Analiza socio-economica - Agentia pentru Dezvoltare Regionala ...

REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-EST
PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALA
VOLUMUL 1
- PROFILUL REGIONAL -

Cuprins
1. DESCRIEREA GENERALĂ A REGIUNII ...................................................... 4
1.1 UNITĂŢI ADMINISTRATIVE, COMPONENTE ALE REGIUNII (JUDEŢE, COMUNE ŞI ORAŞE) .............. 4
1.2 ZONE GEOGRAFICE - CARACTERISTICI PRINCIPALE : RELIEF, CLIMĂ, HIDROLOGIE ...................... 4
1.3 RESURSE NATURALE ALE REGIUNII............................................................................................. 6
1.4 CENTRE PRINCIPALE ALE REGIUNII (AMPLASARE, ACCESIBILITATE, DISTANŢE).......................... 7
1.5 ANALIZA COMPARATIVĂ ÎN RAPORT CU INDICATORII LA NIVEL NAŢIONAL................................. 8
2. POPULAŢIA ŞI RATA DE ACTIVITATE ..................................................... 10
2.1 POPULAŢIA TOTALĂ ................................................................................................................. 10
2.2 EDUCAŢIA ŞI PROBLEMELE SOCIALE......................................................................................... 10
2.3 POPULAŢIA ACTIVĂ ŞI RESURSELE FORŢEI DE MUNCĂ .............................................................. 11
2.4 CLASAREA FAŢĂ DE ALTE REGIUNI........................................................................................... 11
3. STRUCTURA ECONOMICĂ................................................................................. 14
3.1 ANALIZA ECONOMICĂ PE SECTOARE DE ACTIVITATE (PRIMAR, SECUNDAR, TERŢIAR) .............. 14
3.1.1 Activitatea în sectorul primar ......................................................................................... 14
3.1.2 Activitatea în sectorul secundar...................................................................................... 18
3.1.3 Activitatea în sectorul terţiar .......................................................................................... 19
3.2 ANALIZA ECONOMICĂ PE SECTOARE, RAMURI ŞI DISTRIBUŢIA TERITORIALĂ ............................ 19
3.3 DESCRIEREA ÎNTREPRINDERILOR-CHEIE DIN REGIUNE.............................................................. 23
3.4 ANALIZA SECTORULUI ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII (IMM)......................................... 25
3.5 MODIFICĂRI ŞI TENDINŢE ÎN MEDIUL ECONOMIC AL REGIUNII. CONCLUZII. ............................. 26
4. PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ.................................................................................. 27
4.1 STRUCTURA FORŢEI DE MUNCĂ ................................................................................................ 27
4.2 STRUCTURA ŞOMAJULUI........................................................................................................... 28
4.3 FORŢA DE MUNCĂ DISPONIBILIZATĂ, NOI LOCURI DE MUNCĂ CREATE...................................... 29
4.4 NIVELUL VENITURILOR PE RAMURI........................................................................................... 29
4.5 INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ PENTRU FORMAREA PROFESIONALĂ .......................................... 30
4.6 COMPARAŢIE CU TENDINŢELE DE PE PIAŢA NAŢIONALĂ A FORŢEI DE MUNCĂ........................... 30
5. INFRASTRUCTURA FIZICĂ................................................................................. 33
6. DEZVOLTAREA RURALĂ..................................................................................... 39
6.1 CARACTERISTICILE ECONOMIEI RURALE ŞI MEDIULUI SOCIAL .................................................. 39
6.2 DOTĂRI PUBLICE (INFRASTRUCTURA SOCIALĂ), PATRIMONIU, TURISM ŞI AGROTURISM, ASPECTE
CULTURALE. ......................................................................................................................................... 41
6.3 AGROTURISMUL ....................................................................................................................... 42
7. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR.................................................................................... 44
7.1 DESCRIEREA GENERALĂ A PROBLEMELOR DE MEDIU ÎNCONJURĂTOR....................................... 44
7.2 INDICATORI PENTRU EVALUAREA NIVELULUI DE DEGRADARE A FACTORILOR DE MEDIU: AER,
APĂ, SOL, FLORĂ, FAUNĂ...................................................................................................................... 44
2

7.2.1 Aerul................................................................................................................................ 45
7.2.2 Apa .................................................................................................................................. 45
7.2.3 Solul................................................................................................................................. 46
7.2.4 Floră şi faună.................................................................................................................. 47
7.3 SURSE MAJORE DE POLUARE A AERULUI, APEI, SOLULUI, EMISII, SCURGERI, CONTAMINĂRI. .... 48
7.3.1 Aerul................................................................................................................................ 48
7.3.2 Apa .................................................................................................................................. 48
7.3.3 Solul................................................................................................................................. 49
7.4 STAŢII DE TRATARE A APEI ŞI PLATFORME DE GUNOI. .............................................................. 49
7.5 EVALUAREA COMPARATIVĂ FAŢĂ DE TENDINŢELE LA NIVEL NAŢIONAL ÎN DOMENIUL
PROTECŢIEI MEDIULUI. CONCLUZII....................................................................................................... 49
8. DISPARITĂŢI SUBREGIONALE ÎN CADRUL REGIUNII NORD – EST .. 51
8.1 ZONE CU PROBLEME ................................................................................................................. 51
8.2 ZONE ÎN CARE EXISTĂ OPORTUNITĂŢI SPECIFICE ...................................................................... 52
ANEXA I................................................................................................................................................. 54
ANEXA II .............................................................................................................................................. 67
9. HARTI..................................................................................................................................... 88
3

1. Descrierea generală a regiunii
Regiunea acoperă partea de Nord-Est al ţării şi, conform tradiţiei, este o parte din
vechea regiune istorică a Moldovei.
Geografic, regiunea se învecinează la Nord cu Ucraina, la Sud cu judeţele Galaţi şi
Vrancea (Regiunea Sud-Est), la Est cu Republica Moldova iar la Vest cu judeţele Maramureş
şi Bistriţa-Năsăud (Regiunea Nord-Vest) şi judeţele Mureş, Harghita şi Covasna (Regiunea
Centru) –prezentare Harta I.
Având o bogată tradiţie istorică, culturală şi spirituală, regiunea înfăţişează tabloul
îmbinării tradiţiei cu modernul, a trecutului cu prezentul, pentru valorificarea potenţialului
resurselor umane, infrastructurii industriale, turismului şi de zonă curată ecologic.
oraşe)
1.1 Unităţi administrative, componente ale regiunii (judeţe, comune şi
Regiunea Nord-Est este alcătuită din şase judeţe (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ,
Suceava, Vaslui), care însumează o suprafaţă de 36.850 kmp şi o populaţie de 3.807.455
locuitori, situându-se, din acest punct de vedere, pe primul loc între cele opt regiuni ale ţării.
Ca întindere, regiunea acoperă 15,46% din suprafaţa totală ţării de 238.391 kmp,
cele mai întinse judeţe fiind Suceava, cu o suprafaţă de 8.553 kmp şi Bacău, cu 6.421kmp.
Distanţa până la capitala ţării, Bucureşti, este de 349 km (Harta II).
Unităţile administrative componente ale regiunii sunt prezentate în Anexa II,
tabelele 1.1-1.4, precum şi în tabelul de mai jos:
JUDEŢUL
Suprafaţa
totală
(kmp)
Numărul
locuitorilor
(la 1 ian. 1999)
4
Numărul
oraşelor şi
municipiilor
din care:
municipii
Numărul
comunelor
BACĂU 6.621 750.747 8 2 79
BOTOŞANI 4.986 462.128 4 2 68
IAŞI 5.476 831.282 4 2 85
NEAMŢ 5.896 584.954 4 2 70
SUCEAVA 8.553 713.782 8 4 90
VASLUI 5.318 464.562 4 3 71
TOTAL
REGIUNE 36.850 3.807.455 32 15 463
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998
1.2 Zone geografice - caracteristici principale : relief, climă, hidrologie
Regiunea este caracterizată printr-o îmbinare armonioasă între toate formele de
relief, 30% o reprezentând-o munţii, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podişului şi
câmpiei. Această ultimă formă de relief ocupă peste 70% din suprafaţă în judeţele Botoşani,
Vaslui şi Iaşi.
O secţiune longitudinală asupra regiunii, se prezintă sub forma unei pante care
coboară dinspre Vest spre Est, cu numeroase variaţii.
La Vest, Munţii Carpaţi stau ca un zid cu înălţimi apropiate de 2000 m în Nord (Vf.
Pietrosu, Vf. Rarău, Vf. Giumalău, Vf. Ocolaşu Mare, Vf. Haşmaşu Mare) şi cu o scădere de
înălţime spre Sud (Munţii Ciuc, Munţii Trotuşului şi, în mică măsură, Munţii Vrancei).

În centru, întâlnim Subcarpaţii, cu înălţimi cuprinse între 7-800 m, care înconjoară
munţii ca un brâu strâns. În continuare, jumătatea estică este împărţită în două mari zone:
Câmpia Moldovei, în partea nordică şi Podişul Bârladului, în partea de Sud.
Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscută şi sub numele de Podişul Sucevei
cu o înălţime medie de 500 metri şi este faimoasă pentru “obcinele” sale (uşoare ondulaţii ale
reliefului, ca un lanţ de unde pietrificate).
Principalele altitudini muntoase ale regiunii :
Denumirea
vârfului muntos
Denumirea
masivului
muntos
Judeţul
Altitudinea vârfului
( m)
Pietrosu Căliman Suceava 2.100
Ocolaşu Mare Ceahlău Neamţ 1.907
Toaca Ceahlău Neamţ 1.900
Budacu Bistriţa Neamţ,
1.859
Suceava
Giumalău Rarău Suceava 1.857
Rarău Rarău Suceava 1.651
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998
• Clima
Diferitele tipuri de relief creează zone climatice cu diferenţe semnificative intre cele
muntoase şi cele de deal şi de câmpie.
În zona muntoasă a regiunii (zona vestică a judeţelor Suceava, Neamţ şi Bacău),
climatul este continental moderat, cu veri răcoroase şi ierni bogate în precipitaţii sub formă de
ninsoare.
În zona subcarpatică de dealuri şi câmpie (părţile estice ale judeţelor Suceava,
Neamţ, Bacău precum şi întreg teritoriul judeţelor Botoşani, Iaşi, Vaslui), climatul este
continental, cu veri călduroase şi secetoase şi ierni reci şi de cele mai multe ori fără zăpadă.
Temperatura medie anuală a aerului este de 2 ºC în zona de munte şi de 9 ºC în
zona subcarpatică de dealuri şi câmpie.
Regimul temperaturii aerului este redat în Anexa I, tabelul 1, iar tabloul
precipitaţiilor este prezentat în Anexa I, tabelul 1.2.
• Hidrologie
Regiunea este străbătută de un număr de opt cursuri importante de apă, care se
repartizează pe direcţia Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului
(42.890 kmp) şi Prutului (10.990 kmp). Acesta din urmă, se constituie în graniţă naturală cu
Republica Moldova, pe o distanţă de cca. 680 km.
Multe din cursurile de apă ale regiunii au beneficiat de ample lucrări de amenajări
şi regularizare.
Pe râul Bistriţa s-a amenajat încă din anii '70 o “salbă” de şapte microhidrocentrale
şi cel mai mare lac de acumulare al regiunii (Bicaz-Neamţ), cu un volum la nivel normal de
retenţie de 1.130 mil.mc.
5

1.3 Resurse naturale ale regiunii
• Soluri
Peste 60% din suprafaţa totală a regiunii o reprezintă suprafaţa agricolă iar 28,1%
o reprezintă pădurile. Aceste bogăţii ale solului au permis dezvoltarea în regiune a unor
meserii tradiţionale, ca agricultura(culturi cerealiere, cultura cartofului şi a sfeclei de zahăr
fiind practicate în toate judeţele, viticultura-judeţele Vaslui, Bacău şi Iaşi, pomicultura-judeţele
Iaşi, Suceava şi Neamţ) şi exploatarea şi prelucrarea lemnului-judeţele Suceava, Neamţ şi
Bacău.
• Subsolul
Regiunea dispune de următoarele resurse ale subsolului:
1) manganul: Dadu, Ciocăneşti-Oarţa, Vatra Dornei, Iacobeni, Şaru Dornei,
Broşteni - comune din judeţul Suceava;
2) sulfuri polimetalice: Cârlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului, Gemenea,
Leşul Ursului - comune din judeţul Suceava;
3) ape minerale carbogazoase: Neagra Şarului, Şaru Dornei, Vatra Dornei, Poiana
Negrii, Dorna Cândreni, Poiana Stampei, Coşna, Dornişoara-judeţul Suceava, Oglinzi,
Băltaţeşti – comune din judeţul Neamţ;
4) ape minerale sulfuroase şi feruginoase: Strunga, Nicolina Iaşi-judeţul Iaşi,
Brânceni, Murgeşti, Pungeşti, Gura Morii - judeţul Vaslui, Băile Slănic, Moineşti, Târgu Ocna,
Poiana Sărată, Sărata-Bacău - judeţul Bacău;
5) materiale de construcţii:
- calcare: Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Botuş-judeţul Suceava, Bicaz Chei -
judeţul Neamţ, Bărbăteşti, Costeşti, Ipatele, Păun, Schitu Duca, Deleni, Strunga - judeţul Iaşi,
Darabani, Ştefăneşti, Lipceni - judeţul Botoşani, în Vaslui se găsindu-se, cu precădere, pe
malurile râurilor;
-argile: Bistriţa, Timişeşti, Taşca, Girov, Ozana-judeţul Neamţ, Vlădiceni - judeţul
Iaşi, Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihăileni, Botoşani - judeţul Botoşani, Doftana, Măgura,
Călugăra - judeţul Bacău;
-gresii: Tarcău - judeţul Neamţ, Coşula, Tudora, Hudeşti - judeţul Botoşani , în
Vaslui se găsesc gresii şi nisip pe malurile râurilor, Ghimeş Făget şi la Est de zona Slănic
Moldova - judeţul Bacău, Solca Plătinoasa - judeţul Iaşi;
-gipsuri: Miorcani, Darabani - judeţul Botoşani, Perchiu Oneşti - judeţul Bacău;
-nisipuri: Miorcani, Hudeşti - judeţul Botoşani, Lespezi - judeţul Iaşi, Cornăţel,
Urecheşti Gârleni, Orbeni - judeţul Bacău;
6) turba: Poiana Stampei - judeţul Suceava, Dersca - judeţul Botoşani;
7) sare: Cacica - judeţul Suceava, Moineşti, Sărata, Târgu Ocna - judeţul Bacău.
8) zăcământ de sulf în Masivul Căliman;
9) zăcăminte de şisturi bituminoase la Tazlău-Neamţ;
10) cărbune brun în Bazinul Dărmăneşti;
11) gaze naturale la Tazlău-Oituz - judeţul Bacău şi Tazlău, Roman - judeţul
Neamţ.
În regiunea Nord-Est, există zone cu tradiţie în exploatarea minieră - zona
Bucovina - judeţul Suceava, şi Moineşti-Comăneşti - judeţul Bacău, precum şi în exploatarea
zăcămintelor de sare şi apelor minerale-Cacica şi, respectiv, Vatra Dornei - judeţul Suceava.
6

1.4 Centre principale ale regiunii (amplasare, accesibilitate, distanţe)
• Principalele centre urbane ale regiunii sunt indicate în Harta I.
Oraşul Iaşi, denumit şi capitala Moldovei istorice, este “sufletul” învăţământului
universitar românesc cu cele şapte instituţii de învăţământ superior. În el se află cel mai mare
lăcaş de cult ortodox din România - Catedrala Mitropolitană (1840-1880) şi Grădina Botanică,
care cuprinde în cele 12 sectoare, specii floristice rare de pe tot Globul.Tot aici, este
dezvoltat un important nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre sectorul industrial,
reprezentat în majoritatea ramurilor sale.
În Bacău, se concentrează o gamă diversificată de întreprinderi din sectorul
industrial, infrastructura afacerilor, servicii bancare, precum şi numeroase institute de
învăţământ de stat si particulare.
Oraşul Piatra-Neamţ, atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra lui Crăciun,
situat în apropierea masivului Ceahlău, acest adevărat “Olimp al Moldovei”, nu este numai o
răscruce de drumuri turistice ci şi un important obiectiv industrial şi turistic, el deţinând mai
multe monumente valoroase.
Prin aspectul său de astăzi, Suceava este un oraş plăcut şi interesant şi un
important obiectiv turistic, în special prin vechile monumente ce amintesc de trecutul său
glorios ca cetate de scaun a Moldovei istorice.
Oraşul Slănic Moldova este cunoscut sub denumirea de “Perla Moldovei”, fiind una
dintre cele mai renumite staţiuni balneare din ţară (beneficiază de peste 20 izvoare cu apă
minerală, comparate ca valoare de către specialişti cu cele de la Karlowy-Vary).
• Accesul la principalele centre ale regiunii.
o Pe direcţia Nord-Sud, se desfăşoară importante artere rutiere şi de
cale ferată care susţin cea mai mare parte din traficul de marfă şi
călători:
o Bucureşti-Suceava-Siret (punct de control şi trecere a frontierei) –
drumul internaţional E85, cu ramificaţie din Suceava spre Budapesta,
pe drumul internaţional E576;
o Bacău – Braşov – Piteşti drumul internaţional E577(care face
legătura cu drumul internaţional E70 Craiova – Vidin - Scopje);
o Bucureşti-Bârlad – Albiţa - Chişinău - drumul internaţional E581 care
străbate judeţul Vaslui.
o Regionala CF Iaşi cu rutele Bucureşti – Bacău – Suceava – Siret –
Ucraina- magistrala 500 şi Bucureşti - Iaşi – Ungheni - Republica
Moldova – magistrala 600.
• Accesul aerian în regiune este asigurat de aeroporturile:
o Bacău - judeţul Bacău - intern şi internaţional;
o Iaşi - judeţul Iaşi - intern şi internaţional;
o Suceava – judeţul Suceava – intern (zboruri utilitare);
o Distanţele rutiere între principalele centre ale regiunii şi faţă de
Bucureşti (Harta II):
- km -
Bacău Botoşani Iaşi Piatra-Neamţ Suceava Vaslui Bucureşti
Bacău - 193 130 58 151 83 294
Botoşani 193 - 187 145 42 258 499
Iaşi 130 187 - 139 145 71 430
7

Piatra-Neamţ 58 145 139 - 103 129 354
Suceava 151 42 145 103 - 216 457
Vaslui 83 258 71 129 216 - 359
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998
1.5 Analiza comparativă în raport cu indicatorii la nivel naţional
Regiunea se situează pe ultimul loc în România în privinţa produsului intern brut
(PIB) şi a indicelui de dezvoltare umană (IDU).
Situaţia comparativă cu celelalte regiuni şi cu media la nivelul României este
redată în tabelul următor:
Regiuni
statistice
Produsul intern
brut pe locuitor
(dolari SUA)
1996
Speranţa
de viaţă la
naştere
(ani)
1994-1996
Gradul de
alfabetizare
a populaţiei
adulte %
1996
Rata brută de
cuprindere în
toate nivelele
de învăţământ
1996/1997
Indicele
dezvoltarii
umane
(IDU)
1996
ROMÂNIA 4244 69,1 97,0 62,0 0,758
REGIUNEA 1- 3256 69,0 96,9 58,6 0,699
NORD-EST
REGIUNEA 2- 4270 68,9 97,0 58,6 0,7554
SUD-EST
REGIUNEA 3- 3866 68,7 95,0 56,9 0,724
SUD
REGIUNEA 4- 3900 69,4 95,5 61,2 0,736
SUD VEST
REGIUNEA 5- 4996 68,1 97,8 63,8 0,797
VEST
REGIUNEA 6- 3981 68,2 97,2 62,1 0,739
NORD-VEST
REGIUNEA 7- 4526 69,8 98,5 60,5 0,779
CENTRU
REGIUNEA 8- 6090 69,5 98,9 82,1 0,888
BUCUREŞTI
Sursa: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998
Ceilalţi indicatori ai dezvoltării umane în profil teritorial sunt redaţi în Anexa I,
tabelul 1.3.
Regiunea se confruntă cu o puternică regresie economică, fapt evidenţiat prin
produsul intern brut (PIB) inferior cu 22% celui naţional (3.256 USD) şi existenţa unui procent
mare de forţă de muncă care nu mai beneficiază de alocaţii de şomaj, 52,38% faţă de 29,8%
la nivel naţional. Cifra reală a populaţiei neocupate este afectată de numărul mare de
persoane care a emigrat în perioada anilor 1990-1998 (Anexa II, tabelul 1.12).
Datele furnizate de ultimul rensământ efectuat de Comisia Naţională de Statistică,
indică existenţa în regiune a unei ponderi 3,8% din populaţie fără acces la electricitate (faţă
de 2,0% - media României) şi o pondere de 60,15% din populaţie fără acces la instalaţii de
alimentare cu apă (faţă de 45,6% - media României).
8

Concluzii
Cu o suprafaţă totală de 36.850 kmp şi un număr de 3.807.455 locuitori,
regiunea Nord-Est este cea mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României.
Relieful bogat oferă zone de deal şi câmpie care se pretează unei game largi
de culturi agricole şi zone de munte cu peisaje spectaculoase favorabile dezvoltării
turismului.
Regiunea are puncte de frontieră cu Republica Moldova şi Ucraina(rutier şi
CF) şi trei aeroporturi civile(Bacău, Iaşi şi Suceava).
Sub aspect climatic, regiunea se încadrează în climatul temperat continental.
Regiunea are o reţea hidrografică extinsă, uniform distribuită în tot teritoriul.
44,4% din populaţia regiunii este concentrată în centrele urbane, cel mai
mare fiind municipiul Iaşi, cu 348.399 locuitori.
Conform indicelui de dezvoltare umană şi a PIB, regiunea se situează pe
ultimul loc în România, fiind considerată zona cu nivelul cel mai ridicat de sărăcie.
9

2. Populaţia şi rata de activitate
2.1 Populaţia totală
La 1 ianuarie 1998, populaţia totală a regiunii Nord-Est era de 3.785.530 locuitori,
reprezentând 16,7% din populaţia totală a ţării, ajungând la 1 ianuarie 1999 la 3.807.455
locuitori. Din acest punct de vedere, regiunea Nord-Est ocupă locul întâi pe ţară.
Populaţia regiunii se concentrează în 32 centre urbane şi 463 comune formate din
2.421 sate. Densitatea teritorială este de 6,6 sate/1000kmp şi 0,9 oraşe/1.000kmp faţă de 5,5
sate/1000 kmp şi 1,1 oraşe/1000 kmp, la nivel naţional(Anbexa II, tabelele 1.1, 1.2, 1.3).
Mărimea satelor este în general medie şi mică, cu o populaţie medie de 870
locuitori(Anexa II, tabelele 1.4, 1.5).
Ponderea populaţiei urbane în populaţia totală este de 44,3%, în timp ce populaţia
rurală reprezintă 55,6% (superioară cu 10% situaţiei existente în celelalte regiuni - Anexa II,
tabelele 1.6, 1.7, 1.8). Conform Anuarului Statistic al României, 1998, judeţele cu cea mai
numeroasă populaţie din cadrul regiunii sunt Iaşi (823.735 locuitori) şi Bacău (746.131
locuitori), la polul opus situându-se judeţele Botoşani (460.115 locuitori) şi Vaslui (460.840
locuitori).
Pe total regiune, proporţia dintre sexe se poate aprecia ca fiind echilibrată,
ponderea cea mai mare deţinând-o populaţia feminină 50,54% (Anexa II, tabelul 1.9 ).
Din punct de vedere etnic, populaţia regiunii Nord-Est prezintă un grad înalt de
omogenitate. După datele recensământului din 1992, din totalul populaţiei, 98,4% reprezintă
românii, 0,1% maghiarii, 0,7% romii, 0,1% ruşii-lipoveni, iar 0,6% alte etnii (Anexa II, tabelul
1.11).
Din punct de vedere confesional, marea majoritate a populaţiei regiunii de Nord-Est
este de religie ortodoxă (91,04%), aspect care se află într-o strânsă corelaţie cu structura
etnică. Celelalte religii deţin ponderi mai mici, după cum urmează: romano-catolică 5,93%,
penticostală 1,12%, adventistă 0,31% şi alte religii 1,58%.
2.2 Educaţia şi problemele sociale
Factorul esenţial în dezvoltarea unei economii naţionale, ca şi a unei regiuni, îl
reprezintă capitalul uman. Deşi este dificil de cuantificat şi reprezintă în sine un concept
controversat, capitalul uman ar putea să includă resursele umane cu un anumit nivel de
educaţie.
Regiunea Nord-Est dispune de un sistem de învăţământ care asigură o educaţie şi
o formare profesională adecvată tuturor nivelurilor de pregătire,
La începutul anului şcolar 1997-1998, numărul celor cuprinşi într-o formă de
învăţământ era de 809.173, ceea ce reprezintă 21,37% din totalul populaţiei regiunii (Anexa II,
tabelul 1.13, 1.14).
Regiunea Nord-Est cuprinde toate tipurile de învăţământ, cu dezvoltarea
corespunzătoare. În cele trei centre universitare: Iaşi, Bacău, Suceava există 10 universităţi,
unde învaţă peste 42.000 studenţi şi predau 3500 cadre didactice.
Aceste date demonstrează existenţa unei tradiţii pedagogice în regiune şi a unei
preocupări continui pentru instruirea generaţiei viitoare la cele mai înalte standarde.
În ceea ce priveşte rata criminalităţii, la nivel de regiune aceasta este superioară
mediei pe ţară, respectiv, 505 persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori, faţă de 496
persoane condamnate la nivel naţional (Anexa I, tabelul 2.1).
10

