementelor bazei tehnico-materiale cu ajutorul căreia
între comunităţile componente se desfăşoară toate fluxurile şi transferurile de resurse
materiale, umane, servicii şi informaţii în timp util.
Aceste elemente sunt descrise de următoarele componente :
- transportul pe drumuri şi căi ferate şi alte categorii(aeriene, navale etc.);
- servicii de telecomunicaţii, televiziune radio, etc.;
- utilităţile si structura locativă;
- infrastructura socială.
Reţeaua de căi ferate se prezintă la nivel mediu faţă de nivelul naţional în ceea ce
priveşte dotarea tehnică şi lungimea tronsoanelor, condiţiile geografice şi de amplasament
impunând restricţii(Anexa II, tabelul 3.2 şi Harta III).
Trei sectoare de linii (360km, din care 191km electrificate) străbat judeţul Bacău,
însoţind principalele râuri:
- linia magistrală Bucureşti-Suceava(pe direcţia Sud-Nord) de-a lungul râului Siret;
- linia Adjud-Ciceu, cu prelungirea Comăneşti-Moineşti, pe lângă râul Trotuş;
- linia Bacău-Bicaz, care urmează râul Bistriţa.
În judeţul Botoşani, principalele trasee de cale ferată Vereşti-Botoşani şi Dorohoi-
Iaşi sunt mai vechi de 100 ani. La traseele Hârlău-Botoşani şi Săveni-Darabani, lucrările de
finalizare sunt practic sistate de nouă ani.
În municipiul Iaşi, judeţul Iaşi, se află sediul administrativ al Regionalei de Căi
Ferate Iaşi, care îşi desfăşoară activitatea pe tot teritoriul Regiunii Nord-Est. Cele mai
importante trasee de cale ferată sunt:Hârlău-Cotnari-Iaşi, Paşcani-Târgu-Frumos-Iaşi-
Ungheni şi Iaşi-Albiţa (puncte de control şi trecere a frontierei).
Sectoarele de cale ferată care străbat judeţul Vaslui sunt:
- Tecuci-Bârlad-Crasna-Albiţa care face parte din magistrala VI, Făurei-Vaslui-Iaşi;
- Buhăeşti-Roman, Crasna–Huşi, Bârlad-Galata, Zorleni-Fălciu (punct de control şi
trecere a frontierei).
În judeţul Neamţ, este slab dezvoltată reţeaua de căi ferate. Cei 144 km reprezintă
tronsonul Bicaz-Piatra Neamţ-Bacău şi tronsonul Târgu Neamţ-Paşcani.
Cele mai importante sectoare de cale ferată din judeţul Suceava (449km din care
203km electrificaţi) sunt:
- Vatra-Dornei - Câmpulung-Moldovenesc - Gura-Humorului - Suceava cu
ramificaţia Vama-Moldoviţa;
- Suceava-Dorneşti-Rădăuţi-Siret (punct de control şi trecere a frontierei), cu
ramificaţia Vicovu de jos-Putna şi Dorneşti-Siret.
Modificările se referă la continuarea modernizării reţelei existente prin dublarea
liniilor simple. În judeţul Iaşi se are în vedere realizarea unui drum rapid Iaşi-Chişinău,
electrificarea magistralei de cale ferată 600 Mărăşeşti-Iaşi-Ungheni.
Reţeaua de drumuri publice din Regiunea Nord – Est este prezentată în Harta II
şi tabelul următor:
Categoriile de drumuri ale Regiunii Nord – Est (km)
33