Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

Având în vedere că populaţia majoritară este de etnie română (98,4%) există relaţii
de bună înţelegere între naţionalităţile coabitante.
2.3 Populaţia activă şi resursele forţei de muncă
Populaţia activă a regiunii Nord-Est la 1 ianuarie 1998 era de 1.644.700 persoane
din care 201.000 şomeri şi 1.443.700 populaţie ocupată.
Din punct de vedere al statutului profesional, salariaţii deţin ponderea cea mai
mare în cadrul populaţiei active (63,86%), urmând lucrătorii pe cont propriu (24,38%), membrii
asociaţiilor cooperatiste (3,22%), lucrătorii familiali neremuneraţi (2,55%) şi patronii (0,58%)
( Anexa I, tabelul 2.2).
Conform datelor ultimului recensământ, gradul de alfabetizare a populaţiei la
nivelul regiunii este de 96,3%, cu următoarele diferenţe pe judeţe: Iaşi, Neamţ şi Suceava –
97,1%, Bacău – 96,1%, Botoşani, Vaslui - 95,1% (Anexa I, tabelul 1.3) .
Acest indicator reflectă principalele procese care au avut loc în domeniul ridicării şi
diversificării nivelului de instruire a populaţiei, repartizat la nivel de regiune astfel: 3,57%
învăţământ superior, 0,33% şcoală postliceală, 1,1% şcoală de maiştri, 14,4 %şcoală
profesională, 14,9 %liceu, 33,2% gimnaziu, 28,1 şcoală primară şi 4,4% fără şcoală (Anexa II
tabelul 1.13, 1.14).
Populaţia activă de sex feminin din cadrul regiunii depăşeşte media pe ţară
(46,70% faţă de 44,73%), în timp ce populaţia activă de sex masculin se situează sub media
naţională (53,30% faţă de 55,27%).
2.4 Clasarea faţă de alte regiuni
Regiunea are o densitate medie a populaţiei de 1151,5 locuitori/kmp în mediul
urban şi 61,5 locuitori/kmp în mediul rural, cu o densitate medie de 103,3 locuitori/kmp,
situându-se astfel la un nivel superior mediei pe ţară (95,7 locuitori/kmp).
Din punct de vedere etnic, regiunea Nord-Est este una din cele mai omogene zone
ale ţării: românii reprezintă 98% din totalul populaţiei, faţă de 89,4%, media naţională.
În patru din cele şase judeţe, mai mult de 92% populaţia este ortodoxă; doar în
Bacău şi Neamţ există un număr semnificativ de credincioşi romano-catolici (10% şi respectiv
17% din populaţia judeţului).
Pentru o evaluare mai detaliată a caracteristicilor demografice ale regiunii s-au
analizat o serie de indicatori: populaţia pe grupe de vârstă, sporul natural şi mortalitatea
infantilă (Anexa I, tabelul 2.3 şi 2.4 şi Anexa II, tabelul 1.10). Global, se poate observa că
regiunea este caracterizată printr-o populaţie mai tânără decât media naţională.
11