Având în vedere că populaţia majoritară este de etnie română (98,4%) există relaţii
de bună înţelegere între naţionalităţile coabitante.
2.3 Populaţia activă şi resursele forţei de muncă
Populaţia activă a regiunii Nord-Est la 1 ianuarie 1998 era de 1.644.700 persoane
din care 201.000 şomeri şi 1.443.700 populaţie ocupată.
Din punct de vedere al statutului profesional, salariaţii deţin ponderea cea mai
mare în cadrul populaţiei active (63,86%), urmând lucrătorii pe cont propriu (24,38%), membrii
asociaţiilor cooperatiste (3,22%), lucrătorii familiali neremuneraţi (2,55%) şi patronii (0,58%)
( Anexa I, tabelul 2.2).
Conform datelor ultimului recensământ, gradul de alfabetizare a populaţiei la
nivelul regiunii este de 96,3%, cu următoarele diferenţe pe judeţe: Iaşi, Neamţ şi Suceava –
97,1%, Bacău – 96,1%, Botoşani, Vaslui - 95,1% (Anexa I, tabelul 1.3) .
Acest indicator reflectă principalele procese care au avut loc în domeniul ridicării şi
diversificării nivelului de instruire a populaţiei, repartizat la nivel de regiune astfel: 3,57%
învăţământ superior, 0,33% şcoală postliceală, 1,1% şcoală de maiştri, 14,4 %şcoală
profesională, 14,9 %liceu, 33,2% gimnaziu, 28,1 şcoală primară şi 4,4% fără şcoală (Anexa II
tabelul 1.13, 1.14).
Populaţia activă de sex feminin din cadrul regiunii depăşeşte media pe ţară
(46,70% faţă de 44,73%), în timp ce populaţia activă de sex masculin se situează sub media
naţională (53,30% faţă de 55,27%).
2.4 Clasarea faţă de alte regiuni
Regiunea are o densitate medie a populaţiei de 1151,5 locuitori/kmp în mediul
urban şi 61,5 locuitori/kmp în mediul rural, cu o densitate medie de 103,3 locuitori/kmp,
situându-se astfel la un nivel superior mediei pe ţară (95,7 locuitori/kmp).
Din punct de vedere etnic, regiunea Nord-Est este una din cele mai omogene zone
ale ţării: românii reprezintă 98% din totalul populaţiei, faţă de 89,4%, media naţională.
În patru din cele şase judeţe, mai mult de 92% populaţia este ortodoxă; doar în
Bacău şi Neamţ există un număr semnificativ de credincioşi romano-catolici (10% şi respectiv
17% din populaţia judeţului).
Pentru o evaluare mai detaliată a caracteristicilor demografice ale regiunii s-au
analizat o serie de indicatori: populaţia pe grupe de vârstă, sporul natural şi mortalitatea
infantilă (Anexa I, tabelul 2.3 şi 2.4 şi Anexa II, tabelul 1.10). Global, se poate observa că
regiunea este caracterizată printr-o populaţie mai tânără decât media naţională.
11

Sporul natural în regiunea Nord-Est este 1,8/1.000 locuitori, fiind singura regiune
care înregistrează o creştere pozitivă, comparaţia cu celelalte regiuni fiind redată în Anexa I,
tabelul 2.5.
Sporul natural pe regiuni
-4,4
-3,6
-2,1
-1,1
Bucuresti
Centru
Nord-Vest
Vest
-3,2
Sud-Vest
Sud
-3,3
-1,3 1,8
Sud-Est
Nord-Est
-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3
nou nascuti/1000 locuitori
Structura pe sexe şi pe grupe de vârstă a populaţiei la nivel global, pe regiuni,
evidenţiază o repartizare echilibrată a populaţiei în regiunea Nord-Est (Anexa II, tabelul 1.10).
Din total, ponderea populaţiei tinere cuprinsă între 15-34 ani este reprezentativă
(32,1%), dar se observă şi un procent mai ridicat al populaţiei îmbătrânite, cu vârstă de 65 ani
şi peste, 12,5% din total situându-se la acest nivel (max. înregistrează judeţul Botoşani cu
14,6%).
Cu toate că sporul la nivel naţional înregistrează valori negative, judeţele
componente ale regiunii se caracterizează prin tendinţe pozitive ale indicatorilor vieţii, atât în
mediul urban cât şi în cel rural, fapt care este contrabalansat de o rată a mortalităţii infantile
superioară cu 4,3‰ mediei pe ţară.
Populaţia şcolară din învăţământul de toate gradele, în anul şcolar 1997-1998, era
de 809.173 persoane (17,43% din totalul pe ţară), depăşind din acest punct de vedere toate
celelalte regiuni.
- Mii elevi -
Nr.
crt.
Regiune Total Preşcolar Primar şi
gimnazial
Liceal
Profesional
şi de
ucenici
Postliceal
şi de
maiştri
Superior
1. Nord-Est 809,2 114,9 477,6 112,9 48,2 12,8 42,6
2. Sud-Est 582,6 77,8 344,2 96,0 33,1 10,5 20,9
3. Sud 633,0 86,9 382,0 108,1 32,4 10,9 12,5
4. Sud-Vest 473,1 67,7 265,9 87,1 21,6 11,4 19,2
5. Vest 423,0 57,8 222,8 69,9 21,1 7,2 44,1
6. Nord-Vest 614,0 94,9 326,7 96,2 33,5 11,5 51,1
7. Centru 562,2 85,3 299,7 97,8 33,7 11,7 33,8
8. Bucureşti 546,1 37,9 240,7 97,8 23,4 9,9 136,3
9. România 4643,3 623,5 2559,7 765,9 247,2 86,3 360,6
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998
12

Învăţământul preuniversitar este reprezentat de şcoli şi licee de cultură generală,
industriale, cu profil economic, agricol, sanitar, pedagogic şi de artă, unde învaţă 590.583
elevi (15,5% din populaţia regiunii).
Regiunea de Nord-Est dispune de zece institute de învăţământ superior de stat de
prestigiu, unde studiază peste 42.000 studenţi, în trei centre universitare (Iaşi, Bacău,
Suceava). Învăţământul superior a cunoscut o creştere importantă după 1989. Dacă pentru
învăţământul tehnic, s-a înregistrat o reducere continuă a opţiunilor, pentru celelalte instituţii
de învăţământ superior, s-a înregistrat o creştere a cererii, în special pentru cele de profil
economic, pedagogic, medico-farmaceutic şi juridic. S-au înfiinţat noi secţii de specializare,
precum: inginerie civilă în limbile engleză şi franceză, ingineria mediului, mecatronică,
inginerie biochimică, agromontanologie.
Sub aspect educaţional general, având în vedere creşterea cheltuielilor în
domeniul educaţiei postliceale şi învăţământului superior, cât şi scăderea mare a participării
populaţiei şcolare la nivelurile inferioare, se constată o diminuare a capitalului educaţional al
generaţiilor viitoare.
Regiunea dispune de un personal cu vastă experienţă (15-20 ani activitate) în
domeniul industriei, în special al industriei prelucrătoare, în activităţi financiare, bancare şi de
asigurări, tranzacţii imobiliare, învăţământ şi asistenţă socială, peste 30% din totalul populaţiei
active fiind angajat în aceste sectoare.
Tinerii cu studii medii şi superioare, proaspăt absolvenţi, sunt angajaţi în special în
sectoare ca: industrie, agricultură, construcţii, hoteluri şi restaurante, administraţie publică.
În sectorul populaţiei cu vârstă cuprinsă între 25-34 ani, repartiţia pe activităţi
economice pune accent pe industria extractivă şi prelucrătoare, construcţii, tranzacţii
imobiliare, sănătate şi asistenţă socială.
Cu un număr mediu de salariaţi de 766,885, regiunea ocupă 13,7% din totalul la
nivel naţional, ei fiind repartizaţi în agricultură(46%), în industrie(23%), din care, în industria
prelucrătoare (87%), în comerţ(8%), construcţii(4%), cca. 1% salariaţi lucrând în domeniul
silviculturii, exploatării forestiere şi economiei vânatului, domenii specifice regiunii (Anexa II,
tabelul 2.2).
Concluzii
Regiunea Nord-Est deţine numărul cel mai mare de locuitori, având, la
sfârşitul anului 1997, 3.785.530 locuitori (respectiv 16,7% din populaţia totală a ţării) -
cf. Anuarului Statistic al României, 1998.
Mediul rural concentrează cea mai mare parte a populaţiei regiunii (55,7%),
restul de 44,3% din populaţia urbană fiind puternic concentrată în marile oraşe.
Din punct de vedere etnic, populaţia regiunii Nord-Est prezintă un grad înalt
de omogenitate (98,4% români), marea majoritate fiind de religie ortodoxă, cu o
repartizare echilibrată pe sexe.
Regiunea dispune de o reţea de învăţământ complexă care asigură pregătirea
profesională la toate nivelele de pregătire, gradul de alfabetizare fiind de 96,3%.
Învăţământul superior este bine reprezentat în cele trei centre, Iaşi, Bacău şi
Suceava, în care se desfăşoară majoritatea activităţii de cercetare-dezvoltare.
Regiunea dispune de un personal cu vastă experienţă (15-20ani activitate) în
domeniul industriei şi în special al industriei prelucrătoare, în activităţi financiare,
bancare şi de asigurări, tranzacţii imobiliare, învăţământ şi asistenţă socială, peste 30%
din totalul populaţiei active fiind angajat în aceste sectoare.
13

3. Structura economică
Condiţiile geografice şi istorice au determinat o serioasă rămânere în urmă din
punct de vedere socio-economic a regiunii de Nord-Est.
Caracteristica economică a anilor '60 era preponderenţa agrară, nivelul de trai fiind
foarte scăzut.
În perioada 1965-1985, s-a efectuat o industrializare forţată în regiune, în scopul
redresării situaţiei economice, prin achiziţionarea de capacităţi de producţie de concepţie
modernă, la nivelul ţărilor dezvoltate, fapt ce a determinat crearea unei culturi industriale,
calificarea forţei de muncă şi formarea unui număr mare de specialişti.
Dezvoltarea industrială nu a fost însă corectă (ca şi concept), aceasta având un
caracter programat, mult prea diversificat şi fără să ţină cont de condiţiile specifice şi de
resursele naturale, energetice, de mediu, etc.
Managementul defectuos, datorat reticenţei la implementarea sistemului de
asigurare a calităţii producţiei şi produselor, a strategiei de dezvoltare a întreprinderilor, a
aplicării legilor de marketing în promovarea produselor, împreună cu pierderea pieţelor de
desfacere şi reducerea nivelului de competitivitate a produselor, coroborate cu lipsa
resurselor de menţinere a investiţiilor au determinat o scădere industrială accentuată după
1989, cu implicaţii grave asupra dezvoltării regiunii în toate celelalte domenii.
terţiar)
3.1 Analiza economică pe sectoare de activitate (primar, secundar,
3.1.1 Activitatea în sectorul primar
Regiunea dispune de un important potenţial agricol şi silvic:
Judeţul
Suprafaţa agricolă
(%)
Păduri
(%)
Bacău 48,0 42,2
Botoşani 77,8 11,5
Iaşi 68,6 17,9
Neamţ 48,2 44,1
Suceava 40,9 53,4
Vaslui 72,8 15,8
Judeţele cu suprafaţa agricolă cea mai extinsă din regiune sunt Botoşani (77,8%)
şi Vaslui (72,8%) , ele având peste 50% din totalul populaţiei ocupate, în agricultură. Cele mai
întinse suprafeţe împădurite sunt în judeţele Suceava (53,4%) şi Neamţ (44,1%) care au
împreună peste 10.000 salariaţi în silvicultură, exploatare forestieră şi economia vânatului
• Agricultura
Agricultura este cea mai răspândită activitate pe teritoriul României, găsind condiţii
propice pentru desfăşurarea sa în Moldova. Ca activitate umană specializată, agricultura
cuprinde nu numai sfera producţiei, ci şi părţi din distribuţia bunurilor şi serviciilor agricole
necesare satisfacerii nevoilor de ansamblu de populaţie.
14

Deşi regiunea Nord-Est deţine o mare suprafaţă de teren agricol, această resursă
nu poate fi valorificată, productivitatea fiind scăzută la toate tipurile de culturi, datorită
influenţei următorilor factori:
- relieful regiunii, varietatea acestuia;
- calitatea terenului, cu o diversificaţie pronunţată, alternanţa categoriilor de sol,
fragmentarea acestora, în comparaţie cu alte unităţi de suprafaţă: Câmpia
Română, Câmpia de Vest sau Podişul Transilvaniei;
- exploatarea suprafeţelor agricole se realizează pe loturi mici (1-3ha), datorită
fărâmiţării fondului funciar, ca urmare a punerii în proprietate privată a
suprafeţelor prin Legea Nr. 18/1991.
- nivelul scăzut de mecanizare, ştiindu-se că o exploataţie rentabilă se realizează
pe loturi de cel puţin 50ha/1tractor;
- forţă de muncă îmbătrânită (mai mult de 28% din populaţia rurală are peste 60
ani), iar tineretul migrează către centrele urbane;
- gradul mare de sărăcie a proprietarilor, care întâmpină mari dificultăţi în
realizarea
- culturilor şi creşterea animalelor;
- lipsa unui management performant în domeniu;
- lipsa sprijinului din partea statului pentru susţinerea agriculturii;
- lipsa capitalului pentru restructurarea şi modernizarea agriculturii;
Relieful deluros, în pantă, al regiunii (cca. 50%) este supus eroziunii şi alunecărilor
de teren, fiind afectate astfel suprafeţe întinse: în judeţul Botoşani peste 15.000 ha degradate,
în judeţul Vaslui peste 89.000 ha, având un teren fragmentat în văi largi, judeţul Suceava are
85.114 ha afectate de alunecări de teren, în judeţul Bacău, pe malul stâng al Siretului cca.
46.000 ha sunt degradate, iar în judeţul Neamţ, 68.000 ha.
Lucrările de combatere a eroziunii terenurilor se efectuează pe suprafeţe reduse în
comparaţie cu cele degradate, datorită costurilor mari şi a utilajelor insuficiente (Anexa I,
tabelul 3.1).
Parcelarea excesivă a terenurilor şi reducerea cu o treime a parcului de maşini şi
tractoare agricole au făcut ca potenţialul agricol al regiunii Nord-Est să nu poată fi valorificat,
fapt ce are influenţă directă asupra producţiei agricole şi a veniturilor populaţiei. Din punct de
vedere al mecanizării lucrărilor agricole, pentru un tractor revin în medie 105 ha de exploatat,
ceea ce implică producţii scăzute la hectar şi costuri ridicate pentru lucrările agricole
mecanizate .
Parcul de tractoare şi maşini agricole în sectorul de stat (S) şi privat (P) din
regiunea Nord-Est în anul 1997(buc.):
Judete
Maşini agr.
Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Regiune
N-E
Tractoare agricole S 2613
P 2203
2800
1772
3557
2099
2199
1848
3358
2407
3697
2110
18224
12439
Pluguri pentru
tractor
S 1847
P 1610
2101
1453
2180
1383
1671
1456
2494
1783
2592
1515
12885
9200
Cultivatoare S 260 1193 522 248 386 575 3184
mecanice P 189 872 264 189 145 271 1930
Semănători S 872 1215 1180 778 637 1350 6032
15

mecanice P 736 742 639 659 337 752 3865
Maşini de stropit – S 156 98 344 133 235 249 1215
prăfuit
P 81 24 66 103 71 62 407
Combine S 517 844 697 465 604 757 3884
autopropulsate P 409 413 310 411 273 309 2125
Prese pentru S 140 358 237 161 155 403 1454
balotat paie şi fân P 98 117 53 107 17 139 531
Suprafaţa arabilă S 70 104 70 77 53 74 74
la 1 tractor fizic P 80 148 108 88 71 118 100
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998.
Este semnificativă disparitatea dintre suprafaţa arabilă deţinută de producătorii
particulari (89%) şi dotarea tehnică precară, în comparaţie cu suprafaţa deţinută de societăţile
agricole de stat, care au un parc agricol adecvat, cu menţiunea însă că nu există date
precise cu privire la gradul de uzură a acestuia.
Redăm în continuare fondul funciar de care dispune Regiunea Nord-Est în
funcţie de modul de folosinţă( Anexa I, tabelul 3.2).
4000000
3500000
3000000
2500000
2000000
1500000
1000000
500000
0
Total
regiune
Fondul funciar dupa modul de folosinta
Suprafata totala
Suprafata
agricola
Din care sector
privat
Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui
Nivelul global al producţiei agricole indică producţii mici la hectar la principalele
culturi, situând regiunea Nord-Est pe locul 8 în ierarhia naţională.
Prin exprimarea procentuală a producţiei agricole din 1997 faţă de anul precedent
(1996), la unele tipuri de culturi s-au înregistrat creşteri, iar la altele, producţii mai mici, ca
urmare a influenţei factorilor de mediu şi a celor tehnologici(Anexa I, tabelele 3.3 şi 3.4).
Ca urmare a distrugerii instalaţiilor de aducţiune şi pompare din cadrul sistemelor
de irigaţii, suprafeţele dotate cu instalaţii de irigaţii însumează 135.441 ha pe total regiune
(Bacău 20.920 ha, Botoşani 20.234 ha, Iaşi 50.433 ha, Neamţ 10.414 ha, Suceava 3.778 ha,
Vaslui 29.662 ha), suprafeţele efectiv irigate fiind de fapt chiar mai mici.
Deoarece culturile furajere sunt în mare parte dependente de chimizare şi irigaţii,
s-a diminuat şeptelul cu peste 30%, datele raportate evidenţiind că peste 90% din numărul
de animale se află în posesia producătorilor privaţi, iar sectorul de stat, care deţinea un
sistem zootehnic industrial, este astăzi practic distrus datorită desfiinţării majorităţii
complexelor avicole, îngrăşătorilor şi fermelor (Anexa I, tabelul 3.5).
Agricultura privată se caracterizează printr-o excesivă fărâmiţare a terenurilor
datorită punerii în posesie prin Legea Nr. 18/1991, fiecărui proprietar revenindu-i suprafeţe
cuprinse între 1-3 ha. Din totalul suprafeţei agricole din sectorul privat, gradul de asociere a
16

proprietarilor de pământ reprezintă cca. 3-5% în judeţul Bacău, 10,8% în judeţul Botoşani,
7,5% în judeţul Neamţ şi 9% în judeţul Suceava.
Producţia agricolă totală a regiunii în 1997, exprimată în milioane lei şi cifrată la
13.178.694, reprezintă 16,78% din producţia totală a României, la o pondere a suprafeţei
agricole corespunzătoare de 14,26%, cea mai redusă contribuţie fiind a judeţelor Vaslui şi
Botoşani.
În acest sens, edificatoare sunt datele raportate cu privire la suprafaţa cultivată în
profil de exploatare cu principalele culturi (Anexa I, tabelul 3.6).
• Silvicultura
Exploatările forestiere au o contribuţie însemnată prin volumul de masă lemnoasă
extrasă din regiunea Nord-Est şi prin marile suprafeţe împădurite existente (Suceava 456.579
ha, Bacău 279.535 ha, Neamţ 260.314 ha), furnizând 22,03% din cantitatea totală de masă
lemnoasă a României.
Datorită lipsei unor programe de investiţii şi a slabei retehnologizări a industriei de
prelucrare a lemnului şi mobilei, în loc să se desfacă la export produse finite, care ar contribui
la rentabilizarea şi revitalizarea acestui sector economic, se înregistrează în ultimul timp mari
cantităţi de materie primă brută la export (cherestea şi profile), fapt ce va conduce în viitorul
apropiat la o exploatare neraţională a fondului forestier şi la o degradare a mediului
înconjurător, situaţia raportată în anul 1998 evidenţiind volumul de masă lemnoasă
exploatată:
Masa lemnoasă pusă în circuitul economic 1997 (mii mc):
Judeţe TOTAL Răşinoase Fag Stejar Diverse
specii tari
17
Diverse
specii moi
Bacău 672,5 275,4 269,6 19,2 66,0 42,3
Botoşani 125,2 1,6 24,9 26,6 49,1 23,0
Iaşi 193,8 1,6 32,6 16,6 71,2 71,8
Neamţ 804,2 466,6 241,4 10,3 46,4 39,5
Suceava 1265,7 1006,9 203,6 7,0 33,6 14,6
Vaslui 135,4 0,3 15,5 29,7 53,2 36,7
Total Regiune 3196,8 1752,4 787,6 109,4 319,5 227,9
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998.
Aşa cum se observă, judeţul Suceava a contribuit cu cea mai mare cotă din masa
lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 1997, respectiv 1.265,7 mii mc (39,5% din total
regiune), judeţul Bacău cu 672,5 mii mc (21%), judeţul Iaşi cu 193,8 mii mc (6%), judeţul
Vaslui cu 135,4 mii mc (4%), judeţul Botoşani cu 125,2 mii mc (4%) şi judeţul Neamţ cu 80,24
mii mc (2,5%).
Regiunea Nord-Est deţine peste 1.500 ha de rezervaţii forestiere, faunistice şi
florale precum şi monumente ale naturii specifice sectorului montan, cele mai importante fiind:
- judeţul Bacău - rezervaţiile forestiere Pădurea Slănic Moldova şi Târgu Ocna
(pinul oriental).
- judeţul Iaşi - Valea lui David (rezervaţie floristică, la 5km de Iaşi), Pădurea
Uricani (rezervaţie forestieră cu o frumoasă pădure de gorun şi stejar situată la
8km de Iaşi,) şi Pădurea Dealul Mare, lângă Deleni, cu un codru secular de fag.
- judeţul Neamţ - Codrii de aramă(rezervaţie forestieră de goruni seculari situată
la 30km de Piatra-Neamţ), Pădurea de Argint(rezervaţie de mesteceni seculari),
Pădurea Goşmanu(rezervaţie forestieră de molizi, brazi şi fagi seculari de
dimensiuni impresionante) şi Parcul Naţional Ceahlău .

