Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

2. Populaţia şi rata de activitate
2.1 Populaţia totală
La 1 ianuarie 1998, populaţia totală a regiunii Nord-Est era de 3.785.530 locuitori,
reprezentând 16,7% din populaţia totală a ţării, ajungând la 1 ianuarie 1999 la 3.807.455
locuitori. Din acest punct de vedere, regiunea Nord-Est ocupă locul întâi pe ţară.
Populaţia regiunii se concentrează în 32 centre urbane şi 463 comune formate din
2.421 sate. Densitatea teritorială este de 6,6 sate/1000kmp şi 0,9 oraşe/1.000kmp faţă de 5,5
sate/1000 kmp şi 1,1 oraşe/1000 kmp, la nivel naţional(Anbexa II, tabelele 1.1, 1.2, 1.3).
Mărimea satelor este în general medie şi mică, cu o populaţie medie de 870
locuitori(Anexa II, tabelele 1.4, 1.5).
Ponderea populaţiei urbane în populaţia totală este de 44,3%, în timp ce populaţia
rurală reprezintă 55,6% (superioară cu 10% situaţiei existente în celelalte regiuni - Anexa II,
tabelele 1.6, 1.7, 1.8). Conform Anuarului Statistic al României, 1998, judeţele cu cea mai
numeroasă populaţie din cadrul regiunii sunt Iaşi (823.735 locuitori) şi Bacău (746.131
locuitori), la polul opus situându-se judeţele Botoşani (460.115 locuitori) şi Vaslui (460.840
locuitori).
Pe total regiune, proporţia dintre sexe se poate aprecia ca fiind echilibrată,
ponderea cea mai mare deţinând-o populaţia feminină 50,54% (Anexa II, tabelul 1.9 ).
Din punct de vedere etnic, populaţia regiunii Nord-Est prezintă un grad înalt de
omogenitate. După datele recensământului din 1992, din totalul populaţiei, 98,4% reprezintă
românii, 0,1% maghiarii, 0,7% romii, 0,1% ruşii-lipoveni, iar 0,6% alte etnii (Anexa II, tabelul
1.11).
Din punct de vedere confesional, marea majoritate a populaţiei regiunii de Nord-Est
este de religie ortodoxă (91,04%), aspect care se află într-o strânsă corelaţie cu structura
etnică. Celelalte religii deţin ponderi mai mici, după cum urmează: romano-catolică 5,93%,
penticostală 1,12%, adventistă 0,31% şi alte religii 1,58%.
2.2 Educaţia şi problemele sociale
Factorul esenţial în dezvoltarea unei economii naţionale, ca şi a unei regiuni, îl
reprezintă capitalul uman. Deşi este dificil de cuantificat şi reprezintă în sine un concept
controversat, capitalul uman ar putea să includă resursele umane cu un anumit nivel de
educaţie.
Regiunea Nord-Est dispune de un sistem de învăţământ care asigură o educaţie şi
o formare profesională adecvată tuturor nivelurilor de pregătire,
La începutul anului şcolar 1997-1998, numărul celor cuprinşi într-o formă de
învăţământ era de 809.173, ceea ce reprezintă 21,37% din totalul populaţiei regiunii (Anexa II,
tabelul 1.13, 1.14).
Regiunea Nord-Est cuprinde toate tipurile de învăţământ, cu dezvoltarea
corespunzătoare. În cele trei centre universitare: Iaşi, Bacău, Suceava există 10 universităţi,
unde învaţă peste 42.000 studenţi şi predau 3500 cadre didactice.
Aceste date demonstrează existenţa unei tradiţii pedagogice în regiune şi a unei
preocupări continui pentru instruirea generaţiei viitoare la cele mai înalte standarde.
În ceea ce priveşte rata criminalităţii, la nivel de regiune aceasta este superioară
mediei pe ţară, respectiv, 505 persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori, faţă de 496
persoane condamnate la nivel naţional (Anexa I, tabelul 2.1).
10