Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

More documents

Recommendations

Info

Sporul natural în regiunea Nord-Est este 1,8/1.000 locuitori, fiind singura regiune care înregistrează o creştere pozitivă, comparaţia cu celelalte regiuni fiind redată în Anexa I, tabelul 2.5. Sporul natural pe regiuni -4,4 -3,6 -2,1 -1,1 Bucuresti Centru Nord-Vest Vest -3,2 Sud-Vest Sud -3,3 -1,3 1,8 Sud-Est Nord-Est -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 nou nascuti/1000 locuitori Structura pe sexe şi pe grupe de vârstă a populaţiei la nivel global, pe regiuni, evidenţiază o repartizare echilibrată a populaţiei în regiunea Nord-Est (Anexa II, tabelul 1.10). Din total, ponderea populaţiei tinere cuprinsă între 15-34 ani este reprezentativă (32,1%), dar se observă şi un procent mai ridicat al populaţiei îmbătrânite, cu vârstă de 65 ani şi peste, 12,5% din total situându-se la acest nivel (max. înregistrează judeţul Botoşani cu 14,6%). Cu toate că sporul la nivel naţional înregistrează valori negative, judeţele componente ale regiunii se caracterizează prin tendinţe pozitive ale indicatorilor vieţii, atât în mediul urban cât şi în cel rural, fapt care este contrabalansat de o rată a mortalităţii infantile superioară cu 4,3‰ mediei pe ţară. Populaţia şcolară din învăţământul de toate gradele, în anul şcolar 1997-1998, era de 809.173 persoane (17,43% din totalul pe ţară), depăşind din acest punct de vedere toate celelalte regiuni. - Mii elevi - Nr. crt. Regiune Total Preşcolar Primar şi gimnazial Liceal Profesional şi de ucenici Postliceal şi de maiştri Superior 1. Nord-Est 809,2 114,9 477,6 112,9 48,2 12,8 42,6 2. Sud-Est 582,6 77,8 344,2 96,0 33,1 10,5 20,9 3. Sud 633,0 86,9 382,0 108,1 32,4 10,9 12,5 4. Sud-Vest 473,1 67,7 265,9 87,1 21,6 11,4 19,2 5. Vest 423,0 57,8 222,8 69,9 21,1 7,2 44,1 6. Nord-Vest 614,0 94,9 326,7 96,2 33,5 11,5 51,1 7. Centru 562,2 85,3 299,7 97,8 33,7 11,7 33,8 8. Bucureşti 546,1 37,9 240,7 97,8 23,4 9,9 136,3 9. România 4643,3 623,5 2559,7 765,9 247,2 86,3 360,6 Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998 12
Învăţământul preuniversitar este reprezentat de şcoli şi licee de cultură generală, industriale, cu profil economic, agricol, sanitar, pedagogic şi de artă, unde învaţă 590.583 elevi (15,5% din populaţia regiunii). Regiunea de Nord-Est dispune de zece institute de învăţământ superior de stat de prestigiu, unde studiază peste 42.000 studenţi, în trei centre universitare (Iaşi, Bacău, Suceava). Învăţământul superior a cunoscut o creştere importantă după 1989. Dacă pentru învăţământul tehnic, s-a înregistrat o reducere continuă a opţiunilor, pentru celelalte instituţii de învăţământ superior, s-a înregistrat o creştere a cererii, în special pentru cele de profil economic, pedagogic, medico-farmaceutic şi juridic. S-au înfiinţat noi secţii de specializare, precum: inginerie civilă în limbile engleză şi franceză, ingineria mediului, mecatronică, inginerie biochimică, agromontanologie. Sub aspect educaţional general, având în vedere creşterea cheltuielilor în domeniul educaţiei postliceale şi învăţământului superior, cât şi scăderea mare a participării populaţiei şcolare la nivelurile inferioare, se constată o diminuare a capitalului educaţional al generaţiilor viitoare. Regiunea dispune de un personal cu vastă experienţă (15-20 ani activitate) în domeniul industriei, în special al industriei prelucrătoare, în activităţi financiare, bancare şi de asigurări, tranzacţii imobiliare, învăţământ şi asistenţă socială, peste 30% din totalul populaţiei active fiind angajat în aceste sectoare. Tinerii cu studii medii şi superioare, proaspăt absolvenţi, sunt angajaţi în special în sectoare ca: industrie, agricultură, construcţii, hoteluri şi restaurante, administraţie publică. În sectorul populaţiei cu vârstă cuprinsă între 25-34 ani, repartiţia pe activităţi economice pune accent pe industria extractivă