- judeţul Suceava - Codrul secular Slătioara (cuprinde exemplare vechi de 300-
400 ani de molid, fag şi brad);
• Industria extractivă
Este reprezentată în regiune de judeţele Bacău, Suceava, Neamţ, unde se găsesc
principalele resurse ale subsolului şi este caracterizată economic de înscrierea pe aceeaşi
pantă descendentă.
Semnificativă în acest sens, este ramura extracţiei cărbunelui. Datorită puterii
calorifice relativ scăzute a cărbunelui, dificultăţii de exploatare, tehnologiilor învechite şi
structurilor ineficiente de organizare, s-au impus ca necesare restructurări în zonele
Comăneşti - Bacău şi Bucovina - Suceava, determinând disponibilizarea a cca. 50% din
personalul salariat.
Inexistenţa unor programe solide de reconversie a forţei de muncă poate
determina în aceste zone grave degradări ale stării sociale şi nivelului de trai.
3.1.2 Activitatea în sectorul secundar
Cunoaşte o scădere dramatică în perioada 1990 -1999.
Deşi cuprinde cel mai mare procent de populaţie salariată (60,2% din totalul
populaţiei salariate), cifra de afaceri reprezintă doar 51,68% din totalul cifrei de afaceri
realizate în 1998 de economia regiunii.
Trecerea de la o dezvoltare economică bazată pe industrializarea forţată, energointensivă,
la una care să funcţioneze după regulile economiei de piaţa, a fost bruscă, fără o
pregătire prealabilă.
Producţia industrială a scăzut cu peste 50%, scădere determinată de :
- capacitatea scăzută de adaptare la modificările intervenite în structurile pieţelor
de desfacere interne şi externe;
- calitatea slabă a managementului;
- decapitalizarea intensă datorată creşterii inflaţiei, devalorizării accentuate a
monedei naţionale, volumului redus al investiţiilor, etc.;
- ritmul lent al privatizării şi restructurării;
- cadrul legislativ instabil şi incoerent, care nu a stimulat investiţiile străine şi
autohtone de capital.
Camerele de comerţ şi industrie au depus un efort susţinut în sensul realizării unei
promovări, atât la nivel naţional cât şi pe plan extern, a întreprinderilor cu cele mai bune
rezultate, organizând în acest scop topul primelor zece întreprinderi, târguri de contractări şi
expoziţii specializate.
Sectorul construcţiilor este bine reprezentat la nivelul regiunii. Şantierele de
construcţii-montaj industriale au făcut dovada experienţei lor în cadrul unor proiecte extinse
cum ar fi platformele industriale Iaşi, Piatra-Neamţ-Săvineşti sau Oneşti-Borzeşti, amenajări
hidrotehnice ca barajul de la Bicaz-Neamţ sau construcţii de locuinţe, centre comerciale,
spitale, instituţii de învăţământ, etc.
Şi acest sector a suferit după anul 1989 un puternic regres economic, care a
condus la diminuarea cu peste 50% a personalului salariat. Lipsa unor materiale moderne,
eficiente, a unor utilaje de lucru multifuncţionale, cumulată cu reducerea comenzilor datorită
declinului economic general, au condus la reducerea masivă a activităţii de construcţii şi
amenajare teritorială.
Acest efect a fost accentuat şi de fenomenul de emigrare a specialiştilor şi
personalului calificat către locuri de muncă mai bine plătite.
18

3.1.3 Activitatea în sectorul terţiar
Poate fi caracterizată la nivelul regiunii prin:
- dinamică pozitivă în perioada 1995-1999;
- adaptare mai rapidă la cerinţele economice de piaţă, activităţile nesolicitând
strategii complexe pe termen lung.
Deşi deţine în regiune 42,98% din totalul cifrei de afaceri, la o pondere a populaţiei
salariate de 32,7%, nu se poate concluziona ca fiind satisfăcătoare întrucât:
- există o puternică concentrare în centrele dezvoltate ale regiunii(municipiile Iaşi
şi Bacău), în restul teritoriului având o pondere foarte mică;
- este concentrată pe activităţi de comerţ şi alimentaţie publică, serviciile directe
către populaţie fiind insuficiente şi de slabă calitate;
- serviciile turistice nu sunt valorificate la nivelul potenţialului existent;
- serviciile de consultanţă sunt insuficient promovate;
- serviciile de sănătate şi asistenţă socială sunt mult sub standardele europene.
Activităţile de transport marfă şi călători s-au dezvoltat în ultimii ani în două direcţii:
- transportul feroviar a rămas în sectorul de stat şi a suferit o restructurare la
nivelul regionalelor în vederea modernizării infrastructurii existente.
- transportul auto a cunoscut o dezvoltare deosebită, cu precădere în sectorul
privat, apărând companii de transport marfă şi călători organizate modern şi
eficient.
3.2 Analiza economică pe sectoare, ramuri şi distribuţia teritorială
Unul din indicatorii care poate furniza informaţii cu privire la situaţia economică a
regiunii de Nord-Est, este participarea la constituirea produsului intern brut(PIB):
Produsul intern brut regional
-mld. lei-
Domeniul România Regiune NE %
Agricultură 13941,3 2359,1 16,90
Silvicultură, exploatare forestieră, piscicultură 328,0 79,4 24,20
Industrie 23711,3 2936,5 12,38
Construcţii 4755,1 533,5 11,21
Comerţ 7570,2 937,9 12,38
Transport şi depozitare 4567,8 525,6 11,50
Poştă şi telecomunicaţii 1008,8 97,4 9,60
Activităţi financiare, bancare şi asigurări 3588,1 400,8 11,10
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 3452,6 338,4 9,80
Administraţie publică 2691,8 427,8 15,90
Învăţământ 1853,9 316,3 17,60
Sănătate şi asistenţă socială 1304,6 210,5 16,13
Produs intern brut total 72135,5 9565,5 13,20
Produs intern brut pe locuitor(lei) 3180444,0 2527505,0 79,40
Sursa:CNS Anuarul Statistic al României 1998
19

La o populaţie ce reprezintă 16,7% din populaţia totală a ţării, numai aporturile din
agricultură (16,9%), silvicultură (24,2%) şi învăţământ (17,06%) de participare la constituirea
PIB sunt peste medie, toate celelalte domenii de activitate economică având o pondere sub
media pe ţară.
În aceste condiţii, produsul intern brut pe locuitor reprezintă 79,4% faţă de media
pe ţară, regiunea aflându-se pe ultimul loc din acest punct de vedere.
Repartiţia unităţilor active în industrie, construcţie, comerţ, servicii (Anexa I, tabelul
3.7) pune în evidenţă următoarele aspecte:
- slabă reprezentare la nivelul ţării ca număr total de societăţi active (cca 74.6%
sunt societăţi de comerţ şi alimentaţie publică, iar dintre acestea, 93,95% au
sub 10 salariaţi)
- cea mai slabă participare o au serviciile directe către populaţie .
- creşterea semnificativă în ultimii ani a numărului societăţilor private în domeniul
învăţământului şi sănătăţii
În cadrul regiunii Nord-Est se înregistrează decalaje din punct de vedere economic
între judeţe (Anexa I, tabelul 3.8).
Datele de mai sus pun în evidenţă gradul neuniform de dezvoltare în cadrul
regiunii, fiecare din judeţele Iaşi şi Bacău având la indicatorii de eficienţă prezentaţi, valori mai
mari decât judeţele Botoşani şi Vaslui la un loc.
• Turismul
Turismul reprezintă un important sector economic cu potenţial insuficient dezvoltat,
în comparaţie cu importanţa acestuia şi contribuţia sa la crearea PIB-ului în ţări ca Spania,
Grecia, Marea Britanie, Italia, unde strategii adecvate şi susţinute de dezvoltare a turismului,
cu accent pe exploatarea specificului regional, au condus la obţinerea unor venituri
economice importante din acest sector al activităţii industriale.
În acest context, după 1989, România înregistrează încercări timide pentru a
dezvolta acest sector, primii paşi făcându-se în direcţia stabilirii proprietăţii asupra bazei
materiale existente(hoteluri, moteluri, etc.) pe baza principiilor de piaţă.
Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii aerului,
apelor, zonele montane din judeţele Bacău, Neamţ şi Suceava, ca şi ale împrejurimilor
oraşului Iaşi, regiunea Nord-Est deţine un potenţial demn de comparat cu pitorescul Alpilor
Francezi, Elveţia, Valea Rinului şi a Dunării Superioare sau cu Nordul Italiei. Alături de
pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare, obiceiurile, specificul
gastronomiei moldoveneşti, tradiţionalele degustări de vinuri din podgoriile Cotnari şi Huşi dau
culoare locală pentru atragerea turiştilor.
Activitatea în acest domeniu poate fi structurată astfel:
o turism religios
Populaţia Moldovei istorice, predominant ortodoxă, a păstrat cu sfinţenie şi a
îmbogăţit poate lăcaşurile de cult, mărturii ale trecutului spiritual, ale tradiţiilor culturale şi de
obiceiuri specifice ale comunităţii.
În toată regiunea Nord-Est, aceste edificii sunt mai numeroase şi mai frumoase
decât în întreaga ţară, multe dintre ele fiind intrate în circuitul turistic internaţional (peste 50 de
biserici şi mănăstiri sunt declarate monumente istorice).
20

Multe din bisericile şi mănăstirile regiunii sunt datate din secolele XV-XVI, perioadă
de glorie a neamului românesc în afirmarea independenţei şi integrităţii sale. Ctitorul cel mai
des întâlnit este Ştefan cel Mare, care a domnit între anii 1457-1504. Printre lăcaşurile de cult
reprezentative , se cuvin a fi amintite:
- Catedrala Mitropolitană Iaşi (1840-1880), cel mai mare lăcaş de cult religios
ortodox din ţară;
- Mănăstirea Neamţului (1407) – Neamţ - cu o bibliotecă veche de 600 ani;
- Mănăstirea Agapia (1642-1647) - Neamţ – pictată în anul 1858 de Nicolae
Grigorescu;
- Mănăstirea Voroneţ (1488) – Suceava - denumită “Capela sixtină a Estului”;
- Mănăstirea Putna (1466) – Suceava - necropolă a lui Ştefan cel Mare şi a
urmaşilor săi.
Referindu-se la picturile care îmbracă bisericile mănăstirilor Voroneţ, Humor,
Moldoviţa şi Suceviţa, prefaţa albumului editat de UNESCO, dedicat valorilor artistice
mondiale, precizează că “numai într-o singură provincie a României, în Moldova de Nord sau
Bucovina, se găsesc picturi de acest gen, care nu mai există în nici o ţară”.
o turism cultural istoric
În aceeaşi idee de păstrător a comorilor spirituale ale neamului său, populaţia
regiunii se poate mândri cu numeroase muzee, case memoriale, conace, hanuri şi curţi
domneşti, palate, transformate toate în izvoare de cultură şi bogăţie spirituală pentru
generaţiile prezente şi viitoare de vizitatori:
- Monumentele comemorative de la Oituz şi Mărăşeşti, dedicate eroilor martiri din
primul război mondial;
- Casele memoriale George Bacovia-Bacău, Mihai Eminescu-Ipoteşti(8km de
Botoşani), George Enescu-comuna George Enescu-Botoşani, Nicolae Iorga-
Botoşani, Ion Creangă-Humuleşti-Neamţ
- Palatul culturii Iaşi (1906-1925), Palatul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza
(1811)-Ruginoasa-Iaşi, Castelul Sturdza (1752) Miclăuşeni-Iaşi, Palatul Rosetti-
Roznovanu (1831)-Iaşi;
- Cetatea Neamţului (1395)-Târgu Neamţ, Turnul lui Ştefan cel Mare, înalt de
20m (1499) - Piatra Neamţ, Cetatea dacică Bâtca Doamnei, cu ziduri groase de
3 m - Piatra Neamţ, Palatul Cnejilor (secXVII)-Neamţ, Cetatea de scaun a
Sucevei (sec.XIV)-Suceava, Hanul Domnesc (sec.XVII)-Suceava.
o turism cinegetic
Regiunea deţine un potenţial cinegetic bogat, datorat suprafeţelor mari de pădure
şi faunei existente. Rezervaţiile forestiere şi faunistice (vezi capitolul 3.1.1, Activitatea în
sectorul primar) adăpostesc multe rarităţi cinegetice.
o turism de agrement şi cură balneară
Staţiunea Slănic-Moldova (“Perla Moldovei”) beneficiază de peste 20 de izvoare de
ape minerale. Staţiunea dispune de instalaţii pentru cură internă cu ape minerale, terapie
respiratorie, băi calde cu ape minerale, bazine pentru kinetoterapie, instalaţii pentru electro şi
hidrotrerapie, etc.
Staţiunea Durău-Neamţ oferă un climat subalpin blând, tonic stimulator, în
perioada decembrie-aprilie stratul de zăpadă menţinându-se la o grosime de 50cm.
Oraşul Bicaz deţine şi un port pe malul lacului Izvorul Muntelui, de unde pornesc
curse de agrement (vaporaşe, bărci cu motor, şalupe).
21

Staţiunea Vatra-Dornei oferă cure cu ape minerale, împachetări cu nămol, servicii
de fizioterapie.
Staţiunea climaterică Câmpulung-Moldovenesc este situată la o altitudine de
630m, într-un splendid decor cu bioclimat stimulator de munte, punct de plecare în excursii pe
Masivul Rarău.
o sporturi de iarnă
Serviciile oferite de staţiunile Slănic-Moldova, Durău, Vatra Dornei şi Câmpulung
Moldovenesc stau la dispoziţia turiştilor amatori.
o pescuitul
Acesta se desfăşoară pe lacuri ca Bălătău (Bacău), Stânca-Costeşti (Botoşani),
Ciric (Iaşi), Izvorul Muntelui (Neamţ) şi pe izvoarele montane.
Capacitatea de cazare turistică în regiune raportată la nivelul ţării, reprezentând
6,63% (Anexa I, tabelul 3.9), coroborată cu faptul că indicele de utilizare este de 31,7% (faţă
de 37,7% media pe ţară), arată o mare disponibilitate de cazare, o infrastructură dezvoltată,
dar insuficient exploatată.
6000
5000
5338
5455
4000
3000
2000
3137 3134
capacitate de
cazare(locuri)
grad de utilizare (locuri)
1000
958
1074
0
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
Modernizarea capacităţilor de cazare, trecute în proprietate privată într-un procent
mai mare de 85%, punerea în valoare a zonelor cu potenţial turistic şi a bazelor de tratament
printr-o activitate promoţională adecvată, pot determina o creştere a circulaţiei turistice cu
efecte pozitive în dinamica economică.
O componentă importantă a turismului în regiune este agroturismul, descris analitic
în capitolul 6 “Dezvoltare rurală”.
22

3.3 Descrierea întreprinderilor-cheie din regiune
Chiar în condiţiile unui declin industrial în regiune, cifrele de afaceri şi numărul de
salariaţi au o pondere ridicată în cadrul întreprinderilor cu capital majoritar de stat cu mai mult
de 250 salariaţi.
Acestea îşi desfăşoară activitatea aproape exclusiv în municipiile mari(Iaşi, Bacău,
Piatra Neamţ, Suceava, Botoşani).
Pe domenii de activitate, întreprinderile reprezentative la care s-a făcut referire
sunt:
- industria de construcţii de maşini, utilaje şi echipamente: SC Fortus SA Iaşi,
SC Aerostar SA Bacău, SC Uton SA Oneşti, SC Electrocontact SA Botoşani, SC
Mecanica Ceahlău SA Piatra Neamţ;
- industria chimică, a fibrelor chimice şi a medicamentelor: SC Carom SA
Oneşti, SC Chimcomplex SA Borzeşti, SC Antibiotice SA Iaşi, SC Fibrex SA
Săvineşti, SC Moldosin SA Vaslui;
- industria prelucrării ţiţeiului:SC Rafo SA Oneşti;
- industria alimentară: Agricola Internaţional Bacău, SC Pambac SA Bacău, SC
Agribac SA Bacău, SC Unirea SA Iaşi, SC Vascovin SA Vaslui, SC Dorna SA Vatra
Dornei, SAB Rădăuţi SA Rădăuţi;
- industria de prelucrare a lemnului, celulozei şi hârtiei: SC Letea SA Bacău,
Bacău, SC Pamex SA Piatra Neamţ,, SC Dumbrava SA Fălticeni, SC Mobilextra SA
Câmpulung Moldovenesc, SC Petrocart SA Piatra Neamt;
- industria uşoară (filaturi, tricotaje, confecţii, încălţăminte): SC Stofe SA Buhuşi,
, SC Siretul SA Paşcani, SC Iasitex SA Iaşi, SC Moldova Tricotaje SA Iaşi, RIFIL
Săvineşti, SC Ema SA Piatra Neamţ, , SC Romalfa SA Câmpulung Moldovenesc,
SC Firmelbo SA Botoşani.
Condiţiile legislaţiei româneşti care nu a favorizat potenţialii investitori strategici, a
promovat o fiscalitate ridicată, concomitent cu dobânzile neperformante la creditele acordate,
au condus la instalarea fenomenului de “blocaj financiar”.
Privatizarea fără programe coerente a societăţilor cu capital de stat şi birocraţia
excesivă în desfăşurarea acestor activităţi, cumulată cu managementul defectuos al
principalilor acţionari (FPP, FPS) care, prin reprezentanţii lor, nu au manifestat ştiinţă şi
interes pentru creşterea economică, au condus treptat la pierderea pieţelor de desfacere,
scăderea competitivităţii produselor oferite pe piaţă şi plafonarea tehnologică, generând
închiderea multor unităţi productive şi apariţia unui număr impresionant de şomeri. .
Aceste fenomene pot fi atenuate în condiţiile aplicării unei strategii corecte, bazată
pe o infrastructură satisfăcătoare, care să prevadă renunţarea, în perspectivă, la ramurile
care nu-şi pot asigura singure resursele financiare necesare menţinerii şi relansării producţiei,
stimulând restructurarea ramurilor industriale care au posibilităţi reale de dezvoltare prin
retehnologizare, în prima fază, mai ales a celor ce depind de resursele interne (fabrici de
mobilă, întreprinderi constructoare de maşini, fabrici textile, industrie alimentară, etc.);
Sectorul de cercetare-dezvoltare şi aplicare a inventicii va trebui sprijinit să se
implice mai mult în domeniul transferului de tehnologie, implementării de activităţi industriale
noi, bazate pe infrastructura industrială existentă.
Odată cu divizarea societăţilor mari în societăţi mici şi mijlocii viabile, care
funcţionează independent, va trebui concentrat efortul în direcţia instruirii întreprinzătorilor şi a
stimulării colaborării între aceştia la nivel regional şi interregional.
23

O parte din societăţile menţionate au beneficiat în ultima perioadă(1996-1999)
de programe coerente şi infuzii de capital străin, cunoscând o importantă relansare
economică:
- AEROSTAR Bacău – societate mixtă mixtă româno-israeliană – domeniul
aeronauticii;
- ANTIBIOTICE Iaşi – companie mixtă realizată cu un consorţiu internaţional –
domeniul medicamentelor
- AGRICOLA INTERNAŢIONAL Bacău – societate mixtă româno-germană, tip
holding, înfiinţată în 1992 – domeniul alimente şi băuturi
- MAŞINI UNELTE Bacău - societate mixtă româno-americană – domeniul
construcţiilor de maşini
- DORNA APEMIN Suceava – societate cu capital privat italian – domeniul
îmbutelierii apelor minerale
- RIFIL Neamţ – societate româno-italiană – domeniul tricotajelor.
La sfârşitul anului 1997, valoarea totală a investiţiilor de capital străin era de
133662,7 mil. USD, cu o distribuţie neuniformă în cadrul regiunii, ponderea maximă
aparţinând judeţului Iaşi (37%), în timp ce judeţele Vaslui şi Botoşani deţin împreună 10%
(Anexa I, tabelul 3.10).
Capitalul strain subscris in valuta(%)
Vaslui
Suceava
5
21
Neamt
13
Iasi
37
Botosani
5
Bacau
19
0 10 20 30 40
Aceasta constituie încă un argument pentru promovarea unei politici echilibrate de
dezvoltare a regiunii şi abordarea unei strategii eficiente pentru eliminarea polilor sărăciei
(Vaslui, Botoşani) şi dezechilibrelor economice.
24

3.4 Analiza sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)
Întreprinderile mici şi mijlocii constituie un segment important al economiei regiunii,
absorbind o mare parte din numărul salariaţilor (39,83%). În general, ele au o flexibilitate mai
mare, sunt mai receptive la nevoile pieţii, mai inovative şI abile în a răspunde cerinţelor
consumatorilor, îmbunătăţind mediul competiţional, amplificând cultura organizatorică şi
creând condiţiile stabilităţii sociale.
Deşi activitatea de comerţ constituie partea dominantă a IMM-urilor în cadrul
structurii economice, în ultimii ani se constată scăderea ponderii ei în favoarea industriei şi
construcţiilor.
Situaţia IMM-uri (% din total regiune ):
Judeţul
Nr. Angajaţi Cifra de afaceri Profit
(mii persoane)
Total regiune 39,83 39,68 39,25
Bacău 32,17 43,20 42,18
Botoşani 52,20 75,50 68,90
Iaşi 43,00 53,90 54,10
Neamţ 24,10 16,00 21,60
Suceava 24,60 22,61 20,61
Vaslui 15,00 13,75 19,35
Sursa: Direcţiile Judeţene de Statistică 31-12-1998
IMM-urile deţin pe total regiune 39,68% din cifra de afaceri şi 39,25% din profitul
total brut la o populaţie salariată corespunzătoare de 39,83%.
Chiar în condiţiile în care parteneriatul la Uniunea Europeană susţine dezvoltarea
IMM-urilor la nivel instituţional, rezultatele obţinute nu au fost peste media economiei
naţionale.
În continuare, IMM-urile se confruntă cu o piaţă de capital subdezvoltată şi neaxată
pe cerinţele economiei reale, cu lipsa fondurilor publice şi private care să stimuleze
dezvoltarea serviciilor şi cu riscul mare al investiţiilor în condiţiile unei instabilităţi a legislaţiei
fiscale.
Calitatea slabă a produselor (în special agroalimentare) şi desfacerea acestora la
preţuri mai mari decât cele occidentale, în comparaţie cu nivelul veniturilor salariale, a condus
la scăderea continuă a vânzărilor datorită scăderii puterii de cumpărare a populaţiei.
La toate aceste aspecte, se adaugă fenomenul de concentrare a IMM-urilor în
centrele urbane dezvoltate(Iaşi, Bacău, Piatra Neamţ) şi dezvoltarea lentă în celelalte zone
ale regiunii, însoţit de o colaborare greoaie cu întreprinderile mari, cu capital majoritar de
stat, în domeniul contractării de prestări servicii complementare activităţilor desfăşurate de
acestea.
Încurajarea dezvoltării şi consolidării afacerilor, reprezintă condiţia esenţială pentru
depăşirea stadiului de subdezvoltare a Regiuniii Nord-Est.
În acest sens, o pondere însemnată în strategia de dezvoltare a regiunii o va avea
sprijinirea înfiinţării şi creşterii IMM-urilor, în special a acelora care pot valorifica capitalul
natural şi uman (agricultura, industrii agro-alimentare, turism, informatică, prestări servicii).
25

3.5 Modificări şi tendinţe în mediul economic al regiunii. Concluzii.
Din analiza dinamicii economice a regiunii în perioada 1990-1999, rezultă că
tendinţa generală este de diminuare în ambele domenii principale – industrie şi
agricultură.
Referitor la agricultură, se pot concluziona următoarele:
a) există unele carenţe majore în privinţa finanţării producţiei şi investiţiei
agricole;
b) dotarea tehnică cu utilaje de mecanizare în agricultură se situează la un
nivel scăzut, producătorii particulari fiind în imposibilitatea exploatării
raţionale a parcului tehnic (o degradare accelerată) şi a fondului funciar
existent, practicându-se astfel o agricultură de subzistenţă;
c) la nivelul regiunii, peste 82% din producţia agricolă se obţine în
gospodăriile individuale ţărăneşti. Din acest motiv, se impune remodelarea
strategiei susţinerii agriculturii, pornind şi de la considerentul că ea se
practică permanent;
Trecerea la economia de piaţă a avut un start lent, determinat atât de situaţia
moştenită cât şi de concepţia şi viteza redusă de realizare a reformei economice.
În toată această perioadă, au existat în continuare marile întreprinderi industriale
cu capital majoritar de stat, al căror obiectiv principal al managementului a fost menţinerea cu
orice preţ în funcţionare, cu obţinerea de “profit 0” sau pierderi cât mai mici (SC Melana SA
Săvineşti, SC Fibrex SA Săvineşti, SC Moldosin SA Vaslui, SC Sofert SA Bacău, SC
Mecanica SA Botoşani, SC Pergodur SA Piatra Neamţ, SC Vastex SA Vaslui, SC
Chimcomplex SA Borzeşti, SC Fortus SA Iaşi, SC MES SA Suceava, etc).
Economia de piaţă a amendat acest concept, multe din aceste societăţi ajungând
în stare de faliment şi generând un număr mare de şomeri şi volum de arierate.
Pentru o relansare economică a regiunii, strategia de dezvoltare va avea în
vedere valorificarea infrastructurii industriale dezvoltate existente în aproape toate
subramurile (construcţii de maşini, chimie, petrochimie, alimentară, textile,
medicamente, prelucrarea lemnului, turism, etc) şi a personalului bine calificat existent
în aceste subramuri industriale.
Un bun exemplu îl vor constitui, din acest punct de vedere, întreprinderile cu
capital majoritar privat care, fiind înscrise pe panta ascendentă, pot constitui modele
de relansare economică.
De asemenea, se va urmări sprijinirea IMM-urilor formate prin „ruperea”
societăţilor mari cu capital majoritar de stat, crearea de noi IMM-uri în domeniul
producţiei şi serviciilor directe către populaţie precum şi a unor centre şi activităţi care
să ridice capacitatea managerială a conducătorilor şi investitorilor autohtoni.
26

