Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

La o populaţie ce reprezintă 16,7% din populaţia totală a ţării, numai aporturile din
agricultură (16,9%), silvicultură (24,2%) şi învăţământ (17,06%) de participare la constituirea
PIB sunt peste medie, toate celelalte domenii de activitate economică având o pondere sub
media pe ţară.
În aceste condiţii, produsul intern brut pe locuitor reprezintă 79,4% faţă de media
pe ţară, regiunea aflându-se pe ultimul loc din acest punct de vedere.
Repartiţia unităţilor active în industrie, construcţie, comerţ, servicii (Anexa I, tabelul
3.7) pune în evidenţă următoarele aspecte:
- slabă reprezentare la nivelul ţării ca număr total de societăţi active (cca 74.6%
sunt societăţi de comerţ şi alimentaţie publică, iar dintre acestea, 93,95% au
sub 10 salariaţi)
- cea mai slabă participare o au serviciile directe către populaţie .
- creşterea semnificativă în ultimii ani a numărului societăţilor private în domeniul
învăţământului şi sănătăţii
În cadrul regiunii Nord-Est se înregistrează decalaje din punct de vedere economic
între judeţe (Anexa I, tabelul 3.8).
Datele de mai sus pun în evidenţă gradul neuniform de dezvoltare în cadrul
regiunii, fiecare din judeţele Iaşi şi Bacău având la indicatorii de eficienţă prezentaţi, valori mai
mari decât judeţele Botoşani şi Vaslui la un loc.
• Turismul
Turismul reprezintă un important sector economic cu potenţial insuficient dezvoltat,
în comparaţie cu importanţa acestuia şi contribuţia sa la crearea PIB-ului în ţări ca Spania,
Grecia, Marea Britanie, Italia, unde strategii adecvate şi susţinute de dezvoltare a turismului,
cu accent pe exploatarea specificului regional, au condus la obţinerea unor venituri
economice importante din acest sector al activităţii industriale.
În acest context, după 1989, România înregistrează încercări timide pentru a
dezvolta acest sector, primii paşi făcându-se în direcţia stabilirii proprietăţii asupra bazei
materiale existente(hoteluri, moteluri, etc.) pe baza principiilor de piaţă.
Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii aerului,
apelor, zonele montane din judeţele Bacău, Neamţ şi Suceava, ca şi ale împrejurimilor
oraşului Iaşi, regiunea Nord-Est deţine un potenţial demn de comparat cu pitorescul Alpilor
Francezi, Elveţia, Valea Rinului şi a Dunării Superioare sau cu Nordul Italiei. Alături de
pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare, obiceiurile, specificul
gastronomiei moldoveneşti, tradiţionalele degustări de vinuri din podgoriile Cotnari şi Huşi dau
culoare locală pentru atragerea turiştilor.
Activitatea în acest domeniu poate fi structurată astfel:
o turism religios
Populaţia Moldovei istorice, predominant ortodoxă, a păstrat cu sfinţenie şi a
îmbogăţit poate lăcaşurile de cult, mărturii ale trecutului spiritual, ale tradiţiilor culturale şi de
obiceiuri specifice ale comunităţii.
În toată regiunea Nord-Est, aceste edificii sunt mai numeroase şi mai frumoase
decât în întreaga ţară, multe dintre ele fiind intrate în circuitul turistic internaţional (peste 50 de
biserici şi mănăstiri sunt declarate monumente istorice).
20