Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

- judeţul Suceava - Codrul secular Slătioara (cuprinde exemplare vechi de 300-
400 ani de molid, fag şi brad);
• Industria extractivă
Este reprezentată în regiune de judeţele Bacău, Suceava, Neamţ, unde se găsesc
principalele resurse ale subsolului şi este caracterizată economic de înscrierea pe aceeaşi
pantă descendentă.
Semnificativă în acest sens, este ramura extracţiei cărbunelui. Datorită puterii
calorifice relativ scăzute a cărbunelui, dificultăţii de exploatare, tehnologiilor învechite şi
structurilor ineficiente de organizare, s-au impus ca necesare restructurări în zonele
Comăneşti - Bacău şi Bucovina - Suceava, determinând disponibilizarea a cca. 50% din
personalul salariat.
Inexistenţa unor programe solide de reconversie a forţei de muncă poate
determina în aceste zone grave degradări ale stării sociale şi nivelului de trai.
3.1.2 Activitatea în sectorul secundar
Cunoaşte o scădere dramatică în perioada 1990 -1999.
Deşi cuprinde cel mai mare procent de populaţie salariată (60,2% din totalul
populaţiei salariate), cifra de afaceri reprezintă doar 51,68% din totalul cifrei de afaceri
realizate în 1998 de economia regiunii.
Trecerea de la o dezvoltare economică bazată pe industrializarea forţată, energointensivă,
la una care să funcţioneze după regulile economiei de piaţa, a fost bruscă, fără o
pregătire prealabilă.
Producţia industrială a scăzut cu peste 50%, scădere determinată de :
- capacitatea scăzută de adaptare la modificările intervenite în structurile pieţelor
de desfacere interne şi externe;
- calitatea slabă a managementului;
- decapitalizarea intensă datorată creşterii inflaţiei, devalorizării accentuate a
monedei naţionale, volumului redus al investiţiilor, etc.;
- ritmul lent al privatizării şi restructurării;
- cadrul legislativ instabil şi incoerent, care nu a stimulat investiţiile străine şi
autohtone de capital.
Camerele de comerţ şi industrie au depus un efort susţinut în sensul realizării unei
promovări, atât la nivel naţional cât şi pe plan extern, a întreprinderilor cu cele mai bune
rezultate, organizând în acest scop topul primelor zece întreprinderi, târguri de contractări şi
expoziţii specializate.
Sectorul construcţiilor este bine reprezentat la nivelul regiunii. Şantierele de
construcţii-montaj industriale au făcut dovada experienţei lor în cadrul unor proiecte extinse
cum ar fi platformele industriale Iaşi, Piatra-Neamţ-Săvineşti sau Oneşti-Borzeşti, amenajări
hidrotehnice ca barajul de la Bicaz-Neamţ sau construcţii de locuinţe, centre comerciale,
spitale, instituţii de învăţământ, etc.
Şi acest sector a suferit după anul 1989 un puternic regres economic, care a
condus la diminuarea cu peste 50% a personalului salariat. Lipsa unor materiale moderne,
eficiente, a unor utilaje de lucru multifuncţionale, cumulată cu reducerea comenzilor datorită
declinului economic general, au condus la reducerea masivă a activităţii de construcţii şi
amenajare teritorială.
Acest efect a fost accentuat şi de fenomenul de emigrare a specialiştilor şi
personalului calificat către locuri de muncă mai bine plătite.
18