Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

4.5 Infrastructura existentă pentru formarea profesională
Infrastructura educaţională cuprinde 5.489 de unităţi (2.317 grădiniţe, 2.784 şcoli
primare şi gimnaziale, 172 licee, 116 şcoli profesionale, 66 şcoli postliceale, 24 şcoli de
maiştri şi 10 instituţii de învăţământ superior), unde predau 40.559 cadre didactice.
În contrast cu infrastructura economică şi în cea mai mare măsură cu cea socială,
infrastructura de formare profesională denotă un potenţial deosebit pentru dezvoltarea
durabilă a regiunii. Din punct de vedere geografic, ponderea covârşitoare a infrastructurii de
formare profesională se concentrează în judeţul Iaşi.
La nivelul centrelor universitare Iaşi, Bacău şi Suceava s-au dezvoltat în ultimii ani
institute de învăţământ umanist sau tehnic postliceal, secţii noi care formează specialişti în
domeniile solicitate astăzi pe piaţa muncii: soft, management economic, marketing, evaluare
industrială, birotică, etc.
În municipiul Iaşi, există Institutul Agronomic, care pregăteşte specialiştii necesari
în toate sectoarele agricole.
În anul 1994, Comisia Teritorială Interdisciplinară pentru Cercetare –Dezvoltare
Moldova I Iaşi a făcut o evaluare a potenţialului de cercetare - dezvoltare al regiunii. S-a
arătat că în Regiunea Nord-Est activează 10 universităţi, 52 institute de cercetare şi 8 filiale
sau secţii colective ale altor unităţi de cercetare-dezvoltare.
În învăţământul gimnazial, s-a pus accent pe orientarea profesională şi formarea
deprinderilor practice ale elevilor. Se impune conceperea unui sistem educaţional de
stimulare şi selecţie a aptitudinilor vocaţionale ale tinerilor.
La nivelul Agenţiilor pentru Orientare şi Formare Profesională, s-au organizat
cursuri de recalificare a şomerilor pentru a veni în întâmpinarea ofertelor de meserii înaintate
de unităţile economice.
La nivelul camerelor de comerţ judeţene, există activităţi dedicate IMM-urilor pentru
dezvoltarea cunoştinţelor de managementul afacerilor şi marketing.
4.6 Comparaţie cu tendinţele de pe piaţa naţională a forţei de muncă
Forţa de muncă disponibilă, cuprinzând femeile între 16 – 57 ani şi bărbaţii între 16
– 62 ani, precum şi persoanele active sub şi peste această vârstă, era, la începutul anului
1998, în regiunea Nord-Est de 1.443.700 persoane, adică 16 % din totalul populaţiei ocupate,
plasând regiunea pe locul întâi la nivel naţional.
Se constată fenomenul de mobilitate intersectorială, prin redistribuirea populaţiei
ocupate din sectorul secundar şi reorientarea acesteia spre sectorul primar şi terţiar. Această
tendinţă va continua şi în următorii ani, având drept caracteristică principală creşterea
ponderii sectorului terţiar, pentru acoperirea cererii de servicii în mediul urban şi, mai ales, în
mediul rural, unde acestea sunt slab dezvoltate.
Acelaşi fenomen se observă şi la nivel naţional, dar cu intensităţi mai moderate.
Cererea de forţă de muncă se concentrează pe sectorul tânăr, ponderea cea mai
mare în totalul populaţiei ocupate o deţine grupa de vârstă 15-34 ani (43,38%), aspect
constatat şi la nivel naţional (43,2%), ponderea celorlalte grupe descrescând odată cu
înaintarea în vârstă.
Cea mai mare parte din totalul populaţiei ocupate, sub aspectul structurii
profesionale, atât la nivel de regiune, cât şi la nivel de ţară, o reprezintă salariaţii (67,70% la
nivel de regiune şi 79,89% la nivel de ţară). Urmează lucrătorii pe cont propriu (25,81%,
30