Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

Multe din bisericile şi mănăstirile regiunii sunt datate din secolele XV-XVI, perioadă
de glorie a neamului românesc în afirmarea independenţei şi integrităţii sale. Ctitorul cel mai
des întâlnit este Ştefan cel Mare, care a domnit între anii 1457-1504. Printre lăcaşurile de cult
reprezentative , se cuvin a fi amintite:
- Catedrala Mitropolitană Iaşi (1840-1880), cel mai mare lăcaş de cult religios
ortodox din ţară;
- Mănăstirea Neamţului (1407) – Neamţ - cu o bibliotecă veche de 600 ani;
- Mănăstirea Agapia (1642-1647) - Neamţ – pictată în anul 1858 de Nicolae
Grigorescu;
- Mănăstirea Voroneţ (1488) – Suceava - denumită “Capela sixtină a Estului”;
- Mănăstirea Putna (1466) – Suceava - necropolă a lui Ştefan cel Mare şi a
urmaşilor săi.
Referindu-se la picturile care îmbracă bisericile mănăstirilor Voroneţ, Humor,
Moldoviţa şi Suceviţa, prefaţa albumului editat de UNESCO, dedicat valorilor artistice
mondiale, precizează că “numai într-o singură provincie a României, în Moldova de Nord sau
Bucovina, se găsesc picturi de acest gen, care nu mai există în nici o ţară”.
o turism cultural istoric
În aceeaşi idee de păstrător a comorilor spirituale ale neamului său, populaţia
regiunii se poate mândri cu numeroase muzee, case memoriale, conace, hanuri şi curţi
domneşti, palate, transformate toate în izvoare de cultură şi bogăţie spirituală pentru
generaţiile prezente şi viitoare de vizitatori:
- Monumentele comemorative de la Oituz şi Mărăşeşti, dedicate eroilor martiri din
primul război mondial;
- Casele memoriale George Bacovia-Bacău, Mihai Eminescu-Ipoteşti(8km de
Botoşani), George Enescu-comuna George Enescu-Botoşani, Nicolae Iorga-
Botoşani, Ion Creangă-Humuleşti-Neamţ
- Palatul culturii Iaşi (1906-1925), Palatul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza
(1811)-Ruginoasa-Iaşi, Castelul Sturdza (1752) Miclăuşeni-Iaşi, Palatul Rosetti-
Roznovanu (1831)-Iaşi;
- Cetatea Neamţului (1395)-Târgu Neamţ, Turnul lui Ştefan cel Mare, înalt de
20m (1499) - Piatra Neamţ, Cetatea dacică Bâtca Doamnei, cu ziduri groase de
3 m - Piatra Neamţ, Palatul Cnejilor (secXVII)-Neamţ, Cetatea de scaun a
Sucevei (sec.XIV)-Suceava, Hanul Domnesc (sec.XVII)-Suceava.
o turism cinegetic
Regiunea deţine un potenţial cinegetic bogat, datorat suprafeţelor mari de pădure
şi faunei existente. Rezervaţiile forestiere şi faunistice (vezi capitolul 3.1.1, Activitatea în
sectorul primar) adăpostesc multe rarităţi cinegetice.
o turism de agrement şi cură balneară
Staţiunea Slănic-Moldova (“Perla Moldovei”) beneficiază de peste 20 de izvoare de
ape minerale. Staţiunea dispune de instalaţii pentru cură internă cu ape minerale, terapie
respiratorie, băi calde cu ape minerale, bazine pentru kinetoterapie, instalaţii pentru electro şi
hidrotrerapie, etc.
Staţiunea Durău-Neamţ oferă un climat subalpin blând, tonic stimulator, în
perioada decembrie-aprilie stratul de zăpadă menţinându-se la o grosime de 50cm.
Oraşul Bicaz deţine şi un port pe malul lacului Izvorul Muntelui, de unde pornesc
curse de agrement (vaporaşe, bărci cu motor, şalupe).
21