4. Piaţa forţei de muncă
4.1 Structura forţei de muncă
La începutul anului 1998, populaţia activă ocupată a regiunii Nord-Est era de
1.443.700 persoane, reprezentând 37,9% din totalul populaţiei regiunii (47,05% femei şi
52,95% bărbaţi) şi 16% în totalul populaţiei active a ţării (Anexa II, tabelul 2.1, 2.2).
În ultimul deceniu, la nivelul regiunii s-a manifestat o tendinţă de scădere continuă
a ponderii populaţiei active ocupate. Aceasta, ca urmare a fenomenului de declin economic
care s-a accentuat, multe din întreprinderile cu capital majoritar de stat, care mobilizau cel
mai mare număr de salariaţi, efectuând restructurări, ceea ce a însemnat, odată cu
renunţarea la o serie de activităţi şi disponibilizarea unui mare număr de personal.
Evolutia numarului de salariati ai regiuniii(mii persoane)
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
92,24
81,82 79,44
75,98 75,15 73,72
67,6
Total
Industrie
Agricultura
Constructii
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
Din punct de vedere al populaţiei active ocupate pe activităţi ale economiei
naţionale, în regiunea Nord-Est se înregistrează o superioritate comparativă faţă de nivelul
mediu naţional în: agricultură (cu 8,76%), silvicultură (cu 0,24%), în activitatea de hoteluri şi
restaurante (cu 0,19%). Totodată, există sectoare unde media pe total regiune este inferioară
mediei la nivel naţional: industrie (cu 4,06%), construcţii (cu 0,93%), comerţ (cu 1,65%),
transport şi depozitare (cu 1,22%), poştă şi telecomunicaţii (cu 0,11%), activităţi financiarbancare
şi de asigurare (cu 0,26%) şi tranzacţii imobiliare (cu 0,88%) – Anexa II, tabelul 2.3.
De remarcat faptul că, la nivel de regiune, mediul rural mobilizează cea mai mare
parte a populaţiei active ocupate (55,92), fapt justificat de apariţia unui număr mare de
întreprinzători particulari odată cu aplicarea legii de restituire a terenurilor agricole. (Anexa I,
tabelul 4.1).
Cel mai mare număr de salariaţi se înregistrează în judeţele Bacău şi Iaşi, cu
180.300 şi respectiv 177.200, la polul opus situându-se judeţul Vaslui cu 85.600 (18,6% din
totalul populaţiei sale).
27

4.2 Structura şomajului
Regiunea Nord-Est se confruntă cu probleme deosebite în ceea ce priveşte
şomajul. Evoluţia ultimului deceniu a indicat o creştere continuă a numărului de şomeri,
concomitent cu accentuarea incapacităţii de adaptare a societăţilor cu capital majoritar de stat
la cerinţele economiei bazate pe cerere şi ofertă. În condiţiile lipsei acute a fondurilor
necesare pentru retehnologizare şi investiţii, mulţi manageri au optat pentru creşterea
productivităţii muncii prin disponibilizare de personal.
Acest fapt a condus la situaţia existentă în regiune, care prezintă accente grave în
special în zonele cu structură monoindustrială (judeţele Botoşani şi Vaslui, zonele miniere ale
judeţelor Bacău şi Suceava).
Astfel, dacă media pe ţară a şomajului este de 9,2%, în Regiunea Nord-Est toate
judeţele depăşesc “pragul” de 12% (valoare minimă pentru judeţele Iaşi şi Bacău) iar judeţele
Neamţ şi Vaslui ating “recordul” de 17,2%, respectiv 19%. Mai mult, acest fenomen este
însoţit de o creştere a numărului de şomeri neindemnizaţi, datorită depăşirii perioadei legale
pentru acordarea alocaţiei de sprijin şi care nu s-au mai reangajat, aspect întâlnit în judeţele
unde disponibilizările masive s-au efectuat în anii 1993-1995, confirmând cronicizarea
tendinţei de descreştere economică.
30
Evolutia ratei somajului in regiune
25
20
15
10
5
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
0
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
Pe sexe, 54,88% din şomeri sunt bărbaţi, iar 45,12% femei, mai afectată de
fenomenul şomajului fiind grupa de vârstă 15-34 ani (Anexa I, tabelul 4.2 şi tabelul 4.3).
Pe categorii de personal şi nivel de pregătire, 54,9% din totalul şomerilor sunt
muncitori, 13,25% persoane cu studii medii, 9,17% sunt persoane fără calificare şi 1,49%
persoane cu studii superioare (Anexa II, tabelul 2.9).
Judeţele Bacău şi Botoşani înregistrează cel mai ridicat nivel al şomerilor din
rândul muncitorilor (64,67% şi, respectiv, 61,93% din total şomeri), la polul opus situându-se
judeţele Iaşi şi Neamţ (49,46% şi 37,12%).
Nivelul cel mai scăzut al şomerilor din rândul persoanelor cu studii superioare se
înregistrează în judeţele Neamţ şi Vaslui (0,65% şi, respectiv, 1,07%).
În regiune sunt declarate două zone defavorizate, şi anume zonele miniere
Comăneşti – Bacău şi Bucovina – Suceava, în care societăţile comerciale beneficiază
conform OUG Nr. 24/30.09.1998 (şi reactualizată în 15.01.1999) de unele facilităţi fiscale,
care pot contribui la reducerea numărului de şomeri şi îmbunătăţirea situaţiei forţei de muncă
ocupate în zonă.
28

4.3 Forţa de muncă disponibilizată, noi locuri de muncă create
În perioada ultimilor ani şi în regiunea de Nord-Est, piaţa muncii a fost
caracterizată de tensiuni ca urmare a creşterii ofertei forţei de muncă, cât şi datorită acţiunii
factorilor specifici perioadei de tranziţie. Urmare a procesului de restructurare şi privatizare şi
a declinului economic, prin aplicarea Ordonanţelor nr.9/1997 şi 22/1997, în ultimii doi ani, în
regiunea Nord-Est au fost disponibilizate 211.068 persoane (Anexa I, tabelul 4.4).
Pentru atenuarea efectelor şomajului, a dezechilibrului între cererea şi oferta de
forţă de muncă, au fost promovate o serie de măsuri cum ar fi: crearea unor noi locuri de
muncă, calificarea şi recalificarea persoanelor disponibilizate, acordarea într-o singură tranşă
a salariilor compensatorii.
Situaţia, pe judeţe, a locurilor de muncă nou create la 1 ianuarie 1998, în regiunea
NE, se prezintă în din Anexa I, tabelul 4.5.
Situatia locurilor de munca nou create comparativ cu numarul
disponibilizarilor
30000
25000
locuri de munca nou
create
persoane
disponibilizate
20000
15000
10000
5000
0
Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui
Strategia pentru dezvoltare regională pune accentul pe dezvoltarea întreprinderilor
mici şi mijlocii care pot asigura, în condiţiile unui sprijin corespunzător, un număr crescând de
locuri de muncă.
4.4 Nivelul veniturilor pe ramuri
Analizând datele statistice privind situaţia câştigului mediu lunar pe activităţi ale
economiei naţionale la 1 ianuarie 1998 (Anexa I, tabelul 4.6 ), se remarcă faptul că în unele
ramuri în care predomină regiile autonome (energie, transporturi şi telecomunicaţii), precum
şi în instituţiile financiar – bancare, nivelul mediu al salariilor este mult mai înalt decât media
pe economie, în timp ce în instituţiile bugetare este mult sub medie. Totodată, veniturile din
agricultură au rămas la niveluri foarte mici, rezultat al condiţiilor în care se practică agricultura
în regiunea Nord-Est.
29

4.5 Infrastructura existentă pentru formarea profesională
Infrastructura educaţională cuprinde 5.489 de unităţi (2.317 grădiniţe, 2.784 şcoli
primare şi gimnaziale, 172 licee, 116 şcoli profesionale, 66 şcoli postliceale, 24 şcoli de
maiştri şi 10 instituţii de învăţământ superior), unde predau 40.559 cadre didactice.
În contrast cu infrastructura economică şi în cea mai mare măsură cu cea socială,
infrastructura de formare profesională denotă un potenţial deosebit pentru dezvoltarea
durabilă a regiunii. Din punct de vedere geografic, ponderea covârşitoare a infrastructurii de
formare profesională se concentrează în judeţul Iaşi.
La nivelul centrelor universitare Iaşi, Bacău şi Suceava s-au dezvoltat în ultimii ani
institute de învăţământ umanist sau tehnic postliceal, secţii noi care formează specialişti în
domeniile solicitate astăzi pe piaţa muncii: soft, management economic, marketing, evaluare
industrială, birotică, etc.
În municipiul Iaşi, există Institutul Agronomic, care pregăteşte specialiştii necesari
în toate sectoarele agricole.
În anul 1994, Comisia Teritorială Interdisciplinară pentru Cercetare –Dezvoltare
Moldova I Iaşi a făcut o evaluare a potenţialului de cercetare - dezvoltare al regiunii. S-a
arătat că în Regiunea Nord-Est activează 10 universităţi, 52 institute de cercetare şi 8 filiale
sau secţii colective ale altor unităţi de cercetare-dezvoltare.
În învăţământul gimnazial, s-a pus accent pe orientarea profesională şi formarea
deprinderilor practice ale elevilor. Se impune conceperea unui sistem educaţional de
stimulare şi selecţie a aptitudinilor vocaţionale ale tinerilor.
La nivelul Agenţiilor pentru Orientare şi Formare Profesională, s-au organizat
cursuri de recalificare a şomerilor pentru a veni în întâmpinarea ofertelor de meserii înaintate
de unităţile economice.
La nivelul camerelor de comerţ judeţene, există activităţi dedicate IMM-urilor pentru
dezvoltarea cunoştinţelor de managementul afacerilor şi marketing.
4.6 Comparaţie cu tendinţele de pe piaţa naţională a forţei de muncă
Forţa de muncă disponibilă, cuprinzând femeile între 16 – 57 ani şi bărbaţii între 16
– 62 ani, precum şi persoanele active sub şi peste această vârstă, era, la începutul anului
1998, în regiunea Nord-Est de 1.443.700 persoane, adică 16 % din totalul populaţiei ocupate,
plasând regiunea pe locul întâi la nivel naţional.
Se constată fenomenul de mobilitate intersectorială, prin redistribuirea populaţiei
ocupate din sectorul secundar şi reorientarea acesteia spre sectorul primar şi terţiar. Această
tendinţă va continua şi în următorii ani, având drept caracteristică principală creşterea
ponderii sectorului terţiar, pentru acoperirea cererii de servicii în mediul urban şi, mai ales, în
mediul rural, unde acestea sunt slab dezvoltate.
Acelaşi fenomen se observă şi la nivel naţional, dar cu intensităţi mai moderate.
Cererea de forţă de muncă se concentrează pe sectorul tânăr, ponderea cea mai
mare în totalul populaţiei ocupate o deţine grupa de vârstă 15-34 ani (43,38%), aspect
constatat şi la nivel naţional (43,2%), ponderea celorlalte grupe descrescând odată cu
înaintarea în vârstă.
Cea mai mare parte din totalul populaţiei ocupate, sub aspectul structurii
profesionale, atât la nivel de regiune, cât şi la nivel de ţară, o reprezintă salariaţii (67,70% la
nivel de regiune şi 79,89% la nivel de ţară). Urmează lucrătorii pe cont propriu (25,81%,
30

espectiv 14,70%), membrii asociaţiilor cooperatiste (3,10%, respectiv 2,91%), lucrătorii
familiali neremuneraţi (3,07%, respectiv 2,12%), patronii (0,19%, respectiv 0,31%).
La 1 ianuarie 1998, rata şomajului era de 12,2%, faţă de 8,9% pe ţară. Clasarea pe
primul loc la nivel naţional în raport cu acest indicator, este justificată dacă se ia în
considerare faptul că trei din judeţele regiunii Nord-Est (Botoşani, Neamţ, Vaslui) au rata
şomajului foarte ridicată (13,3%, 14,8%, 13,5%).
Pe categorii de personal şi nivel de pregătire, cei mai afectaţi de şomaj sunt
muncitorii (53,27%), faţă de 31,98% persoane fără calificare, 13,27% persoane cu studii medii
şi 1,48% persoane cu studii superioare.
Cauzele pentru care rata şomajului la nivel de regiune este foarte ridicată şi
tendinţele care se manifestă în evoluţia şomajului, pe categorii de vârstă, sexe, profesii şi
medii sunt determinate în principal de structura economică, bazată preponderent pe o
industrie cu competitivitate redusă.
În ceea ce priveşte nivelul veniturilor pe ramuri, datele statistice ilustrează o
inferioritate comparativă faţă de situaţia existentă pe plan naţional(Anexa I, tabelul 4.7 şi
figura de mai jos):
Castigul mediu lunar pe activitati ale economiei (mii lei)
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
NE SE Sud SV Vest NV Centru Bucuresti
agricultura industrie comert
Concluzii
Populaţia activă ocupată a regiunii Nord-Est reprezintă 16% din totalul
populaţiei active ocupate a ţării, ponderea cea mai mare deţinând-o bărbaţii. Mediul
rural mobilizează cea mai mare parte a populaţiei active ocupate.
Ca urmare a procesului de restructurare şi privatizare, a declinului economic
şi aplicării OUG 9/97 şi 22/97, în ultimii doi ani au fost disponibilizate peste 20.000
persoane. în aceeaşi perioadă, s-au creat cca. 2500 locuri de muncă.
Pe categorii de personal, cei mai afectaţi de şomaj sunt muncitorii şi
persoanele fără calificare.
31

Se constată redistribuirea populaţiei ocupate din sectorul secundar în
sectorul primar şi terţiar, fenomen ce se estimează a fi în creştere în următorii ani, în
concordanţă cu evoluţia acestor sectoare.
Se impune cu necesitate formularea unei strategii de angajare/formare a
forţei de muncă cu experienţă sub opt ani, pentru a valorifica tinerii cu pregătire medie
şi superioară care astăzi nu se pot afirma pe plan local.
32

5. Infrastructura fizică
Infrastructura fizică reprezintă una din componentele de bază ale economiei
Regiunii Nord – Est. Dotările acesteia trebuie să fie în corelaţie cu cerinţele actuale. De
evoluţia viitoare a acesteia, depinde nivelul de dezvoltare în ansamblu a regiunii.
Infrastructura este suma elementelor bazei tehnico-materiale cu ajutorul căreia
între comunităţile componente se desfăşoară toate fluxurile şi transferurile de resurse
materiale, umane, servicii şi informaţii în timp util.
Aceste elemente sunt descrise de următoarele componente :
- transportul pe drumuri şi căi ferate şi alte categorii(aeriene, navale etc.);
- servicii de telecomunicaţii, televiziune radio, etc.;
- utilităţile si structura locativă;
- infrastructura socială.
Reţeaua de căi ferate se prezintă la nivel mediu faţă de nivelul naţional în ceea ce
priveşte dotarea tehnică şi lungimea tronsoanelor, condiţiile geografice şi de amplasament
impunând restricţii(Anexa II, tabelul 3.2 şi Harta III).
Trei sectoare de linii (360km, din care 191km electrificate) străbat judeţul Bacău,
însoţind principalele râuri:
- linia magistrală Bucureşti-Suceava(pe direcţia Sud-Nord) de-a lungul râului Siret;
- linia Adjud-Ciceu, cu prelungirea Comăneşti-Moineşti, pe lângă râul Trotuş;
- linia Bacău-Bicaz, care urmează râul Bistriţa.
În judeţul Botoşani, principalele trasee de cale ferată Vereşti-Botoşani şi Dorohoi-
Iaşi sunt mai vechi de 100 ani. La traseele Hârlău-Botoşani şi Săveni-Darabani, lucrările de
finalizare sunt practic sistate de nouă ani.
În municipiul Iaşi, judeţul Iaşi, se află sediul administrativ al Regionalei de Căi
Ferate Iaşi, care îşi desfăşoară activitatea pe tot teritoriul Regiunii Nord-Est. Cele mai
importante trasee de cale ferată sunt:Hârlău-Cotnari-Iaşi, Paşcani-Târgu-Frumos-Iaşi-
Ungheni şi Iaşi-Albiţa (puncte de control şi trecere a frontierei).
Sectoarele de cale ferată care străbat judeţul Vaslui sunt:
- Tecuci-Bârlad-Crasna-Albiţa care face parte din magistrala VI, Făurei-Vaslui-Iaşi;
- Buhăeşti-Roman, Crasna–Huşi, Bârlad-Galata, Zorleni-Fălciu (punct de control şi
trecere a frontierei).
În judeţul Neamţ, este slab dezvoltată reţeaua de căi ferate. Cei 144 km reprezintă
tronsonul Bicaz-Piatra Neamţ-Bacău şi tronsonul Târgu Neamţ-Paşcani.
Cele mai importante sectoare de cale ferată din judeţul Suceava (449km din care
203km electrificaţi) sunt:
- Vatra-Dornei - Câmpulung-Moldovenesc - Gura-Humorului - Suceava cu
ramificaţia Vama-Moldoviţa;
- Suceava-Dorneşti-Rădăuţi-Siret (punct de control şi trecere a frontierei), cu
ramificaţia Vicovu de jos-Putna şi Dorneşti-Siret.
Modificările se referă la continuarea modernizării reţelei existente prin dublarea
liniilor simple. În judeţul Iaşi se are în vedere realizarea unui drum rapid Iaşi-Chişinău,
electrificarea magistralei de cale ferată 600 Mărăşeşti-Iaşi-Ungheni.
Reţeaua de drumuri publice din Regiunea Nord – Est este prezentată în Harta II
şi tabelul următor:
Categoriile de drumuri ale Regiunii Nord – Est (km)
33

Total
drumuri
publice(km)
Drumuri
modernizate
Îmbrăcăminţi
uşoare rutiere
34
Drumuri
Naţionale
Total drumuri
judeţene şi
comunale
Densitate
drumuri/100km
teritoriu
Bacău 2303 495 558 445 1858 34,5
Botoşani 1919 318 401 410 1509 34,8
Iaşi 2338 417 406 348 1990 38,5
Neamţ 1809 457 448 408 1401 42,7
Suceava 2330 658 628 483 1847 30,7
Vaslui 2098 333 403 382 1716 27,2
Reg. N-E 12797 2678 2844 2476 10321 39,5
România 73161 17813 20787 14683 58478 30,7
% 17,49 15,0 13,68 16,86 17,64 --
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998
Din datele prezentate rezultă că reţeaua de drumuri a judeţului Botoşani se
situează din punct de vedere al viabilităţii sub limita minimă în raport cu celelalte judeţe.
Judeţul Botoşani este singurul care are drumuri judeţene din pământ,
impracticabile (18,7% din total), închise circulaţiei, cele 35 de poduri existente necesitând
lucrări de consolidare pentru a asigura stabilitatea şi siguranţa circulaţiei.
În judeţul Neamţ sunt efectuate modernizări pe 409 km drumuri naţionale şi pe
591km drumuri judeţene şi comunale.
Judeţele Suceava şi Bacău deţin primele locuri din regiune în ceea ce priveşte
lungimea drumurilor modernizate(658km şi respectiv 495km). Programul de dezvoltare al
judeţului Suceava prevede ca obiectiv principal, realizarea segmentului de autostradă Bacău-
Siret şi declararea zonei libere Siret.
În judeţul Bacău există între toate oraşele cel puţin o legătură prin drumuri
modernizate şi doar şapte centre de comună nu sunt legate la drumuri asfaltice obiectivele în
programul de dezvoltare prevăd modernizarea Podului Bistriţa(pe drumul european E85) şi
aducţiunea Bâtca Doamnei, de 53km pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului Bacău
şi a localităţilor de pe traseu.
În programul de dezvoltare al judeţului Vaslui se prevede realizarea autostrăzii
Focşani-Albiţa şi a drumului expres Bacău-Vaslui-Crasna(Planul de Amenajare Teritorială
Naţională), precum şi realizarea unor căi navigabile pe râul Prut şi crearea unor porturi).
Cea mai importantă arteră rutieră care străbate judeţul Bacău pe o lungime de 81,5
km este drumul naţional DN2 (E85) care face legătura dintre Sudul şi Nordul ţării şi care a
fost inclus în programul naţional de autostrăzi.
Regiunea are trei puncte de control şi trecerea a frontierei rutiere:Siret-Suceava,
Albiţa-Vaslui şi Ungheni-Iaşi.
Datorită înzestrării deficitare şi a densităţii reduse a reţelei, se constată o creştere
a gradului de uzură cauzată de exploatarea intensivă a căilor rutiere între reşedinţele de
judeţ şi polii de dezvoltare din regiune cu ramificaţii spre punctele de trecere a frontierei de
stat, a oraşelor regiunii şi cu regiunile învecinate.
Se impune o modernizare a infrastructurii rutiere în corelaţie cu cerinţele actuale şi
a standardele în vigoare, la nivel european, şi a planurilor de amenajare a teritoriului Regiunii
Nord – Est.
Transporturile aeriene de care beneficiază regiunea, sunt susţinute de
infrastructura specifică.
Aeroportul Suceava, situat pe teritoriul comunei Salcia, la aproximativ 15 km Est
de Suceava şi 40 km de Botoşani, accesul fiind asigurat prin drumul naţional DN29. De
asemenea, Judeţul Suceava mai dispune de 5 eliporturi.

