Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

3.5 Modificări şi tendinţe în mediul economic al regiunii. Concluzii.
Din analiza dinamicii economice a regiunii în perioada 1990-1999, rezultă că
tendinţa generală este de diminuare în ambele domenii principale – industrie şi
agricultură.
Referitor la agricultură, se pot concluziona următoarele:
a) există unele carenţe majore în privinţa finanţării producţiei şi investiţiei
agricole;
b) dotarea tehnică cu utilaje de mecanizare în agricultură se situează la un
nivel scăzut, producătorii particulari fiind în imposibilitatea exploatării
raţionale a parcului tehnic (o degradare accelerată) şi a fondului funciar
existent, practicându-se astfel o agricultură de subzistenţă;
c) la nivelul regiunii, peste 82% din producţia agricolă se obţine în
gospodăriile individuale ţărăneşti. Din acest motiv, se impune remodelarea
strategiei susţinerii agriculturii, pornind şi de la considerentul că ea se
practică permanent;
Trecerea la economia de piaţă a avut un start lent, determinat atât de situaţia
moştenită cât şi de concepţia şi viteza redusă de realizare a reformei economice.
În toată această perioadă, au existat în continuare marile întreprinderi industriale
cu capital majoritar de stat, al căror obiectiv principal al managementului a fost menţinerea cu
orice preţ în funcţionare, cu obţinerea de “profit 0” sau pierderi cât mai mici (SC Melana SA
Săvineşti, SC Fibrex SA Săvineşti, SC Moldosin SA Vaslui, SC Sofert SA Bacău, SC
Mecanica SA Botoşani, SC Pergodur SA Piatra Neamţ, SC Vastex SA Vaslui, SC
Chimcomplex SA Borzeşti, SC Fortus SA Iaşi, SC MES SA Suceava, etc).
Economia de piaţă a amendat acest concept, multe din aceste societăţi ajungând
în stare de faliment şi generând un număr mare de şomeri şi volum de arierate.
Pentru o relansare economică a regiunii, strategia de dezvoltare va avea în
vedere valorificarea infrastructurii industriale dezvoltate existente în aproape toate
subramurile (construcţii de maşini, chimie, petrochimie, alimentară, textile,
medicamente, prelucrarea lemnului, turism, etc) şi a personalului bine calificat existent
în aceste subramuri industriale.
Un bun exemplu îl vor constitui, din acest punct de vedere, întreprinderile cu
capital majoritar privat care, fiind înscrise pe panta ascendentă, pot constitui modele
de relansare economică.
De asemenea, se va urmări sprijinirea IMM-urilor formate prin „ruperea”
societăţilor mari cu capital majoritar de stat, crearea de noi IMM-uri în domeniul
producţiei şi serviciilor directe către populaţie precum şi a unor centre şi activităţi care
să ridice capacitatea managerială a conducătorilor şi investitorilor autohtoni.
26