şi prelucrătoare, construcţii, tranzacţii imobiliare, sănătate şi asistenţă socială. Cu un număr mediu de salariaţi de 766,885, regiunea ocupă 13,7% din totalul la nivel naţional, ei fiind repartizaţi în agricultură(46%), în industrie(23%), din care, în industria prelucrătoare (87%), în comerţ(8%), construcţii(4%), cca. 1% salariaţi lucrând în domeniul silviculturii, exploatării forestiere şi economiei vânatului, domenii specifice regiunii (Anexa II, tabelul 2.2). Concluzii Regiunea Nord-Est deţine numărul cel mai mare de locuitori, având, la sfârşitul anului 1997, 3.785.530 locuitori (respectiv 16,7% din populaţia totală a ţării) - cf. Anuarului Statistic al României, 1998. Mediul rural concentrează cea mai mare parte a populaţiei regiunii (55,7%), restul de 44,3% din populaţia urbană fiind puternic concentrată în marile oraşe. Din punct de vedere etnic, populaţia regiunii Nord-Est prezintă un grad înalt de omogenitate (98,4% români), marea majoritate fiind de religie ortodoxă, cu o repartizare echilibrată pe sexe. Regiunea dispune de o reţea de învăţământ complexă care asigură pregătirea profesională la toate nivelele de pregătire, gradul de alfabetizare fiind de 96,3%. Învăţământul superior este bine reprezentat în cele trei centre, Iaşi, Bacău şi Suceava, în care se desfăşoară majoritatea activităţii de cercetare-dezvoltare. Regiunea dispune de un personal cu vastă experienţă (15-20ani activitate) în domeniul industriei şi în special al industriei prelucrătoare, în activităţi financiare, bancare şi de asigurări, tranzacţii imobiliare, învăţământ şi asistenţă socială, peste 30% din totalul populaţiei active fiind angajat în aceste sectoare. 13
Page 1 and 2: REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-EST PLA
Page 3 and 4: 7.2.1 Aerul........................
Page 5 and 6: În centru, întâlnim Subcarpaţii
Page 7 and 8: 1.4 Centre principale ale regiunii
Page 9 and 10: Concluzii Cu o suprafaţă totală
Page 11: Având în vedere că populaţia ma
Page 15 and 16: Deşi regiunea Nord-Est deţine o m
Page 17 and 18: proprietarilor de pământ reprezin
Page 19 and 20: 3.1.3 Activitatea în sectorul ter
Page 21 and 22: Multe din bisericile şi mănăstir
Page 23 and 24: 3.3 Descrierea întreprinderilor-ch
Page 25 and 26: 3.4 Analiza sectorului întreprinde
Page 27 and 28: 4. Piaţa forţei de muncă 4.1 Str
Page 29 and 30: 4.3 Forţa de muncă disponibilizat
Page 31 and 32: espectiv 14,70%), membrii asociaţi
Page 33 and 34: 5. Infrastructura fizică Infrastru
Page 35 and 36: În judeţul Iaşi există următoa
Page 37 and 38: judeţ cu băi (47% la nivel naţio
Page 39 and 40: 6. Dezvoltarea rurală 6.1 Caracter
Page 41 and 42: 6.2 Dotări publice (infrastructura
Page 43 and 44: decursul ultimilor ani, agroturismu
Page 45 and 46: 7.2.1 Aerul Principalii poluanţi a
Page 47 and 48: 35 30 25 20 15 10 5 0 Bacau Concent
Page 49 and 50: 7.3.3 Solul Sursele majore de polua
Page 51 and 52: 8. Disparităţi subregionale în c
Page 53 and 54: • aria pentru practicarea turismu
Page 55 and 56: Indicatori ai disparităţii între
Page 57 and 58: Rata de trecere în învăţământ
Page 59 and 60: Tabelul 2.5 Sporul natural şi mort
Page 61 and 62: ( continuare ) Judetul Caprine Caba
Page 63 and 64:
Tabelul 3.9 Capacităţi de cazare
Page 65 and 66:
Tabelul nr 4.5 Locuri de muncă nou
Page 67 and 68:
ANEXA II 1.1 Structura teritorial-a
Page 69 and 70:
1.5 Gruparea populaţiei rurale dup
Page 71 and 72:
1.8 Dinamica populaţiei în perioa
Page 73 and 74:
1.10 Structura populaţiei pe grupe
Page 75 and 76:
1.14 Structura populaţiei de 12 an
Page 77 and 78:
2. Forţa de muncă 2.1 Evoluţia r
Page 79 and 80:
2.4 Numărul salariaţilor pe activ
Page 81 and 82:
2.6 Evoluţia ponderii populaţiei
Page 83 and 84:
2.8 Numărul şomerilor înregistra
Page 85 and 86:
4. Neamţ total şomeri -cu ajutor
Page 87 and 88:
3.3. Reţeaua energetică Nr. crt.
show all

Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?