În judeţul Iaşi există următoarea structură:
- aeroport;
- aerobază utilitară.
Aeroportul municipiului Iaşi este cel mai vechi din România, fiind înfiinţat în anul
1932. El se află situat la 8 km Nord de Iaşi, la o altitudine de 120m şi este destinat traficului
aerian intern şi accidental traficului aerian extern de pasageri, cu avioane scurt curier.
Aeroportul dispune de: aerogară de pasageri, bloc tehnic, turn dirijare şi control
trafic, reţea electrică, termică, gospodărie de apă, utilităţi, drumuri de acces.
În anul 1998 s-au efectuat 6.000 mişcări: 1.600 comerciale, din care 60 străine şi
au fost transportaţi 70.000 pasageri.
Aerobaza utilitară are o experienţă de 30 ani în domeniu şi are ca obiect de
activitate: zboruri utilitare şi zboruri sanitare.
Aeroportul Bacău situat la 6,5 km Sud de municipiul Bacău, asigură infrastructura
necesară efectuării în condiţii de securitate a zborurilor aeronavelor de până la 400 tone,
organizând zboruri interne şi externe şi asigurând servicii pentru operaţiunile aeriene în
program de 12 ore sau 24 ore, el funcţionând ocazional, neavând trafic curent.
Reţeaua de telecomunicaţii a beneficiat de importante investiţii în ultimii ani, prin
înlocuirea centralelor automate şi manuale cu cele digitale, ca şi reţeaua de cablare cu fibră
optică, ce contribuie la mărirea volumului de trafic şi a calităţii transmisiei în judeţele Bacău,
Neamţ, Iaşi şi Botoşani. Numărul de posturi telefonice instalate a crescut, în regiune numărul
total fiind de 487.541 abonaţi reprezentând 14,45% în volumul naţional (Anexa II, tabelul 3.2).
Direcţia Telecomunicaţii Bacău deţine o centrală de zonă pentru Regiunea Nord-
Est, gestionarea traficului fiind asigurată de Centrul de Management al echipamentelor de
transmisiuni, cât şi de Centrul de Management al echipamentelor de comutaţie. De aici, se
pot lua decizii de configurare şi rutare a traficului în cadrul regiunii, cât şi ieşirile spre celelalte
regiuni sau spre internaţional.
Pentru anul 1999, în Programul de modernizare şi dezvoltare a reţelelor telefonice
din judeţul Bacău, sunt incluse opt comune şi oraşul Dărmăneşti, ceea ce va permite judeţului
ca, din punct de vedere al serviciilor de telecomunicaţii, să se situeze aproape de nivelul
ţărilor cele mai dezvoltate.
În regiunea Nord-Est îşi desfăşoară activitatea şi două reţele de telefonie mobilă, al
căror grad de acoperire a depăşit 50% în cei doi ani de la începerea activităţii.
Utilităţile şi structura locativă din regiune se situează sub standardele unui trai
civilizat, dotările aferente fiind sub nivelul cerinţelor; această situaţie este relevată de datele
despre consumul de apă potabilă , care reprezintă sub 20% din media naţională. Acest fapt
este generat de investiţiile reduse şi de dotarea insuficientă, cea existentă fiind, în general,
uzată moral şi fizic. La aceleaşi nivele scăzute, se află şi reţeaua de distribuţie a apei, gazelor
naturale şi reţeaua de canalizare şi epurare a apelor uzate
Reţeaua şi volumul de apă potabilă distribuită în Regiunea Nord – Est:
Localităţi
conectate
Lungime reţea
simplă
(km)
35
Apă potabilă
distribuită
(mii mc)
Consum uz
casnic
(mii mc)
Bacău 28 592 49909 34283
Botoşani 64 641 22525 13193
Iaşi 25 747 72783 50121
Neamţ 76 596 35260 27682

Suceava 37 676 43965 21745
Vaslui 77 600 18077 14682
Regiune N-E 307 3852 242505 161706
România 2803 35287 2025620 1291213
% 10,95 10,92 11,97 12,52
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998.
Datele de mai sus plasează Regiunea Nord-Est la nivelul a 10% din total ţară ca
număr de localităţi conectate, lungime de reţea existentă şi consum de apă potabilă.
Reţeaua de canalizare publică a Regiunii Nord – Est
Localităţi cu instalaţii de canalizare publică
Total localităţi Municipii şi oraşe
Bacău 26 8
Botoşani 19 4
Iaşi 12 4
Neamţ 13 4
Suceava 19 8
Vaslui 12 4
Regiune N-E 101 32
România 619 261
% 16,31 12,26
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998.
Din cele 495 unităţi administrativ-teritoriale ale regiunii, numai 20% sunt racordate
la reţeaua de canalizare publică.
Volumul gazelor naturale distribuite în Regiunea Nord – Est
Km reţea de
conductă gaze
naturale
Volum gaze naturale
(mii mc)
36
Consum casnic
(mii mc)
Bacău 501,0 682236
Botoşani 97,0 103383
Iaşi 392,6 337795
Neamţ 194,0 403514
Suceava 144,0 120440
Vaslui 88,0 23260
Regiunea N-E 1416,6 1666628 627899
România 18017,4 14257685 6099591
% 7,86 11,68 10,29
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998.
În judeţul Botoşani, consumul de apă potabilă este mai redus cu 50,2% faţă de
media naţională, în acest judeţ sistemul de distribuire a apei în reţea existând numai în 18%
din numărul localităţilor rurale, în timp ce canalizarea, încălzirea centrală sau gazele naturale
sunt absente aproape 100%.
Din indicatorii de locuire şi din punct de vedere al echipamentului şi dotării
locuinţelor cu utilităţi, rezultă că judeţul Botoşani se află sub media pe ţară, cu mult sub nivelul
celorlalte judeţe din Regiunea Nord-Est. Numai 28% din total locuinţe sunt dotate în acest

judeţ cu băi (47% la nivel naţional) şi doar 30% sunt racordate la reţeaua de apă (54% nivelul
naţional ).
Nr. locuinţe
la 1000 locuitori
Suprafaţa de
locuit/locuinţă
Suprafaţa de
locuit /locuitor
Nr. camere de
locuit/locuinţă
România 345 34,1 11,8 2,47
Botoşani 345 28,8 9,9 2,23
Bacău 324 33,6 10,9 2,45
Iaşi 307 30,9 9,5 2,32
Suceava 313 33,6 10,6 2,31
Sursa: Profilele de dezvoltare ale judeţelor
În anii 1996 –1997, nu s-a dat în folosinţă nici o locuinţă construită din fonduri
publice, accentuându-se astfel criza acută existentă la nivelul categoriilor de familii tinere şi cu
venituri modeste.
În aceste condiţii, deşi fondul locativ al regiunii înregistrează modificări printr-o
evoluţie pozitivă (dinamica construcţiilor de locuinţe evidenţiind acest fapt), dotarea cu
echipamente tehnico-edilitare este deficitară, suprasolicitată, uzată şi se află sub
standardele naţionale.
Fondul locativ este încă insuficient, înregistrându-se 322,2 locuinţe /1000 locuitori
faţă de media naţională de 345 locuinţe /1000 de locuitori; suprafaţa de locuit pe o locuinţă
este de 31,7 mp, faţă de media naţională de 34,1 mp pe o locuinţă.
În regiune, există două centre puternice de asistenţă medicală la Iaşi şi Bacău,
care deţin importante instituţii medicale de stat şi private. La Iaşi există şi Facultatea de
medicină, care asigură formarea de specialişti pentru toate domeniile medicinei. Sunt
recunoscute în ţară şi peste hotare clinicile de endocrinologie, cardiologie, ortopedie şi
stomatologie.
Judeţele Neamţ şi Bacău au fost printre primele care au aplicat sistemul „medicul
de familie”.
Municipiul Iaşi este dotat cu transport urban de călători cu tramvai, troleu şi
troleibuz. Municipiile reşedinţă a judeţelor Iaşi, Suceava şi Piatra-Neamţ sunt dotate cu
transport de călători cu troleu.
Concluzii
Luând în consideraţie elementele constitutive ale infrastructurii Regiunii
Nord – Est, putem concluziona următoarele :
- reţeaua de căi ferate se prezintă la un nivel mediu faţă de nivelul naţional
cu posibilităţi de dezvoltare în viitorul apropiat, prin programe de investiţii care să
ofere o altă perspectivă regiunii, printr-o mai bună accesibilitate.
- reţeaua de drumuri este insuficientă, cu un grad de uzură avansat şi nu
face faţă solicitărilor traficului ridicat. În aceste condiţii, se impune corelarea viitoarelor
proiecte de dezvoltare cu programe de îmbunătăţire a reţelei rutiere a întregii regiuni.
- infrastructura locativă este insuficientă ca dotare, cea existentă nefăcând
faţă solicitărilor, iar aceste aspecte contribuie la imaginea de zonă slab dezvoltată şi cu
condiţii inadecvate de trai al populaţiei. Dată fiind această situaţie, este necesară
37

acordarea localităţilor la reţeaua de apă potabilă, canalizare, gaze naturale şi
colectarea deşeurilor menajere prin promovarea şi implementarea unor ample proiecte
de finanţare şi finalizarea celor aflate în curs, contribuind astfel la ridicarea
standardului de viaţă în Regiunea Nord – Est.
38

6. Dezvoltarea rurală
6.1 Caracteristicile economiei rurale şi mediului social
La sfârşitul secolului XX, spaţiul rural din regiunea Nord-Est prezintă, în contextul
socio-economic actual, o serie de elemente ce contribuie la definirea particularităţilor
teritoriilor celor 463 comune şi 2.421 de sate din judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ,
Suceava, Vaslui.
Ruralismul a avut la bază două cauze:
- una, de străvechi tradiţii, străbunii noştri fiind în mare parte un popor de săteni;
- alta, legată de trebuinţele populaţiei de a se retrage în grupuri mărunte în locuri
ferite din codri şi munţi, în perioada invaziilor.
Satul a ajuns astfel expresia legăturii poporului nostru cu natura locurilor, fiind
determinat de activităţi specifice precum creşterea animalelor cultivarea pământului.
Prin conturarea profilului regiunii, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est îşi
propune să evalueze potenţialul spaţiului rural, ca premisă a tendinţelor şi evoluţiilor viitoare,
care vor genera direcţiile de acţiune pentru dezvoltare rurală.
Abordând o clasificare după formaţiunile de relief predominante, putem caracteriza
tipurile de aşezări rurale şi activităţi specifice astfel:
a) zona de şes;
b) zona agricolă de dealuri şi coline;
c) zona agricolă montană.
a) zona de şes – caracterizată prin sate de tip adunat, cu funcţiuni economice
prezentând caracter agricol cerealier şi pomi – viticol;
b) zona agricolă de dealuri şi coline – caracterizată prin sate răsfirate, de-o parte şi
de alta a drumurilor, cu grădini şi livezi, podgorii printre grupurile de case. Ca funcţiune
economică, se pune accent pe pomi-viticultură şi creşterea animalelor; în prezent, satul
capătă funcţii mult mai complexe (forestiere, industrie prelucrătoare, miniere chiar), ceea ce a
schimbat aspectul şi perspectivele sale de dezvoltare.
c) zona montană – caracterizată prin sate de tip risipit în munţi, cu gospodării
izolate sau grupuri mici de case, dintre care multe nu sunt racordate la utilităţile publice: gaz
metan, apă potabilă, curent electric.
Putem caracteriza spaţiul rural, identificând:
a) situaţia existentă în spaţiul rural pe baza indicatorilor relevanţi;
b) potenţialii actori la nivel regional şi local care pot avea un rol cheie în
implementarea politicii de dezvoltare rurală;
c) soluţii pentru proiecte concrete de dezvoltare;
Spaţiul rural al regiunii Nord-est are o componentă specifică şi aceasta este
populaţia rurală ce deţine 55,6% din totalul populaţiei regiunii.
Datorită condiţiilor naturale, teren deosebit de fragmentat, cu pante în variate grade
de înclinare, platouri şi terenuri plate doar pe văile apelor, potenţialul productiv al terenurilor
arabile este scăzut.
Deşi Regiunea Nord-Est deţine o mare suprafaţă de teren agricol, această resursă
nu poate fi valorificată , productivitatea fiind scăzută la toate tipurile de culturi, datorită
influenţei următorilor factori:
39

- relieful regiunii, varietatea acestuia;
- calitatea terenului, cu o diversificaţie pronunţată, alternanţa categoriilor de sol,
fragmentarea acestora, în comparaţie cu alte unităţi de suprafaţă: Câmpia
Română, Câmpia de Vest sau Podişul Transilvaniei;
- exploatarea suprafeţelor agricole se realizează pe loturi mici (1-3ha), datorită
fărâmiţării fondului funciar, ca urmare a punerii în proprietate privată a
suprafeţelor prin Legea Nr. 18/1991.
- nivelul scăzut de mecanizare, ştiindu-se că o exploataţie rentabilă se realizează
pe loturi de cel puţin 50ha/1tractor; (din punct de vedere al mecanizării lucrărilor
agricole, judeţul Botoşani este ultimul din ţară, revenind 104,2 ha teren arabil la
un tractor);
- forţă de muncă îmbătrânită (peste 28% din populaţia rurală are peste 60 ani, iar
tineretul migrează către centrele urbane).
Comunele din zona de munte a judeţului Suceava (peste 50% din suprafaţa totală
a judeţului este zonă montană) sunt defavorizate datorită condiţiilor naturale în care se
găsesc: altitudine mare, temperaturi joase, cicluri de vegetaţie scurte, fertilitate scăzută a
terenurilor agricole, randament scăzut al lucrărilor agricole, izolarea, căi de comunicaţie
ineficiente.
Datorită condiţiilor naturale (teren deosebit de fragmentat, cu pante în variate
grade de înclinare, platouri şi terenuri plate doar pe văile apelor) potenţialul productiv al
terenurilor arabile din judeţul Vaslui este scăzut.
În judeţul Botoşani, deşi suprafaţa agricolă reprezintă 77,8% din suprafaţa
judeţului, această resursă nu poate fi valorificată, iar productivitatea este foarte scăzută
datorită reliefului deluros şi în pantă în proporţie de 75%.
Relieful deluros, în pantă(în proporţie de cca. 55% la nivelul regiunii) este supus
eroziunii şi alunecărilor de teren, suprafeţe întinse fiind afectate astfel: judeţul Botoşani, peste
150.000 ha degradate, judeţul Vaslui peste 89.000 ha, având un teren fragmentat în văi largi,
judeţul Suceava cu 85.114 ha afectate de alunecări de teren, judeţul Bacău, pe malul stâng al
Siretului, cu cca. 46.000 ha degradate, şi judeţul Neamţ cu 68.700 ha.
Lucrările de combatere a eroziunii terenurilor se efectuează pe suprafeţe reduse în
comparaţie cu cele degradate, datorită costurilor mari şi a utilajelor insuficiente (Anexa I,
tabelul 6.1).
Parcelarea excesivă a terenurilor şi reducerea cu o treime a parcului de maşini şi
tractoare agricole au făcut ca potenţialul agricol al Regiunii Nord-Est să nu poată fi valorificat,
fapt ce are influenţă directă asupra producţiei agricole şi a veniturilor populaţiei.
Agricultura privată se caracterizează printr-o excesivă fărâmiţare a terenurilor
datorită punerii în posesie prin Legea Nr. 18/1991, fiecărui proprietar revenindu-i suprafeţe
cuprinse între 1-3 ha. Din totalul suprafeţei agricole din sectorul privat, gradul de asociere a
proprietarilor de pământ reprezintă cca. 3-5% în judeţul Bacău, 10,8% în judeţul Botoşani,
7,5% în judeţul Neamţ şi 9% în judeţul Suceava.
Alte date privind situaţia agriculturii sunt prezentate în capitolul 3.1, Activitatea în
sectorul primar.
40

6.2 Dotări publice (infrastructura socială), patrimoniu, turism şi
agroturism, aspecte culturale.
Două mari caracteristici au un impact major asupra nivelului de dezvoltare a
spaţiului rural (exprimat prin producţie, piaţă rurală, rentabilitate şi performanţă economică în
agricultură). Prima o constituie natura ciclică a producţiei, determinată de factorii naturali şi
biologici. A doua este reprezentată de instabilitatea producţiei şi a veniturilor, determinate de
particularităţile mediului rural şi economiei rurale(Anexa II, tabelul 1.15, 1.16).
La această situaţie de ansamblu, se adaugă şi caracteristica spaţiului rural – care
determină procese mai lente de creştere economică în Regiunea Nord-Est – şi este
reprezentată de infrastructura socială şi de patrimoniul existent. Totalul populaţiei în mediul
rural este de 2.105.973 locuitori cu o densitate de 102,7 locuitori/kmp.
Structura socio-economică a persoanelor salariate din mediul rural, la nivelul anului
1997, evidenţiază că ponderea cea mai mare era în domeniul învăţământului (26-28%), urmat
de domeniul agriculturii 25% şi industrie 12-15%, cel mai slab reprezentată fiind asistenţa
medicală, sub 1%.
Structura populaţiei ocupate pe grupe de vârste şi activităţi(%):
Domeniul 15-24ani 25-34ani 35-49ani 50-64ani 65ani şi
peste
Agricultură 17,2 13,0 19,0 28,5 22,3
Silvicultură, exploatare forestieră
şi economia vânatului 10,0 27,9 48,2 13,9 -
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998.
Acest indicator este relevant pentru evidenţierea îmbătrânirii forţei de muncă,
aspect direct legat de puterea de muncă a populaţiei din mediul rural.
În judeţele Botoşani, Vaslui şi Suceava şcolile primare sunt insuficiente ca număr,
dispensarele medicale sunt amplasate numai în centrele de comună, iar distanţele până la
primul oraş sunt mari (10-25km şi chiar 32km, în Vaslui şi Botoşani, sau, în zona muntoasă a
Sucevei, peste 35km).
Reţeaua de drumuri din mediul rural este necorespunzătoare, fiind încadrată în
clasa III şi IV de exploatare (Anexa I, tabelul 6.11).
Gradul de electrificare a mediului rural este între 95-98% existând case izolate
neconectate.
Gradul de conectare la reţeaua telefonică este sub 25%, înregistrându-se
discrepanţe în raport cu comunele care au conexiuni directe şi sute de abonaţi, aspect
evidenţiat de următoarele date referitoare la mediul rural: judeţul Suceava are 11.397 abonaţi
(20 posturi/1000 locuitori), judeţul Neamţ are 7.930 abonaţi (13,55 posturi telefonice/1000
locuitori), judeţul Botoşani are 9.905 abonaţi (3,5 posturi telefonice/1000 locuitori) şi Vaslui
8.475 abonaţi (3 posturi telefonice/1000 locuitori).
41

Sistemul de asistenţă medicală din mediul rural se prezintă astfel:
Judeţul Nr.dispensare
comunale
Număr
medici
Nr. paturi în
secţii medicale
Nr. farmacii
42
Nr. puncte
farmaceutice
în mediul rural
Botoşani 100 68 794 16 7
Iaşi 85 85 5564 9 85
Neamţ 91 85 490 30 90
Suceava 7 11 230 45 36
Vaslui 68 43 398 10 12
6.3 Agroturismul
Legea nr. 145/31.12.1994 pentru aprobarea O.U.G. Nr.62/24.08.1994 privind
stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană,
promovează iniţiativa privată, în sensul că gospodăriile ţărăneşti pot fi autorizate să presteze
servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice.
Poziţia geografică, frumuseţea naturală şi, nu în ultimul rând, monumentele istorice
de valoare naţională şi internaţională, creează premisele obţinerii unui important aport
economic din sfera agroturismului.
Potenţialul turistic este concentrat în principal în judeţele Suceava, Neamţ, Bacău
şi Iaşi.
În acest context, se evidenţiază judeţul Suceava, fondul etnografic şi folcloric al
acestuia punând în evidenţă talentul şi sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestor zone:
- Ţara Dornelor – ocupaţie, obiceiuri, port;
- Marginea (10km de Rădăuţi) – centru de ceramică neagră;
- Dorna-decoraţiuni exterioare;
- Ciocăneşti (22km de Vatra Dornei) – covoare ţesute manual;
- Cacica – centru ceramic;
- Vama – cojocărit.
- Fundul Moldovei – instrumente populare, prelucrare artistică a lemnului;
- Cârlibaba – port, ţesături de interior;
- Arbore – scoarţe şi ştergare.
- La Mihăileni şi Cătămărăşti Deal (Botoşani) se produce ceramică tradiţională,
iar în comuna Vorona sunt bine-cunoscuţii creatori de măşti populare.
Judeţul Iaşi păstrează un bogat tezaur al tradiţiilor culturale şi folclorice, constând
în case memoriale, biserici, mănăstiri, documente scrise, o multitudine de profile etnofolclorice,
de tradiţii ce se manifestă şi astăzi în unele locuri prin intermediul târgurilor şi
iarmaroacelor, hramurilor, etc.
Potenţialul zonei este conferit de patrimoniu, alături de cadrul natural şi de
elementul antropic, considerate ca grupe de valori de sine stătătoare, distincte, ale judeţului.
Judeţul Iasi se află la confluenţa a trei subunităţi geomorfologice importante: partea
de Sud a Câmpiei Moldovei, extremitatea Sud-Estică a Podişului Sucevei şi jumătatea
nordică a Podişului Central Moldovenesc. Relieful nu prezintă elemente spectaculoase
deosebite, cu excepţia zonei Cucuteni-Băiceni, care prezintă crevase datorate eroziunii apelor
de suprafaţă, formaţiuni de teren calcaros, ape minerale, etc. Aici se întâlnesc
binecunoscutele situri istorice din perioada cucuteniană. Sunt recunoscute ca foarte atractive
zonele: dealul Repedea, la Sud de Iaşi, Dealul Cătălina din apropierea Cotnarilor, Dealul
Moţca şi zona de coastă de la Ruginoasa, cu deschidere atractivă asupra Văii Siretului.
Datorită poziţiei geografice, varietăţii condiţiilor naturale şi, nu în ultimul rând, a
monumentelor istorice de valoare naţională şi internaţională, precum şi a ospitalităţii locale, în

decursul ultimilor ani, agroturismul din zona de deal şi de munte din judeţul Neamţ a cunoscut
o dinamică crescătoare.
Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc
în atenţia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor moldave, prin portul popular,
cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi. De asemenea, manifestările artistice şi întrecerile
sportive contribuie la atractivitatea zonei:
- Festivalul internaţional de artă plastică Tescani(Bacău)
- Festivalul internaţional de folclor “Trandafir de la Moldova”(Iaşi)
- Festivalul “Datini şi obiceiuri de iarnă”(Iaşi)
- Festivalul internaţional de folclor ”Ceahlăul”(Neamţ)
- Festivalul internaţional de folclor “Arcanul”(Suceava)
- Festivalul internaţional “Hora din bătrâni”(Vaslui)
Alături de aceste elemente de atracţie deosebite, agroturismul are o ofertă de
cazare şi alimentaţie deosebită, de la cabane şi pensiuni cu caracter rustic la cele dotate la
standarde de trei stele.
Agroturismul poate fi practicat în toată perioada anului şi completat de pescuit şi
vânătoare, drumeţii montane.
Concluzii
Redăm mai jos problemele cu care se confruntă mediul rural, analizând
următoarele aspecte caracteristice:
- fizico-geografice;
- demografice;
- economice;
- modul de locuire;
- echiparea tehnică;
- infrastructura socială şi serviciile aferente;
- calitatea factorilor de mediu.
Putem concluziona că restricţiile majore ale sistemului actual agro-rural
sunt:
a) fărâmiţarea proprietăţii funciare - cu efecte imediate asupra scăderii
producţiei fizice (realizate cu costuri ridicate) - şi lipsa unei strategii în
exploataţia agricolă (în marea majoritate a cazurilor, predominând
autoconsumul);
b) gradul scăzut de calificare a populaţiei din agricultură şi sistemele
economice închise de tip natural, în propria gospodărie;
c) sprijinirea insuficientă şi lipsa facilităţilor oferite întreprinzătorilor care
doresc să dezvolte activitatea de agroturism;
d) dotarea publică redusă în ceea ce priveşte reţeaua de drumuri, reţeaua de
aducţiune cu apă potabilă, reţeaua de gaze naturale, telefonie, curent
electric, asistenţă medicală, ceea ce conferă un stadiu de dezvoltare
inferior mediului urban.
43

7. Mediul înconjurător
7.1 Descrierea generală a problemelor de mediu înconjurător
Dezvoltarea durabilă implică asigurarea unui echilibru optim între creşterea
economică şi conservarea şi reconstrucţia cadrului natural, care să asigure o dezvoltare
armonioasă, capabilă să satisfacă atât cerinţele actuale cât şi cele de perspectivă.
Acest deziderat nu este realizat în cadrul regiunii Nord-Est ca urmare a existenţei
unor capacităţi de producţie supradimensionate, tehnologii uzate moral şi fizic, insuficienţei
sau lipsei unor mijloace financiare pentru procurarea unor echipamente de protecţie a
mediului precum şi datorită unui management orientat în general spre obţinerea unui profit
imediat şi direct.
Contextul legislativ actual, deşi lipsit de norme tehnice şi regulamente tehnice
specifice în domeniul mediului şi grevat de necorelări între reglementările pe factori de mediu,
oferă totuşi cadrul general necesar reconsiderării problematicii de mediu din perspectiva
dezvoltării durabile.
Principalele problemele de mediu la nivelul regiunii sunt:
- în domeniul gestionării deşeurilor industriale şi menajere;
- despăduririle, care favorizează şi alunecările de teren;
- fenomenele de eroziune a solului;
- apa potabilă(surse, stare tehnică captări, trasee de distribuţie, staţii de tratare) ;
- poluarea locală cauzată de activităţi economice(industriale şi agricole) şi de
aglomerările urbane.
7.2 Indicatori pentru evaluarea nivelului de degradare a factorilor de
mediu: aer, apă, sol, floră, faună.
Starea de calitate a factorilor de mediu este relevată prin indicatori specifici,
monitorizaţi prin laboratoarele Agenţiilor Judeţene de Protecţie a Mediului şi ale Sistemelor de
Gospodărire a Apelor.
Reţeaua de supraveghere şi monitorizare existentă la nivelul judeţelor s-a extins
sub aspectul numărului secţiunilor şi şi-a îmbunătăţit activitatea, inclusiv prin extinderea
gamei indicatorilor analizaţi.
Unele judeţe(Bacău, Neamţ) au beneficiat de asistenţa tehnică şi financiară prin
colaborări între Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi ministerele omoloage din
Olanda şi Danemarca.
Aceste colaborări, derulate în teritoriu prin intermediul agenţiilor de protecţie a
mediului, s-au concretizat prin elaborarea “Planului Local de Acţiune pentru Protecţia
Mediului” la nivelul judeţului implicat.
Ca apreciere generală, tendinţa ultimilor ani a fost de reducere a nivelului
concentraţiilor diverşilor poluanţi, în primul rând ca urmare a reducerii activităţii economice
sau a încetării acesteia, în cazul unor agenţi economici, şi în mai mică măsură, ca urmare a
modernizărilor sau investiţiilor în domeniu.
44

