Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

3.3 Descrierea întreprinderilor-cheie din regiune
Chiar în condiţiile unui declin industrial în regiune, cifrele de afaceri şi numărul de
salariaţi au o pondere ridicată în cadrul întreprinderilor cu capital majoritar de stat cu mai mult
de 250 salariaţi.
Acestea îşi desfăşoară activitatea aproape exclusiv în municipiile mari(Iaşi, Bacău,
Piatra Neamţ, Suceava, Botoşani).
Pe domenii de activitate, întreprinderile reprezentative la care s-a făcut referire
sunt:
- industria de construcţii de maşini, utilaje şi echipamente: SC Fortus SA Iaşi,
SC Aerostar SA Bacău, SC Uton SA Oneşti, SC Electrocontact SA Botoşani, SC
Mecanica Ceahlău SA Piatra Neamţ;
- industria chimică, a fibrelor chimice şi a medicamentelor: SC Carom SA
Oneşti, SC Chimcomplex SA Borzeşti, SC Antibiotice SA Iaşi, SC Fibrex SA
Săvineşti, SC Moldosin SA Vaslui;
- industria prelucrării ţiţeiului:SC Rafo SA Oneşti;
- industria alimentară: Agricola Internaţional Bacău, SC Pambac SA Bacău, SC
Agribac SA Bacău, SC Unirea SA Iaşi, SC Vascovin SA Vaslui, SC Dorna SA Vatra
Dornei, SAB Rădăuţi SA Rădăuţi;
- industria de prelucrare a lemnului, celulozei şi hârtiei: SC Letea SA Bacău,
Bacău, SC Pamex SA Piatra Neamţ,, SC Dumbrava SA Fălticeni, SC Mobilextra SA
Câmpulung Moldovenesc, SC Petrocart SA Piatra Neamt;
- industria uşoară (filaturi, tricotaje, confecţii, încălţăminte): SC Stofe SA Buhuşi,
, SC Siretul SA Paşcani, SC Iasitex SA Iaşi, SC Moldova Tricotaje SA Iaşi, RIFIL
Săvineşti, SC Ema SA Piatra Neamţ, , SC Romalfa SA Câmpulung Moldovenesc,
SC Firmelbo SA Botoşani.
Condiţiile legislaţiei româneşti care nu a favorizat potenţialii investitori strategici, a
promovat o fiscalitate ridicată, concomitent cu dobânzile neperformante la creditele acordate,
au condus la instalarea fenomenului de “blocaj financiar”.
Privatizarea fără programe coerente a societăţilor cu capital de stat şi birocraţia
excesivă în desfăşurarea acestor activităţi, cumulată cu managementul defectuos al
principalilor acţionari (FPP, FPS) care, prin reprezentanţii lor, nu au manifestat ştiinţă şi
interes pentru creşterea economică, au condus treptat la pierderea pieţelor de desfacere,
scăderea competitivităţii produselor oferite pe piaţă şi plafonarea tehnologică, generând
închiderea multor unităţi productive şi apariţia unui număr impresionant de şomeri. .
Aceste fenomene pot fi atenuate în condiţiile aplicării unei strategii corecte, bazată
pe o infrastructură satisfăcătoare, care să prevadă renunţarea, în perspectivă, la ramurile
care nu-şi pot asigura singure resursele financiare necesare menţinerii şi relansării producţiei,
stimulând restructurarea ramurilor industriale care au posibilităţi reale de dezvoltare prin
retehnologizare, în prima fază, mai ales a celor ce depind de resursele interne (fabrici de
mobilă, întreprinderi constructoare de maşini, fabrici textile, industrie alimentară, etc.);
Sectorul de cercetare-dezvoltare şi aplicare a inventicii va trebui sprijinit să se
implice mai mult în domeniul transferului de tehnologie, implementării de activităţi industriale
noi, bazate pe infrastructura industrială existentă.
Odată cu divizarea societăţilor mari în societăţi mici şi mijlocii viabile, care
funcţionează independent, va trebui concentrat efortul în direcţia instruirii întreprinzătorilor şi a
stimulării colaborării între aceştia la nivel regional şi interregional.
23