7.2.1 Aerul
Principalii poluanţi ai aerului, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al
României/1998, sunt pulberile sedimentabile (municipiul Vaslui cu o frecvenţă anuală a
depăşirilor limitei maxime admise de 87%, municipiul Bârlad cu 68%, municipiul Iaşi cu
31,03%, municipiul Piatra Neamţ cu 16,8%, oraşul Bicaz cu 41,7% şi comuna Taşca cu
74,7% din judeţul Neamţ), pulberile în suspensie (cu conţinut de metale grele, în zona
Tarniţa-judeţul Suceava), sulfaţi în suspensie (zona Săvineşti-judeţul Neamţ, cu o frecvenţă
anuală a depăşirilor de 20,8%, municipiul Piatra Neamţ, cu 16,8%), amoniac (Săvineşti-
Roznov, municipiul Iaşi, municipiul Bacău), metil-mercaptani(municipiul Suceava), clor,
hidrogen sulfurat şi acid clorhidric(Oneşti-judeţul Bacău), prezenţa precipitaţiilor acide
(datorită Uzinei de preparare de la Tarniţa-judeţul Suceava, la punctul de control Ostra, a
crescut frecvenţa precipitaţiilor acide de la 7% la 21% în perioada 1994-1998, iar în comuna
Cacica s-au constatat căderi de precipitaţii acide cu frecvenţe cuprinse între 27-40% între anii
1996-1998).
Precipitaţiile din zona Săvineşti –Roznov au un conţinut crescut de NH 4 (valoarea
maximă este 35,5mg/l), NO 2 4,7mg/l şi SO 4 2- 41mg/l (anul 1998).
7.2.2 Apa
a) Apele subterane (freatice) sunt afectate prin prezenţa ionului amoniu, a
amoniacului, a nitriţilor şi nitraţilor şi a substanţelor organice în judeţul Neamţ – aval de
municipiul Piatra Neamţ până la Costişa, datorită platformei chimice Săvineşti-Roznov;în zona
localităţilor Cracăul Alb şi Cracăul Negru, freaticul este poluat de asemenea cu nitriţi. Pânza
freatică din zona pârâului Soloneţ-judeţul Suceava este poluată cu cloruri şi prezintă duritate
crescută.
În judeţul Vaslui, calitatea apelor subterane a suferit degradări pe raza oraşelor şi
comunelor din apropierea unităţilor economice poluante, fiind evidenţiate depăşiri ale limitelor
excepţionale la substanţele organice şi nitraţi, datorită poluărilor din sectorul zootehnic şi
tratării chimice a solului.
b) Apele de suprafaţă
Conform datelor din Anuarul statistic al României 1998, totalul lungimilor
supravegheate pe râuri în bazinele hidrografice Siret şi Prut este de 4135 km şi respectiv
1586 km, din care, pe categorii de calitate, ponderile sunt următoarele:
Ponderea calitativă a apelor din bazinele hidrografice Siret şi Prut (Anuarul Statistic
al României/1998):
Categ. I
(%)
Categ. II
(%)
Categ. III
(%)
Peste limitele categ. III
(degradat, %)
Bazin hidrografic Siret 62,3 24,2 4,1 9,4
Bazin hidrografic Prut 13,5 46,4 19,1 21,0
Apele de suprafaţă prezintă:
45

- încărcare organică ce se situează peste limitele maxim admise pe anumite
tronsoane(Bistriţa – aval de Piatra Neamţ, până la confluenţa cu Siretul, râul Siret, râul Prut,
râul Bahlui, râul Bahlueţ, râul Jijia) ca urmare a deversărilor de ape insuficient epurate din
staţiile orăşeneşti şi complexele zootehnice şi a depozitărilor necontrolate de deşeuri pe malul
cursurilor de apă;
- conţinut de metale grele şi de uraniu natural - pârâul Botuşana - (exploatările
miniere de mangan-Vatra Dornei, de cupru-Leşul Ursului, minereu radioactiv-Crucea, Ostra,
sulf-Călimani-care determină şi o acidifiere puternică a pârâului Neagra Şarului, cu pH cuprins
între 2,65 şi 2,77 conform expertizelor APM Suceava , efectuate în 1998);
- conţinut de amoniu, amoniac, nitriţi (azotiţi), nitraţi (azotaţi) - ca urmare a
activităţilor zootehnice şi tratării chimice a solurilor(judeţele Iaşi, Vaslui, Botoşani, Neamţ, cu
afectarea râurilor Bistriţa, Moldova, Siret, Prut, direct şi prin afluenţii lor), a activităţilor din
zone industriale(platforma chimică Săvineşti-Roznov).
- conţinut de fenoli, produse petroliere, pesticide-râul Trotuş ( judeţul Bacău),
fosfor(râurile Bistriţa şi Siret).
7.2.3 Solul
Degradarea solului se datorează fenomenelor de:
- alunecări de teren
- inundaţii generate de precipitaţii
abundente
- eroziuni de suprafaţă şi de adâncime
- exces de umiditate
În judeţul Vaslui, de exemplu,
suprafaţa totală afectată de procese naturale
de degradare, reprezintă 70,5% din suprafaţa
agricolă a judeţului. Pe 71% din suprafaţa
afectată s-au executat lucrări de combatere a
eroziunii solului (conform studiului ISPIF
Bucureşti, 1994)
- degradare fizică(de exemplu judeţul Bacău-Zemeş, Lucăceşti, Buhuşi, Podu Turcului,
Livezi, Corbasca);
- salinizări;
- alcalinizări(Taşca-Bicaz, judeţul Neamţ);
- acidifieri(nordul judeţului Vaslui, judeţul Suceava-Şaru Dornei, judeţul Neamţ-
Săvineşti);
- depozitări necontrolate de deşeuri (menajere, industriale-inclusiv rumeguş);
- depozitări de deşeuri în halde orăşeneşti şi industriale, depăşite ca şi capacitate de
stocare şi neamenajate sau insuficient amenajate. De exemplu numai în judeţul
Suceava, în munţii Călimani, există cca. 200ha de halde neconsolidate, ca urmare a
activităţii de exploatare minieră din zonă;
- poluare chimică cu:
- produse petroliere(judeţul Bacău-bazinul Comăneşti)
- metale grele-în zonele limitrofe CET-urilor(Iaşi) şi zonelor industriale(S.C.
Petrotub SA Roman-judeţul Neamţ, judeţul Bacău, exploatările miniere de
uraniu, sulf, cupru, mangan – judeţul Suceava)
- pesticide(judeţele Bacău, Iaşi, Botoşani)
Situaţia concentraţiei în sol a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor în cadrul
regiunii Nord-Est, a judeţelor componente şi comparaţia cu nivelul naţional este prezentată în
graficul din figura următoare.
46

35
30
25
20
15
10
5
0
Bacau
Concentratia in sol a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor(kg/ha)
19,5
18,3
24,5
31,4
29,8
18
23,24
28,76
0,5 0,5 1,2 0,5 0,6 0,7 0,68 1,2
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
Regiunea NE
Romania
ingrasaminte
chimice pe terenuri
agricole
pesticide pe terenuri
agricole
Se observă că regiunea Nord-Est se situează sub media pe ţară la conţinutul de
îngrăşăminte chimice şi la cca. 50% din media naţională la conţinutul de pesticide în sol.
7.2.4 Floră şi faună
Deşi nu se poate vorbi despre o afectare gravă a vegetaţiei şi faunei, nivelul mai
ridicat de poluare din perioada anterioară a determinat o reducere a efectivului de specii
(cursurile de apă Vasluieţ şi Bârlad, judeţul Vaslui) şi asociaţii floristice acvatice (valea
Bârladului-Delea, judeţul Vaslui), specii pe cale dispariţie din faună (rândunica, lăstunul,
cocoşul de mesteacăn – judeţul Bacău, râsul, capra neagră, vulturul negru, cocoşul de munte,
acvila de munte, lostriţa, zimbrul – judeţul Neamţ) şi din floră (Papucul Doamnei, Laleaua
Pestriţă - judeţul Bacău, Floarea de Colţ, Ghinţura Galbenă, Sângele Voinicului, Bulbucii de
Munte, Crucea Voinicului, Ruşcuţa de Primăvară, Dediţelul, Angelica – judeţul Neamţ).
În Regiunea Nord-Est există două parcuri naţionale: Ceahlău (17.391 ha) şi Bicaz-
Chei –Hăşmaş (6.026 ha) şi numeroase rezervaţii naturale floristice, forestiere, peisagistice,
paleontologice, geologice, acvatice, faunistice, parcuri dendrologice şi monumente ale naturii.
Arealele ocupate de păduri afectate de fenomenul de uscare se regăsesc
cuantificate în tabelul următor:
Gradul de afectare al pădurilor(%):
Judeţul Neafectat Uşor Mediu Sever Uscat
Bacău 68,78 23,61 5,74 0,77 1,10
Botoşani 76,37 19,24 4,18 0,05 0,16
Iaşi 32,88 43,52 22,47 0,79 0,34
Neamţ 53,47 24,78 19,42 1,88 0,45
Suceava 69,50 21,20 8,90 0,31 0,09
47

Vaslui 73,62 15,88 7,32 1,28 1,90
Total regiune 63,68 23,96 11,20 0,83 0,53
-0,46 răşinoase
România 57,2 25,99 14,66 1,38 0,77
-0,86 foioase
Sursa:Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998(datele se referă la anul 1996).
În judeţul Suceava, munţii Călimani, prezenţa poluanţilor acizi în atmosferă a
determinat ofilirea plantelor tinere, cloroze şi necroze la arbori şi arbuşti, cu afectarea fondului
silvic pe o suprafaţă de cca. 1.500 ha, cu o rată anuală a uscărilor de 0,5-3%, la distanţă de
1-2 km de sursă şi pierderi de creştere a arborilor de la 20% la 50% în ultimii 20 ani.
7.3 Surse majore de poluare a aerului, apei, solului, emisii, scurgeri,
contaminări.
7.3.1 Aerul
Exploatarea minieră Călimani afectează un areal însemnat prin emisii de noxe de
bioxid de sulf, hidrogen sulfurat, aerosoli de acid sulfuric şi de sulfaţi, cu impact negativ direct
cât şi prin precipitaţii acide în arealul Vatra Dornei Călimani.
Alte surse majore de poluare a aerului sunt constituite din SC Chimcomplex SA
Borzeşti (emisii de acid clorhidric şi clor), SC Sofert SA Bacău (amoniac şi acid sulfuric), SC
Rafo SA Oneşti (hidrogen sulfurat şi bioxid de sulf), platforma chimică Săvineşti-Roznov
(amoniac, bioxid şi trioxid de sulf), SC Moldocim SA Bicaz-Taşca (pulberi sedimentabile), SC
Petrotub SA Roman (oxizi de azot, oxid şi bioxid de carbon, bioxid de sulf, pulberi metalice,
vapori de acizi), CET I-Iaşi, CET I-Holboca, SC Fortus SA Iaşi, CET Botoşani, în general,
centralele termice orăşeneşti sau industriale ce funcţionează utilizând combustibil lichid sau
solid.
7.3.2 Apa
Apele reziduale orăşeneşti şi comunale, insuficient epurate sau neepurate,
evacuate în ape de suprafaţă sau prin infiltrare în pânza freatică, constituie o sursă
importantă de afectare a calităţii acestui factor de mediu, regăsită la nivelul întregii regiuni.
Referitor la sursele industriale, menţionăm SC Chimcomplex SA Bacău (cloruri),
SC Rafo SA Oneşti (produse petroliere), SC Comtom SA, SC Fortus SA Iaşi, SC Antibiotice
SA Iaşi, Tomeşti-fermele Războieni încărcare organică), platforma chimică Săvineşti-Roznov
(ion amoniu), exploatările miniere din judeţul Suceava (Crucea, Ostra, Călimani, Leşu Ursului,
Vatra Dornei- cu emisii de metale grele şi pH acid).
48

7.3.3 Solul
Sursele majore de poluare a solului sunt constituite din exploatările petroliere
(Zemeş-Bacău), miniere (Ostra, Crucea-depuneri de steril radioactiv, Fundu Moldovei,
Broşteni-steril de cupru, exploatarea minieră Călimani-sulf, toate din judeţul Suceava, CET II
Holboca (cenuşă, zguri), SC Fortus SA Iaşi (nisipuri turnătorie), SC Antibiotice SA Iaşi, SC
Terom SA Iaşi (halde nămoluri), fermele zootehnice Războieni (dejecţii), SC Petrotub SA
Roman (reziduuri petroliere, nisipuri turnătorie, ţunder uleios).
O problemă deosebită o constituie deşeurile menajere şi industriale ce rezultă în
cantităţi mereu sporite şi care sunt preluate în vechile halde orăşeneşti şi comunale, dar care
afectează şi alte suprafeţe de teren prin depozitări necontrolate.
Un caz particular îl constituie numeroasele depozite de rumeguş, caracteristice
zonelor forestiere.
7.4 Staţii de tratare a apei şi platforme de gunoi.
Ca o caracteristică regională, se evidenţiază faptul că atât capacităţile staţiilor de
epurare ape reziduale cât şi capacităţile haldelor de depozitare deşeuri sunt insuficiente faţă
de cerinţe.
Ponderea necesarului faţă de situaţia existentă se situează la cca. 30% pentru
staţiile de epurare, necesarul de investiţii pentru treapta biologică de epurare şi chimică,
acolo unde este cazul, fiind chiar mai ridicat şi cca. 40% pentru haldele de deşeuri.
Referitor la dotările existente şi modul de exploatare a acestora, numai localităţile
urbane şi principalele localităţi rurale sunt echipate cu sistem centralizat de alimentare cu
apă şi canalizare, iar numărul staţiilor de epurare este şi mai redus, multe dintre acestea
funcţionând necorespunzător ca urmare a:
- capacităţilor insuficiente;
- dotărilor nesatisfăcătoare;
- exploatării necorespunzătoare.
În consecinţă, apele uzate insuficient epurate sau neepurate sunt deversate în
cursuri de apă de suprafaţă sau infiltrate în subteran, afectând calitatea acestora.
În acest sens pot fi evidenţiate judeţele Vaslui, Botoşani, Iaşi şi Neamţ.
Platformele de gunoi existente sunt în număr insuficient şi în marea majoritate, nu
sunt amplasate şi amenajate corespunzător, fapt ce determină un impact negativ asupra
tuturor factorilor de mediu şi o stare de disconfort pentru oameni.
De fapt se poate afirma că nu există în cadrul regiunii nici o haldă de reziduuri
amenajată conform principiilor ecologice.
7.5 Evaluarea comparativă faţă de tendinţele la nivel naţional în
domeniul protecţiei mediului. Concluzii.
Regiunea Nord-Est nu se confruntă cu fenomene de poluare deosebit de
gravă, fiind încă o regiune “curată”.
La nivel regional, principalele probleme de mediu sunt legate de :
- proasta gestionare a deşeurilor industriale şi menajere (colectare neselectivă,
gradul redus de revalorificare şi/sau tratare a deşeurilor, depozitare inadecvată
sub aspectul amplasării şi amenajării haldelor, existenţa depozitelor de
rumeguş pe malurile cursurilor de apă, de-a lungul căilor rutiere);
- despăduriri, cu implicaţii în accentuarea alunecărilor de teren;
49

- fenomene de eroziune a solului, ce afectează în principal, partea de est a
regiunii;
- apa potabilă(cantitate, calitate, distribuţie);
- poluarea locală sau zonală determinată de :
- activităţi industriale, cu impact asupra aerului, apei, solului;
- exploatări miniere(cărbune, minereu radioactiv, sulf, cupru, mangan) cu
impact asupra aerului, apei, solului, vegetaţiei;
- trafic(insuficienţa sau inexistenţa unor căi rutiere ocolitoare) cu impact
asupra aerului şi nivelului de zgomot;
- aglomerări urbane, cu impact asupra aerului (centrale termice pe
combustibil lichid), apelor (staţii de epurare de capacitate insuficientă) şi
solului (deşeuri);
- fermele zootehnice, cu impact asupra apei şi solului.
Faptul că marii agenţi poluatori îşi reduc/restrâng activitatea, lăsând locul
întreprinderilor mici şi mijlocii, mai flexibile, cu posibilităţi mai mari de abordare
durabilă a dezvoltării lor, în conformitate cu prevederile legislative actuale, a creat
premise pentru a pune accentul şi pe calitatea mediului.
Unele judeţe din cadrul regiunii au beneficiat de programe şi proiecte cu
cofinanţare externă în domeniul protecţiei mediului.
Astfel, se derulează (în diferite stadii) proiecte de realizare a unor modernizări ale
sistemelor de alimentare cu apă (judeţul Iaşi), modernizări, retehnologizări şi dezvoltări ale
unor staţii de epurare orăşeneşti (Iaşi, Piatra Neamţ, Roman), pentru colectarea selectivă a
deşeurilor şi amenajarea unei halde ecologice (Piatra Neamţ), reducerea riscurilor datorate
industrie (zona Bacău-Oneşti şi platforma chimică Săvineşti – S.C. Fibrex S.A.), reducerea
emisiilor de pulberi (S.C. Moldocim S.A. Bicaz – F-ca Taşca), conservarea biodiversităţii şi
reconstrucţia ecologică a Parcului Naţional Ceahlău, proiect demonstrativ de utilizare a
rumeguşului generat de instalaţii de debitare a lemnului (pe văile râurilor Bicaz şi Dămuc),
programul CREDO de colaborare transfrontalieră pentru monitorizarea râurilor Prut şi Siret
(judeţul Botoşani).
Referitor la impactul activităţii antropice asupra mediului, considerăm că
instruirea specifică ce se desfăşoară într-un cadru instituţionalizat (grădiniţe, şcoli) nu
acoperă toată problematica de mediu şi cuprinde numai un segment al populaţiei.
În acest sens, se impune cu necesitate sensibilizarea şi o mai bună informare
şi educare a întregii populaţii în spiritul protejării şi conservării mediului în prezent şi
pentru generaţiile viitoare.
50

8. Disparităţi subregionale în cadrul Regiunii Nord – Est
Dincolo de aspectele care o caracterizează în mod global, în cadrul Regiunii Nord-
Est pot fi identificate sub-regiuni care, fie ca relevă disparităţi interne ce au la bază probleme
specifice, fie ca se pot constitui în “poli de dezvoltare” prin valorificarea si sprijinirea
oportunităţilor si a valenţelor existente.
8.1 Zone cu probleme
In scopul structurării unor programe specifice de dezvoltare în domenii precizate
(industrie, agricultură, şomaj, mediu înconjurător, infrastructură) am definit ca arii prioritare
următoarele sub-regiuni, pentru care am evidenţiat si problema caracteristică:
• aria de mare sărăcie, ce cuprinde sudul judeţului Iasi, sud-estul judeţului Neamţ,
estul judeţului Bacău si judeţul Vaslui;
• arii aflate în declin industrial si cu şomaj ridicat, ce includ localităţile Piatra Neamţ,
Roman, Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vaslui, Negreşti, Huşi, Buhuşi, Dărmăneşti,
Moineşti, Comăneşti, Paşcani, Hîrlău, Tîrgu Frumos, Tîrgu Neamţ, Botoşani si
Dorohoi, cu platformele industriale adiacente;
• aria de zone rurale izolate, cu infrastructură slab dezvoltata, regăsite în cadrul
judeţelor, după cum urmează:
zona rurală care acoperă regiunea de confluenţa dintre judeţele Bacău ,
Vaslui, Iaşi si Neamţ, care se continuă cu zona de vest a judeţului Vaslui;
fâşia adiacentă graniţei dintre judetele Botoşani si Iaşi;
porţiune situată în extremitatea sud-estică a judeţului Iaşi si care continuă
în nord-estul judeţului Vaslui, pe malul drept al râului Prut.
Zone cuprinzând grupuri izolate de localităţi din judeţul Suceava:
o Izvoarele Sucevei, Brodina, Ulma
o Şarul Dornei, Panaci, Poiana Stampei
o Dolhasca, Dolheşti, Manolea, Forăsti
o Grameşti, Samoştea, Zvoriştea
• aria zonelor afectate de alunecări de teren si fenomene de eroziune:
in judeţul Botoşani aceste zone sunt situate în zona centrală si de
sud – sud-est, în perimetrul delimitat de comunele Ungureni, Truşeşti,
Flămînzi, Lunca, Albeşti si Stefăneşti;
in judeţul Neamţ:
o in nordul judeţului, în apropierea comunei Pipirig
o pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz
o in nordul municipiului Piatra Neamţ, pe raza com. Gîrcina
o pe raza comunei Făurei
in judeţul Iaşi, pe raza comunelor Pîrcovaci si Strunga
in judeţul Vaslui, în bazinul afluenţilor râului Bîrlad si bazinul râului Elan,
zona de sud-est a judeţului;
51

in judeţul Bacău au fost identificate 13 zone expuse alunecărilor de teren,
situate în partea centrală si de nord;
in judeţul Suceava în raza localităţilor:
o Ulma, Brodina, Straja, Vicovu de Sus
o Vadu Moldovei, Forăşti, Drăguşeni, Boroaia
• aria zonelor afectate de inundaţii, în bazinul râului Bistriţa – în dreptul localităţilor
Borca, Costişa, Podoleni, în lunca Jijiei, lunca râului Prut – în aval de acumularea
Stînca-Costeşti, precum şi în judeţul Bacău, în zona bazinelor hidrografice ale
râurilor Trotuş, Siret, Tazlău, Bistriţa, Zeletin;
• aria zonelor deficitare în domeniul alimentărilor cu apă (sub aspectul infrastructurii
specifice şi al surselor de alimentare – cantitatea şi calitatea apei), ce include
municipiile Bacau şi Iasi. Din acest punct de vedere, se poate afirma că majoritatea
localităţilor rurale nu au alimentari centralizate cu apă potabilă.
8.2 Zone în care există oportunităţi specifice
Pe de altă parte, am prioritizat şi alte arii, ce pot constitui poli de atracţie prin
resursele, oportunităţile si premizele de dezvoltare pe care le au şi care merită să fie sprijinite
în acest sens. Din această categorie fac parte următoarele zone:
• aria cu infrastructură industrială neutilizată sau insuficient utilizată, în care există
premize pentru investiţii directe, care cuprinde oraşele – reşedinţă de judeţ, precum
şi localităţile Roman, Tîrgu-Neamţ, Paşcani, Tîrgu-Frumos, Huşi, Dorohoi, Buhuşi.
• aria cu tradiţie în practicarea micii industrii, situată în perimetrul delimitat de
localităţile Tîrgu-Neamţ, Fălticeni si Paşcani precum si in sudul si vestul judetului
Bacau, specificul activităţilor desfăşurate fiind în domeniul confecţiilor, tricotajelor,
olăritului, meşteşugurilor artizanale;
• aria cu tradiţie în exploatarea şi prelucrarea lemnului, situată în bazinele forestiere
din zona Vatra Dornei, Cîmpulung Moldovenesc, Bicaz – valea Bistriţei, valea
Trotuşului şi valea Tazlăului;
• aria cu tradiţie în exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi (bazinul Comăneşti);
• aria cu resurse de ape minerale şi baze de tratament şi/sau agrement, ce cuprinde
arealul localităţilor Slănic Moldova, Tîrgu-Ocna, Vatra Dornei, Bălţăteşti, Oglinzi,
Neguleşti, Toşorog, Strunga, Iaşi;
• aria cu potenţial în creşterea animalelor, (datorită condiţiilor naturale, experienţei,
abilităţilor şi tradiţiei locuitorilor pentru acest gen de activitate) ce include jumătatea
de nord a judeţului Botoşani, nord-estul şi partea central-vestică a judeţului
Suceava, vestul judeţelor Bacău si Neamţ;
52

• aria pentru practicarea turismului montan, localizată în judeţul Neamţ (masivul
Ceahlău) si în judeţul Suceava (masivul Rarău), precum şi în judeţul Bacău, în
munţii Nemira;
• aria pentru practicarea turismului cultural-religios, situată în nordul judeţului Neamţ,
nordul şi estul judeţului Suceava şi în municipiul Iaşi;
• aria cu amenajări piscicole, în judeţul Botoşani, în zona central – sudică, în judeţul
Neamţ, între localităţile Piatra Neamţ şi Roman, în sud-estul şi estul judeţului
Bacău, în zona de sud, sud-est a judeţului Suceava, precum şi în judeţele Vaslui şi
Iaşi, răspândite în toată zona geografică a acestora.
• aria aferentă bazinului hidrografic al râurilor Bistriţa si Siret, ce include un lanţ de
lacuri de acumulare, al căror potenţial nu este suficient valorificat, existând
oportunităţi pentru dezvoltarea unor activităţi de genul alimentari cu apa,
piscicultura, agrement, irigaţii, etc.
Evidenţiem cu acest prilej faptul ca, în rândul centrelor urbane din cadrul Regiunii
Nord-Est există un decalaj în reacţia fată de restructurarea economica, concretizat în stadiul
si dinamica evident diferite în raport cu obiectivele tranziţiei. Din categoria celor care au
reacţionat pozitiv la cerinţele economiei de piaţa, cu beneficii pentru comunităţile respective,
menţionam următoarele localităţi: Bacău, Oneşti, Iasi si Suceava.
Trebuie subliniată deasemenea dinamica temporală si spaţială a unora dintre ariile
identificate mai sus, dinamică ce impune ca decizia de implementare a unor masuri specifice
să fie fundamentată pe o analiză riguroasă făcută la momentul respectiv a ariei asupra căreia
se intenţionează a se acţiona.
53

ANEXA I
Tabelul 1.1 Temperatura aerului
Judeţul
Media anuala,
Temperatura
medie
ianuarie,
°C
Temperatura
medie iulie,
Maxime
absolute
Minime
absolute
Nr. mediu
anual de
zile de
îngheţ
° C
° C ° C ° C
Bacău 2(munte) – 9 (-7) – (-4) 12 – 20 40,8 - 32,5 123
Botoşani 8 – 9 (-4,5) – (-3,5) 19 – 20,5 39,4 - 32,5 120–130
Iaşi 9 (-4) – (-3) 20 – 21 40,0 -30,0 118–120
Neamţ 2(munte) – 8,5 (-8) – (-3) 8(munte)–20 39,6 -33,2 125–130
Suceava 2(munte) – 8 (-10) – (-4) 10 – 18 39,4 - 37,2 115–118
Vaslui 8 – 9 (-4,5) – (-3) 19 – 21 40,6 - 32,0 117
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998
Tabelul 1.2 Precipitaţii atmosferice:
Judeţul
Cantităţi medii
anuale,
mm
Cantităţi medii în
luna iulie,
mm
Cantităţi medii
în luna anuarie,
mm
Strat de zăpadă,
cm
Bacău 600 – 800 60 – 100 30 – 60 60 – 70 (munte)
Botoşani 500 – 600 60 – 80 30 10 –15
Iaşi 500 – 550 60 30 – 40 60 –100
Neamţ 550 – 1000 90 – 140 30 – 170 25 –100 (munte)
Suceava 600 – 1400 70 – 140 40 – 100 40 –160 (munte)
Vaslui 450 – 600 50 – 60 30 10 –15
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998
Tabelul 1.3 Indicatori ai dezvoltării umane:
Speranţa de viaţă
la naştere (ani)
1994-1996
Gradul de
alfabetizare al
populaţiei adulte
(%)
1995
Rata brută de
cuprindere scolară
la toate nivelele
(%)
1996/1997
Indicele speranţei de
viaţă
Indicele
educaţiei
0 1 2 3 4 5
ROMANIA 69,1 97,0 62,0 0,734 0,853
Bacău 69,0 96,9 57,0 0,733 0,836
Botoşani 67,7 95,3 54,9 0,712 0,818
Iaşi 68,6 97,1 67,4 0,727 0,872
Neamţ 69,8 97,6 55,6 0,747 0,836
Suceava 69,9 97,9 56,2 0,749 0,840
Vaslui 69,0 95,9 55,6 0,733 0,825
URBAN 69,8 99,0 78,1 0,747 0,920
RURAL 68,0 94,7 40,6 0,717 0,767
Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998
54

Indicatori ai disparităţii între sexe în dezvoltarea umană (IDS)
Speranţa de viaţă la naştere (ani)
1994-1996
Rata brută de cuprindere şcolară la toate
nivelele (%) Anul şcolar 1996/1997
Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi
ROMĂNIA 73,1 65,3 62,5 61,6
Bacău 72,6 65,7 58,0 56,0
Botoşani 72,3 63,6 57,0 53,1
Iaşi 72,4 65,2 69,4 65,5
Neamţ 73,5 66,4 56,6 54,5
Suceava 73,8 66,3 56,8 55,7
Vaslui 72,5 65,7 57,7 53,7
URBAN 73,8 66,1 78,6 77,6
RURAL 72,3 64,1 40,4 40,7
Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998
PRIVAŢIUNI ŞI FACTORI RESTRICTIVI AI DEZVOLTĂRII UMANE
Rata
şomajului
(%)
1996
Rata şomajului
la femei (%)
1996
55
Ponderea şomerilor
care nu beneficiază
de prestaţii de şomaj
în total şomeri (%)
1996
Copii de 7-14 ani
necuprinşi în
învăţământ (%)
Anul şcolar
1996/1997
ROMANIA 6,6 7,5 29,8 5,6
Bacău 7,6 7,7 18,2 5,2
Botoşani 10,5 9,6 29,8 2,6
Iaşi 8,9 8,4 37,8 3,4
Neamţ 13,1 13,3 54,6 4,9
Suceava 11,1 12,4 39,5 4,7
Vaslui 9,7 8,8 134,4 3,5
URBAN - - - 4,9
RURAL - - - 6,7
Ponderea
populaţiei
adulte fără
pregătire
secundară
şi
superioară
(%)
1992
Rata
mortalităţii
infantile (la
1000 născuţi
vii)
1996
Rata
mortalităţii
materne (la
100000
născuţi)
1996
Ponderea
populaţiei
fără
instalaţie de
electricitate
(%)
1992
(continuare)
Ponderea
populaţiei
fără acces la
instalaţia de
apă (%)
1992
ROMÂNIA 24,6 22,3 40,8 2,0 45,6
Bacău 25,9 24,9 54,8 3,8 52,5
Botoşani 36,4 30,5 - 5,2 66,0
Iaşi 26,6 30,5 29,4 1,6 52,0
Neamţ 26,2 22,2 30,0 3,4 57,2
Suceava 23,0 22,3 31,0 2,6 66,7
Vaslui 33,9 35,3 15,8 6,2 66,5
URBAN 12,5 18,5 43,2 0,4 12,3
RURAL 38,4 25,6 38,8 4,0 84,3
Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998

SĂNĂTATEA
Rata mortalităţii
infantile (la 1.000
născuţi vii)
1996
Rata mortalităţii
materne (la
100.000 născuţi)
1996
Rata mortalităţii pe cauze (la
100.000 locuitori)
1996
boli ale aparatului
circulator
56
Cazuri noi de îmbolnăviri prin boli
infecţioase şi parazitare ( la 100.000
locuitori)
1996
tumori din dispensare din policlinici
ROMANIA 22,3 40,8 786,0 170,3 3038,9 1197,8
Bacău 24,9 54,8 619,7 144,0 4770,5 1090,6
Botoşani 30,5 - 835,6 200,8 3148,4 1448,1
Iaşi 30,5 29,4 568,0 145,3 3177,1 1591,1
Neamţ 22,2 30,0 633,8 145,4 2039,0 511,0
Suceava 22,3 31,0 647,1 143,6 4581,2 733,9
Vaslui 35,3 15,8 757,0 131,6 1243,3 193,7
URBAN 18,5 43,2 536,5 163,2 - -
RURAL 25,6 38,8 1084,1 178,7 - -
Cazuri TBC (la 100.000 Populaţia ce revine la un
locuitori)
1996 medic cadru mediu
1996 sanitar
1996
(continuare)
Paturi în spitale (la
1.000 locuitori) Consultaţii pe locuitor in
dispensare
1996 1996
ROMÂNIA 98,6 552 177 7,6 2,7
Bacău 113,9 906 202 5,2 1,9
Botoşani 74,3 809 183 8,2 1,6
Iaşi 111,2 353 135 10,4 2,9
Neamţ 105,7 827 204 5,7 2,5
Suceava 95,1 896 226 6,7 3,1
Vaslui 89,0 1120 216 7,1 1,4
URBAN - 368 113 12,4 -
RURAL - 1417 568 1,7 -
Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998
EDUCAŢIA
la toate
nivelele
1996/1997
Rata brută de cuprindere şcolară (%)
în învăţământul
primar şi
gimnazial
1996/1997
în învăţământul
secundar (ciclul II)
1996/1997
Gradul de cuprindere
în învăţământul
preşcolar
(%)
1996/1997
ROMÂNIA 62,0 94,4 69,1 60,4
Bacău 57,0 94,9 62,1 66,8
Botoşani 54,9 97,5 55,5 62,7
Iaşi 67,4 96,6 58,9 54,9
Neamţ 55,6 95,1 61,7 61,0
Suceava 56,2 95,3 59,2 62,0
Vaslui 55,6 96,5 58,7 57,8
URBAN 78,1 95,1 108,1 57,6
RURAL 40,6 93,3 14,1 63,4

Rata de trecere în învăţământul
secundar
(ciclul II ) (%)
(continuare)
Numărul de elevi ce revine la un cadru
didactic in invatamantul
1996/1997 primar
1996/1997
secundar
1996/1997
liceal
1996/1997
ROMANIA 94,8 19,6 11,0 12,3
Bacău 91,7 20,9 11,2 12,2
Botoşani 81,6 16,9 10,9 13,8
Iaşi 92,5 18,8 11,7 10,4
Neamt 97,5 19,4 10,2 14,4
Suceava 89,9 17,4 11,4 11,2
Vaslui 91,2 20,3 10,8 13,8
URBAN 134,1 21,9 12,7 12,3
RURAL 26,4 17,1 9,1 11,9
Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998
CULTURĂ ŞI COMUNICAŢII
Abonamente la
1.000 locuitori
Radio
TV
Cititori înscrişi la
biblioteci
( la 1000 locuitori)
1996
Numărul de
volume
eliberate din
biblioteci
(la 1000 locuitori)
1996
Spectatori la
cinematografe
(la 1.000 locuitori)
1996
ROMÂNIA 184,6 182,4 257 3376 559
Bacău 197,3 151,9 266 3495 457
Botoşani 153,1 133,7 226 3419 569
Iaşi 176,0 153,2 317 7055 771
Neamţ 196,0 166,7 234 3431 381
Suceava 130,3 129,1 246 3559 457
Vaslui 119,3 159,3 256 3868 378
URBAN 215,3 228,1 325 4702 984
RURAL 147,3 126,5 176 1762 42
Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998
Potenţalul uman al femeilor
Judeţul
Rata brutăde
cuprindere în
învăţământul
liceal (%) 1996
Speranţa de viaţă
la naştere (ani)
1994-1996
Rata fertilităţii
(‰)1996
Rata mortalităţii
materne
(la 100.000 născuţi)
1996
Bacău 52,7 72,6 47,1 54,8
Botoşani 48,4 72,3 54,0 -
Iaşi 47,4 72,4 48,7 29,4
Neamţ 46,1 73,5 44,0 30,0
Suceava 49,3 73,8 54,0 31,0
Vaslui 48,3 72,5 55,5 15,8
Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998
57

Tabelul 2.1.Rata criminalităţii la nivelul regiunii Nord-Est:
Judeţul
Numar persoane condamnate la 100.000 locuitori
1992 1993 1994 1995 1996 1997
Bacău 358 432 464 560 517 571
Botoşani 245 344 468 576 499 521
Iaşi 266 297 399 415 427 468
Neamţ 286 368 345 357 398 385
Suceava 275 360 338 361 476 560
Vaslui 334 428 508 533 604 529
Regiunea NE 294 371 420 467 486 505
România 303 366 421 448 460 496
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998
Tabelul 2.2. Structura profesională a populaţiei active la 1 ianuarie 1998
Judeţul Total Patroni Lucrători
pe cont
propriu
Salariaţi
58
Membri
ai asoc.
Cooperatiste
Lucrători
familiali
neremuneraţi
Bacău 100,0 2,70 21,98 69,14 0,94 2,63 2,61
Botoşani 100,0 0,15 30,81 54,05 7,56 1,66 5,77
Iaşi 100,0 0,12 19,86 69,40 3,76 2,43 4,43
Neamţ 100,0 0,27 17,17 70,23 3,07 2,73 6,53
Suceava 100,0 0,10 22,76 64,24 0,88 4,91 12,02
Vaslui 100,0 0,14 34,34 56,7 3,11 1,54 4,17
Total
100,0 0,58 24,38 63,86 3,22 2,55 5,41
regiune
România 100,0 0,29 13,57 76,92 2,79 1,96 4,47
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998
Tabelul 2.3.Sporul natural la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Est
Nr.crt. Judeţul Sporul natural %
1. Bacău 1,8
2. Botoşani 0
3. Iaşi 2,6
4. Neamţ 0,5
5. Suceava 2,8
6. Vaslui 2,1
7, Regiunea NE 1,8
8. Romania -1,9
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998
Tabelul 2.4 Rata mortalităţii infantile la nivelul regiunii de dezvoltare NE
Nr.crt. Judeţul Mortalitatea infantilă/1.000nou născuţi
1. Bacău 24,2
2. Botoşani 33,1
3. Iaşi 28,1
4. Neamţ 24,8
5. Suceava 23,5
6. Vaslui 25,4
7, Regiunea NE 26,3
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998
Alţii

Tabelul 2.5 Sporul natural şi mortalitatea infantilă comparativ pe regiuni
Regiunea Sporul natural % Mortalitatea
infantilă/1.000nou născuţi
Sud-Est -1,3 22,5
Sud -3,3 23,2
Sud-Vest -3,2 21,1
Vest -3,6 21,3
Nord-Vest -2,1 21,8
Centru -1,1 18,2
Bucureşti -4,4 14,9
Nord-Est 1,8 26,3
Romania -1,9 22,0
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998
Tabelul 3.1 Valoarea serviciilor pentru agricultură (1997-milioane lei preţuri curente)
Judeţe Total Servicii
mecanizare
Servicii de
îmbunătăţiri
funciare
Servicii
reproducţie
şi selecţie
Bacău 27808 22720 3028 2060
Botoşani 36701 31786 2523 2392
Iaşi 38806 31210 5094 2502
Neamţ 22671 19992 888 1791
Suceava 14971 9987 2693 2291
Vaslui 38455 32295 4549 1611
Regiunea NE 179412 147990 18775 12647
% pe ţară 13,0 14,1 6,98 18,7
Tabelul 3.2 Fondul funciar după modul de folosinţă la 1 ianuarie 1998-mii hectare
Judeţul Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Reg, NE
Supr.totală 662,0 498,5 547,5 589,6 855,3 531,8 3684,9
Supr.agric. 324,3 387,7 377,4 284,1 349,5 387,2 2110,5
Din care:
sector privat 269,7 312,1 295,5 227,5 283,4 309,9 1698,3
Arabil 183,8 291,6 249,2 170,3 177,8 274,5 1347,4
Păşuni 187,7 75,7 86,8 69,6 93,4 85,6 499,0
Fâneţe 41,0 14,3 19,9 40,0 74,7 5,0 195,2
Vii 7,8 2,8 12,5 1,0 - 17,6 41,9
Livezi 3,7 3,1 8,8 3,1 3,4 4,3 26,7
Păduri 279,5 57,2 99,0 260,3 456,5 84,2 1236,9
Ape 147,3 13,8 13,6 10,3 13,6 9,4 75,8
Alte suprafeţe 43,4 39,6 57,4 34,7 35,6 50,8 261,7
Irigat total 20,9 20,3 51,7 10,5 3,7 29,9 137,3
Agricol-irigat 20,9 20,2 50,4 10,4 3,7 29,6 135,4
Arabil-irigat 19,7 19,7 42,1 10,4 3,5 29,1 124,8
59

Tabelul 3.3 Producţia agricolă a anului 1997 faţă de anul 1996 (%)
Judeţul Total Vegetală Animală
Sector
Privat
Total Sector
privat
Total Sector
Privat
Bacău 108,4 108,8 113,9 114,7 101,6 101,9
Botoşani 122,5 115,3 140,6 126,6 99,3 100,5
Iaşi 99,7 104,4 107,9 116,6 89,5 94,5
Neamţ 99,8 102,7 102,0 103,5 96,5 101,3
Suceava 98,6 98,7 102,1 101,2 94,1 95,5
Vaslui 111,8 111,9 130,0 128,5 87,7 90,8
Reg. N-E 106,8 106,96 116,08 114,35 94,78 97,41
Tabelul 3.4 Producţia agricolă în 1997(miI lei preţuri curente)
Judeţul
Total Vegetală Animală
Sector
privat
Total Sector
privat
Total Sector
Privat
Bacău 2450691 2405520 1448318 1410104 1002373 995416
Botoşani 2192650 2048121 1361986 1263062 830664 785059
Iaşi 2363198 2179917 1421023 1349747 942175 830170
Neamţ 1784215 1710013 1073955 1036819 710260 673194
Suceava 2756213 2679161 1536348 1495426 1219865 1183735
Vaslui 1631727 1509613 1068709 971155 563018 538458
Reg. N-E 13178694 12532345 7910339 7526313 5268355 5006032
Tabelul 3.5 Animale în 1998
(mii capete)
Judetul BOVINE PORCINE OVINE
Total Vaci, bivoliţe
şi junici
Total Scroafe
prăsilă
Total Oi şi
mioare
Bacău, din care:
- sector privat :
110
107
60
59
168
166
10
10
185
181
139
137
Botoşani, din care:
- sector privat :
97
95
62
60
97
93
3
2
358
351
289
283
Iaşi, din care :
- sector privat :
123
109
62
57
185
107
17
7
406
384
308
295
Neamţ, din care :
- sector privat :
100
95
60
58
121
78
8
4
230
225
178
175
Suceava, din care:
- sector privat :
170
167
108
107
114
110
8
7
239
238
186
185
Vaslui, din care :
- sector privat :
69
62
41
38
85
77
5
4
240
224
194
183
Total Regiune N-E
- sector privat :
669
635
393
379
770
631
51
36
1658
1603
1294
1258
60

( continuare )
Judetul Caprine Cabaline PĂSĂRI Albine
Ouătoare
Total Total Total
Mii familii
adulte
Bacău, din care:
- sector privat :
Botoşani, din care:
- sector privat :
Iaşi, din care :
- sector privat :
Neamţ, din care :
- sector privat :
Suceava, din care:
- sector privat :
Vaslui, din care :
- sector privat :
Total Regiune N-E
- sector privat :
26
26
3
3
6
6
4
4
4
4
7
7
50
50
19
19
37
37
44
43
19
18
36
35
24
23
179
175
3104
3103
1834
1474
2180
1755
1088
1087
1627
1348
1055
1055
10888
9822
1141
1139
1234
1119
1219
1089
641
641
943
866
784
784
5962
5638
26
26
15
13
20
19
14
13
14
14
19
16
108
101
Tabelul 3.6 Suprafaţa cultivată in profil de exploatare cu principalele culturi (1997 – mii ha)
Jud. Bc Bt Is Nt Sv Vs Reg NE Rom %
Suprafaţa
cultivată total
182,20
174,00
281,10
250,80
243,00
224,00
169,00
158,20
177,60
168,70
264,30
238,50
1317,52
1214,48
9059,80
7391,90
14,5
16,4
Cereale pt.
Boabe
126,40
121,90
187,20
172,60
171,90
161,80
108,80
102,90
79,62
75,47
203,20
187,50
877,40
822,28
6319,76
5279,06
13,8
15,5
Grâu şi
secară
24,21
21,91
50,80
43,90
47,03
42,68
33,60
30,41
26,54
24,22
67,26
60,43
249,50
223,60
2424,39
1904,61
10,2
11,7
Porumb 96,94
95,30
112,90
110,70
113,20
110,80
57,53
56,36
34,71
34,21
120,80
116,70
536,39
524,19
3037,74
2816,38
17,6
18,6
Plante
uleioase
2,98
2,55
30,30
21,63
13,18
11,27
3,13
2,69
1,29
1,18
25,28
20,96
76,20
60,32
871,51
592,28
8,7
10,1
Floarea
soarelui
2,91
2,51
25,88
19,73
12,01
10,78
2,21
2,19
1,29
1,18
24,43
20,80
68,75
57,21
780,75
574,18
8,8
9,9
Plante pt. alte
industrializări
3,58
3,21
11,41
10,81
8,69
8,58
6,92
6,41
8,21
7,62
4,88
4,26
43,80
40,92
147,43
130,91
29,7
31,2
Sfeclă de
zahăr
3,58
3,21
11,26
10,67
8,41
8,31
6,85
6,34
8,29
7,62
4,40
3,79
42,82
39,97
128,77
112,98
33,2
35,3
Cartofi 6,07
5,78
9,67
9,24
7,66
7,47
10,07
9,39
26,71
25,76
2,51
2,47
62,73
60,12
255,02
245,28
24,5
24,5
Cartofi de
toamnă
5,58
5,32
8,23
7,81
7,02
6,84
9,37
8,73
26,12
25,17
2,12
2,08
58,47
55,97
222,93
214,34
26,2
26,1
Legume 5,85
5,72
6,38
6,36
7,43
7,35
4,60
4,52
6,57
6,54
3,99
3,78
34,86
34,31
208,26
195,47
16,7
17,5
Plante de
nutreţ
36,20
34,10
29,59
25,03
30,74
25,04
33,38
30,92
53,37
50,84
21,51
17,70
204,80
183,60
1113,00
854,56
18,4
21,4
Perene vechi
şi noi
28,90
27,60
19,16
16,15
13,89
10,82
24,58
23,17
41,07
39,86
12,25
9,51
139,90
127,20
701,12
568,70
19,9
22,3
Anuale pt.
fân şi masă
verde
4,94
4,70
7,47
7,08
13,16
12,48
5,39
5,10
5,03
4,68
6,86
6,59
42,88
40,66
285,98
224,91
15,0
18,0
61

Tabelul 3.7 Unităţi locale active, în industrie, comerţ, servicii-31.12.1997
Domeniul Total 0-9
salariaţi
10-49
salariaţi
50-249
salariaţi
250
salariaţi şi
peste
Total unităţi 38555 12,0% 34325 2912 931 387
Industrie extractivă 51 10,75% 12 12 11 16
Energie electrică,
49 12%
termică….
2 3 11 33
Industrie prelucrătoare 5286 14,2% 3818 875 367 226
Construcţii 947 13,5% 445 272 179 51
Comerţ cu ridicata 27446 12% 25891 1353 182 20
Hoteluri şi restaurante 1303 12,68% 1117 149 33 4
Transport şi depozitare 996 8,6% 830 67 83 16
Poştă şi telecomunicaţii 62 9,6% 24 19 10 9
Tranzacţii imobiliare,
închirieri şi activ. prestate
intreprinderilor
1053
8,4% 928 85 33 7
Învăţământ 85 15,3% 73 11 1 -
Sănătate şi asistenţă
socială
342 9,3% 334 8 - -
Alte activităţi de servicii
colective, sociale şi
personale
935 14,0% 851 58 21 5
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998
Tabelul 3.8 Siuaţia economică pe judeţe declarată la 31.12.1998.
Judeţul Nr. angajaţi Cifra afaceri(mil.lei) Profit net(mil.lei)
Total regiune
- total:
-IMM:
416106
165749
49290174
19559243
1615198
634304
Bacău -total
-IMM
128243
41268
14391856
6219474
343724
144987
Botoşani -total
-IMM
45706
23837
3900665
2944492
108641
74859
Iaşi -total
-IMM
123040
53828
13303373
7140048
514365
278544
Neamţ -total
-IMM
87142
21019
8891355
1425837
331604
71741
Suceava -total
77808
7002283
90741
Vaslui
-IMM
-total
-IMM
19133
24267
3664
Directiile judeţene de statistică 31.12.1998
1583535
1800642
245857
17561
90741
17561
62

Tabelul 3.9 Capacităţi de cazare şi indici de utilizare
Judeţul
Capacitate de cazare Indici de utilizare(%)
(nr. locuri)
Total regiune 19096 31,7
Bacău 5338 34,8
Botoşani 958 24,4
Iaşi 3137 43,3
Neamţ 3134 24,4
Suceava 5455 30,2
Vaslui 1074 17,8
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998
Tabelul 3.10 Participarea de capital străin la societăţile din regiune
Judeţ
Nr. societăţi cu
participare
străină la capital
Valoare totală a
capitalului
subscris (mil. lei)
Valoarea
capitalului
subscris în
valută (mii USD)
% capital străin
din total
regiune
Bacău 442 190541,2 25195,4 19,0
Botoşani 119 30057,4 13017,0 5,0
Iaşi 879 254500,6 54133,3 37,0
Neamţ 309 102799,6 14956,4 13,0
Suceava 486 302714,5 21529,4 21,0
Vaslui 115 27509,4 4830,8 5,0
Total
regiune
Directiile judeţene de statistică 31.12.1998
2350 908122,7 13362,7 100,0
Tabelul 4.1 Repartizarea populaţiei active ocupate pe medii urban şi rural
Populaţia activă ocupată
Nr. crt. Judeţul
(număr persoane)
Populaţia activă
ocupată
(% din total judeţ)
Total Urban Rural Urban Rural
1. Bacău 280400 138237 142163 49,3 50,7
2. Botoşani 173900 67647 106253 38,9 61,1
3. Iaşi 306400 158408 147992 51,7 48,3
4. Neamţ 227100 96063 131037 42,3 57,7
5. Suceava 279200 104142 175058 37,3 62,7
6. Vaslui 176700 71917 104783 40,7 59,3
Total
1443700 636414 807286 44,08 55,92
regiune
România 9022700 5088803 3933897 56,4 43,6
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998
63

Tabel 4. 2 Structura şomerilor pe sexe, la 1 ianuarie 1998
Judetul
Număr someri
Total Bărbaţi Femei
Număr Procente Număr Procente Număr Procente
Bacău 32462 100 18509 57,01 13953 42,99
Botoşani 26653 100 15351 57,59 11302 42,41
Iaşi 35555 100 19600 55,12 15955 44,88
Neamţ 39312 100 19823 50,42 19489 49,58
Suceava 39431 100 20291 51,45 19140 48,55
Vaslui 27587 100 16752 60,72 10835 39,28
Regiunea
NE
201000 100 110326 54,88 90674 45,12
România 881435 100 452815 51,37 428620 48,63
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998
Tabel 4.3 Structura şomerilor pe grupe de vârstă
Judeţul Total 15-34 ani 35-49 ani 50-64ani
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
Bacău 32462 100 27041 83,3 4188 12,9 1233 3,8
Botoşani 26653 100 22762 85,4 2985 11,2 906 3,4
Iaşi 35555 100 30861 86,8 3733 10,5 961 2,7
Neamţ 39312 100 33022 84,0 4835 12,3 1455 3,7
Suceava 39431 100 33437 84,8 4771 12,1 1223 3,1
Vaslui 27587 100 23090 83,7 3421 12,4 1076 3,9
Regiunea 201000 100 170213 84,68 23933 11,9 6854 3,42
NE
România 881435 100 523572 59,4 282059 32,0 75804 8,6
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998
Tabelul 4.4 Persoane disponibilizate în regiune în anii 1997-1998:
Judeţul
Persoane
disponibilizate
1997 1998
Bacău 6641 7119
Botoşani 16626 13914
Iaşi 25325 20922
Neamţ 17146 19450
Suceava 24761 26220
Vaslui 14682 18192
Regiunea NE 105181 105187
Sursa : Agenţii judeţene de formare şi orientare profesională
64

Tabelul nr 4.5 Locuri de muncă nou create în anul 1998
Judeţul
Noi locuri de muncă create
Bacău 385
Botoşani 369
Iaşi 768
Neamţ 242
Suceava 451
Vaslui 282
Regiunea NE 2497
Sursa : Agenţii judeţene de ocupare şi formare profesională
Tabelul 4.6 Câştigul mediu lunar pe activităţi ale economiei naţionale în regiune
mii lei
Judeţul Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Regiunea
NE
Total 627,49 490,96 573,39 581,69 542,18 533,18 569,58
Agricultură 444,49 419,38 612,28 399,41 429,06 385,08 420,35
Silvicultură 612,28 574,08 505,69 568,94 533,45 511,29 552,13
Industrie din
care
729,72 479,96 612,56 617,30 584,09 589,60 624,77
Extractivă 729,72 479,96 612,56 617,30 584,09 589,60 624,77
Prelucrătoare 883,20 479,48 593,84 837,55 768,44 - 839,10
Energie 1162,83 891,49 992,91 877,52 1063,00 849,76 1003,90
Construcţii 608,91 521,44 566,72 555,99 601,73 472,51 571,39
Comerţ 424,21 353,93 452,27 419,55 358,67 448,56 411,89
Hoteluri 287,74 347,00 419,35 337,17 288,80 193,07 308,53
Transport 639,52 556,39 746,74 627,18 596,74 654,65 654,80
Poştă 878,74 875,40 883,38 890,01 775,78 879,84 860,41
Activităţi
Financiare
Tranzacţii
imobiliare
Administraţie
publică
1324,45 1352,75 1379,89 1422,44 1346,08 1367,4 1362,60
615,47 506,29 571,20 551,12 545,96 567,71 560,03
615,17 490,81 583,53 654,29 558,18 573,10 579,38
Învăţământ 524,87 512,45 517,63 564,45 526,64 467,48 520,57
Sănătate 425,00 497,49 461,650 529,90 417,54 437,74 458,38
Alte activităţi 401,97 445,88 491,90 541,93 469,38 455,12 458,24
Recensământul populaţiei României, 1992
65

Tabelul 4.7 Câştigul mediu lunar pe activităţi ale economiei
Mii lei /salariat
Regiune Total Agricultură Silvicultură Industrie Construcţii Comerţ
economie
Total 632,08 469,68 573,42 693,43 617,10 459,49
NE 569,58 420,35 552,13 624,77 571,39 411,89
SE 657,32 470,91 525,11 767,06 649,98 484,64
S 624,96 476,78 598,98 706,37 579,27 422,40
SV 652,69 453,27 629,81 790,10 587,31 371,95
V 610,68 470,78 622,90 728,66 638,32 372,41
NV 605,22 459,92 580,41 639,14 603,27 485,42
Centru 609,49 463,26 543,57 658,82 581,30 454,26
Bucureşti 724,41 606,11 620,75 686,76 707,80 643,37
Hoteluri şi
restaurante
Transport şi
depozitare
Poştă şi
telecomunicaţii
Activităţi
financiar –
bancare şi de
asigurări
continuare
Tranzacţii
imobiliare şi alte
servicii
412,33 772,90 905,34 1482,93 681,98
308,53 654,80 860,41 1362,65 560,03
383,94 858,98 880,51 1345,12 607,20
313,64 736,11 842,06 1322,04 702,92
371,50 733,60 847,60 1349,65 618,55
305,69 769,16 858,18 1319,16 547,89
392,99 749,80 908,87 1314,62 617,06
489,14 717,45 806,53 1363,12 603,87
761,37 839,96 1166,96 1922,22 777,63
Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998
Tabelul 6.1 Reţeaua de drumuri din mediul rural a regiunii(km)
Judeţul Total Drum naţional Drum judeţean Drum comunal
Bacău 2277 445 812 1020
Botoşani 1919 410 737 773
Iaşi 2345 351 908 1086
Neamţ 2446 1081 679 686
Suceava 5674 309 1152 4213
Vaslui 2098 382 570 1146
66

ANEXA II
1.1 Structura teritorial-administrativă a regiunii
Nr.
crt.
Judeţele
componente
Nr. municipii Nr. oraşe Nr. comune Nr. total unităţi administrativteritoriale
de bază
Total regiune 15 17 463 495
1. Bacău 2 6 79 87
2. Botoşani 2 2 68 72
3. Iaşi 2 2 85 89
4. Neamţ 2 2 70 74
5. Suceava 4 4 90 98
6. Vaslui 3 1 71 75
1.2 Gruparea municipiilor şi oraşelor după numărul de locuitori-populaţie la 1 ian. 1999
Nr. crt Judeţele componente Grupe de mărime (locuitori)
Sub 20.000 20.000-49.999 50.000-99.999 100.000 şi peste
Total regiune 13 10 4 5
1. Bacău 3 3 1 1
2. Botoşani 2 1 - 1
3. Iaşi 2 1 - 1
4. Neamţ 1 1 1 1
5. Suceava 4 3 - 1
6. Vaslui 1 1 2 -
67

1.3 Gruparea populaţiei urbane după dimensiunea municipiilor şi oraşelor – populaţie la 1 ian. 1999
Nr. crt Judeţele componente Grupe de mărime (locuitori)
Sub 20.000 20.000-49.999 50.000-99.999 100.000 şi peste
Total regiune 149058 297980 300386 740091
1. Bacău 33773 73612 60633 209235
2. Botoşani 20687 35298 - 128591
3. Iaşi 26023 45898 - 348489
4. Neamţ 8921 22622 82050 124614
5. Suceava 49321 87230 - 118162
6. Vaslui 10481 33320 157703 -
1.4 Gruparea comunelor după numărul de locuitori – populaţie la 1 ian. 1999
Nr. crt Judeţele componente Grupe de mărime (locuitori)
Sub 1.000 1.000-1.999 2.000-4.999 5.000-9.999 10.000 şi peste
Total regiune - 20 277 148 11
1. Bacău - 5 42 29 3
2. Botoşani - 1 49 17 1
3. Iaşi - 7 48 26 4
4. Neamţ - - 41 28 1
5. Suceava - 1 48 32 2
6. Vaslui - 6 49 16 -
68

1.5 Gruparea populaţiei rurale după dimensiunea comunelor – populaţie la 1 ian. 1999
Nr.
crt.
Judeţele componente
Total regiune
Grupe de mărime
Sub 1.000 1.000-1.999 2.000-4.999 5.000-9.999 10.000 şi
peste
-
35116 988981 969938 123961
1. Bacău - 9232 148369 182843 31763
2. Botoşani - 1914 163058 100761 11819
3. Iaşi - 12175 179917 173180 45600
4. Neamţ - - 146567 186319 11362
5. Suceava - 1869 172049 252724 23417
6. Vaslui - 9926 179021 74111 -
1.6 Populaţia totală a regiunii şi distribuţia pe medii de rezidenţă - la 1 ian. 1999
Număr de locuitori În procente faţă Densitatea populaţiei
Nr. Judeţul
de total
loc/kmp
Crt. Pop. Pop. Pop. Urban Rural Urban Rural
totală urbană rurală
Total regiune 3807455 1672238 2129217 43,48 56,51 1151,5 61,5
1. Bacău 750747 378068 372679 50,38 49,62 566 63
2. Botoşani 462128 184576 277552 39,9 60,1 709,9 58,7
3. Iaşi 831282 420410 410872 50,6 49,4 1898 78
4. Neamţ 584954 238207 346747 40,81 59.19 2314 60
5. Suceava 713782 255473 458309 35,89 64,2 435,85 57,8
6. Vaslui 464562 201504 263058 43,4 56,6 985 51
69

1.7 Evoluţia populaţiei regiunii, pe medii, (număr de locuitori, în perioada 1992-1999)
Nr. crt. Judeţul 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
Total regiune
-pop. totală 3756602 3770694 3778157 3784564 3788157 3785530 3799063 3807455
-pop. urbană 1647298 1660754 1668663 1676498 1676091 1679557 1677121 1672238
-pop. rurală 2109304 2109940 2109494 2108066 2112066 2105973 2121942 2129217
1. Bacău
-pop. totală 737512 741119 742901 744162 745463 746131 748894 750747
-pop. urbană 371305 373663 374747 376114 376782 377886 377273 378068
-pop. rurală 366207 367456 368154 368053 368681 358245 371681 372679
2. Botoşani
-pop. totală 463218 463250 463183 462792 461793 460115 461889 468128
-pop. urbană 181283 182667 183835 185073 184991 185256 184794 184577
-pop. rurală 281925 280583 279348 277719 284232 274859 277095 2747552
3. Iaşi
-pop. totală 811647 812488 815368 818345 822573 822735 828476 831282
-pop. urbană 409128 409934 412353 415581 418831 420723 419757 420410
-pop. rurală 402519 403054 403015 402764 403742 403012 408719 410872
4. Neamţ
-pop. totală 578420 583252 584312 585955 584780 583141 584801 584954
-pop. urbană 234551 237951 239210 240633 238905 238893 238663 238207
-pop. rurală 343869 345301 345102 345322 345875 344248 346138 346747
5. Suceava
-pop. totală 704431 706409 708571 709604 710845 711568 712618 713782
-pop. urbană 250482 253547 254730 255086 254392 254743 254450 255473
-pop. rurală 453949 453862 453871 454518 456453 456825 458168 458309
6. Vaslui
-pop. totală 461374 464176 463822 463701 462703 460840 462385 464562
-pop. urbană 200549 202992 203788 204011 202190 202056 202184 201504
-pop. rurală 239622 261184 260044 259690 260513 258784 260201 263058
70

1.8 Dinamica populaţiei în perioada 1992-1999
Nr. crt. Judeţul 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
Total regiune
-pop. totală 100,4 100,6 100,7 100,8 100,8 101,1 101,4
-pop. urbană 100,8 101,3 101,8 101,9 101,9 101,8 101,5
-pop. rurală 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,6 100,09
1. Bacău
-pop. totală 100,6 100,9 101,1 101,3 101,4 101,7 102
-pop. urbană 100,7 100,9 100,3 101,5 101,8 101,6 101,8
-pop. rurală 100,7 100,9 100,9 101,0 101,1 101,9 102,1
2. Botoşani
-pop. totală 100,0 100,0 99,9 99,7 99,3 99,7 99,8
-pop. urbană 100,8 101,4 102,1 102,0 102,0 101,9 101,8
-pop. rurală 99,5 99,1 98,5 100,8 97,5 98,3 98,4
3. Iaşi
-pop. totală 100,1 100,4 100,8 101,4 101,5 101,8 107,5
-pop. urbană 98,6 99,1 100,2 101,0 101,3 101,6 101,3
-pop. rurală 101,6 101,8 101,4 101,8 101,6 102,1 103,6
4. Neamţ
-pop. totală 100,83 101,0 101,3 101,0 100,8 101,1 101,1
-pop. urbană 101,54 102,0 102,6 101,8 101,8 101,8 100,6
-pop. rurală 100,48 100,4 100,3 100,4 100,6 100,7 100,8
5. Suceava
-pop. totală 100,3 100,6 100,7 100,9 101,0 101,1 101,3
-pop. urbană 101,2 101,7 101,8 101,6 101,7 101,6 102,0
-pop. rurală 100,0 100,0 100,1 100,5 100,6 100,9 101,0
6. Vaslui
-pop. totală 100,6 100,5 100,5 100,3 99,9 100,2 100,6
-pop. urbană 101,2 101,6 101,7 100,8 100,8 100,8 100,5
-pop. rurală 109,0 108,5 108,4 108,7 108,0 108,6 109,8
71

1.9 Structura populaţiei pe sexe – populaţie la 1 ian. 1999
Nr. crt. Judeţul Număr locuitori În procente faţă de total
Total Masculin Feminin Masculin Feminin
Total regiune
-pop. totală 3807455 1883115 1924340 49,5 50,5
-pop. urbană 1672238 815658 856580 40,8 51,2
-pop. rurală 2129217 1067457 1067760 50,1 49,9
1. Bacău
-pop. totală 750747 373248 377499 49,7 50,3
-pop. urbană 378068 184682 193907 48,8 51,2
-pop. rurală 372679 188686 183592 50,7 49,3
2. Botoşani
-pop. totală 462128 226543 235585 49,0 51,0
-pop. urbană 184576 89896 94680 48,7 51,3
-pop. rurală 277552 136647 140905 49,3 50,7
3. Iaşi
-pop. totală 831282 412174 419108 49,6 50,4
-pop. urbană 420410 203601 216809 48,4 51,6
-pop. rurală 410872 208573 202299 50,8 49,2
4. Neamţ
-pop. totală 584954 288967 295977 49,4 50,6
-pop. urbană 238207 115394 122813 48,4 51,6
-pop. rurală 346747 173573 173174 50,9 49,1
5. Suceava
-pop. totală 711568 351208 360360 49,4 50,6
-pop. urbană 254743 123554 131189 48,5 51,5
-pop. rurală 456875 227654 229171 49,8 50,2
6. Vaslui
-pop. totală 464562 230975 233587 49,7 50,3
-pop. urbană 201504 98591 102913 48,9 51,1
-pop. rurală 263058 132384 130674 50,3 49,7
72

1.10 Structura populaţiei pe grupe de vârstă(în procente) – populaţie la 1 ian. 1999
Nr. crt. Judeţul Total populaţie Grupe de vârstă
0-14 ani 15-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65 ani şi peste
Total regiune 100,0 21,8 32,1 18,7 14,9 12,5
1. Bacău 100,0 21,08 32,6 19,9 15,01 11,4
2. Botoşani 100,0 21,6 30,5 17,7 15,6 14,6
3. Iaşi 100,0 21,5 34,9 19,0 13,6 11,0
4. Neamţ 100,0 20,3 31,8 19,6 15,9 12,4
5. Suceava 100,0 22,7 31,8 18,6 14,7 12,2
6. Vaslui 100,0 22,6 31,5 17,8 14,7 13,4
1.11 Structura etnică a populaţiei (în procente) – populaţie la recensământ, în 1992
Total
Etnii
Nr.crt. Judeţul populaţie Români Maghiari Ucraineni Ruşi-Lipoveni Romi Alte
naţionalităţi
Total regiune 100,0 98,4 0,1 0,26 0,1 0,7 0,34
1. Bacău 100,0 98,0 0,6 - - 1,1 0,3
2. Botoşani 100,0 99,0 - - 0,2 0,4 0,4
3. Iaşi 100,0 98,7 - - 0,3 0,7 0,3
4. Neamţ 100,0 99,0 0,1 - 0,1 0,7 0,1
5. Suceava 100,0 96,6 - 1,4 - 0,7 1,3
6. Vaslui 100,0 99,37 - - - 0,56 0,07
73

1.12 Mişcarea migratorie inter-judeţeană (în 1997)
Intrări(nr. pers.) Ieşiri (nr. pers.) Sold(migraţia curentă) Rata migraţiei nete(º/οο)
Nr. Judeţ
Crt. Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural
Total
regiune
1. Bacău 8848 3845 5003 8768 4187 4581 80 -342 422 0,1 -0,9 1,14
2. Botoşani 7332 1903 5429 7411 2425 4936 -79 -522 493 -0,17 -2,81 1,61
3. Iaşi 12909 4197 8712 11818 3975 7843 1091 222 869 1,32 0,52 2,15
4. Neamţ 5817 2237 3580 6140 2512 3628 -323 -275 -48 -0,8 -1,0 -0,6
5. Suceava 3901 1296 2605 5587 2125 3462 -1686 -829 -857 -2,37 -0,74 -1,63
6. Vaslui 8689 2401 6288 9254 2875 6379 -565 -474 -91 -1,2 -1 -0,2
1.13 Structura populaţiei şcolare din învăţământul din ciclul II (liceal, profesional şi de ucenici, postliceal, de maiştri) date 1997:
Învăţământ liceal Profesional şi de ucenici
Nr. Judeţul Total
Învăţământ
Învăţământ
Crt. Teoretic Şcoală Tehnic Total Profesional De ucenici postliceal De maiştri
normală
Total regiune 100,0 36,8 1,74 26,46 27,7 17,45 10,25 6,4 0,9
1. Bacău 100,0 35,2 2,4 27,2 25,6 15,0 10,6 6,6 3,0
2. Botoşani 100,0 36,6 2,1 26,3 27,9 15,2 12,6 6,8 0,3
3. Iaşi 100,0 24,5 1,4 37,2 28,7 19,0 9,7 7,8 0,4
4. Neamţ 100,0 35,6 0,9 25,0 32,8 18,9 13,9 3,3 2,4
5. Suceava 100,0 63,6 2,19 1,2 26,75 22,75 4,0 5,8 0,46
6. Vaslui 100,0 25,5 1,5 41,7 28 17,3 10,7 3,2 0,1
74

1.14 Structura populaţiei de 12 ani şi peste după forma de educaţie absolvită(în 1992, conform recensământului populaţiei):
Nr.
crt.
Judeţul Total Fără
şcoală
Şcoală
primară
Gimnaziu
(cls. V-VIII)
Liceu Şcoală
profesională
Şcoală de
maiştri
Postliceală Învăţământ
superior
Total regiune
- total 100,0 4,4 28,1 33,2 14,9 14,4 1,1 0,33 3,57
-urban 100,0 1,3 15,3 26,6 25,4 19,5 2,2 1,2 7,2
-rural 100,0 6,8 37,3 35,7 7,7 10,8 0,6 0,16 0,7
1. Bacău
-total 100,0 4,2 25,5 34,1 15,2 15,2 1,6 0,3 3,9
-urban 100,0 1,5 15,8 29,5 23,6 18,8 2,7 0,7 7,0
-rural 100,0 6,9 34,7 38,3 6,9 11,6 0,4 0,1 0,7
2. Botoşani
-total 100,0 6,4 33,23 30,9 13,1 12,6 0,8 0,4 2,5
-urban 100,0 1,6 16,2 28,5 20,6 20,8 1,6 1,0 5,6
-rural 100,0 9,2 42,8 32,2 8,1 8,1 0,3 0,1 0,7
3. Iaşi
-total 100,0 3,8 27,0 28,2 18,6 15,3 1,2 0,4 5,5
-urban 100,0 1,1 14,4 21,2 29,2 18,5 2,8 2,7 10,0
-rural 100,0 6,9 40,0 30,8 7,4 12,0 1,9 0,3 0,7
4. Neamţ
-total 100,0 3,6 26,6 35,1 14,0 15,6 1,2 0,3 3,6
-urban 100,0 1,6 14,9 27,4 24,3 20,5 2,0 1,4 7,8
-rural 100,0 5,2 34,0 39,6 7,3 12,7 0,3 0,2 0,8
5. Suceava
-total 100,0 3,1 24,1 39,1 14,6 14,5 1,0 0,3 3,3
-urban 100,0 0,7 13,6 26,8 26,7 19,2 2,1 0,7 7,8
-rural 100,0 4,4 29,6 42,3 8,1 12,0 0,3 0,1 0,8
6. Vaslui
-total 100,0 5,5 32,0 31,7 13,9 13,1 1,0 0,3 2,5
-urban 100,0 1,5 17,0 26,0 28,2 19,4 2,1 0,6 5,2
-rural 100,0 8,5 42,5 31,1 8,4 8,6 0,2 0,1 0,6
75

1.15 Dotarea cu servicii pentru populaţie – servicii sanitare (în 1997)
Nr.
crt.
Judeţul
Nr. de paturi de
spital/1000loc.
Nr. de locuitori/medic
Rata mortalităţii
infantile(nr. decese sub un
an/1000 născuţi vii)
Total Urban Rural
Total regiune 7,0 853 534 2021 26,5
1. Bacău 5,0 985,6 380 1754 24,2
2. Botoşani 7,9 787,4 463 2253 33,1
3. Iaşi 10,4 333,6 195 1284 28,1
4. Neamţ 6,3 842 863 1926 24,8
5. Suceava 6,2 941,2 435 2561 23,5
6. Vaslui 6,8 1229,8 870 2350 25,4
1.16 Dotarea cu servicii pentru populaţie – numărul de elevi înscrişi ce revin la un profesor, pe forme de învăţământ(în 1997):
Nr.
crt.
Judeţul
Învăţământ
primar
Învăţământ
gimnazial
Învăţământ
liceal
Învăţământ
profesional şi
de ucenici
Învăţământ
postliceal
Învăţământ
de maiştri
Total regiune 18,95 11,73 11,48 33,81 19,88 254,57
1. Bacău 22,0 11,76 11,54 28,78 162,0 956
2. Botoşani 16,8 11,12 13,18 40,36 16,62 46
3. Iaşi 18,4 12,67 10,2 27,15 15,88 146
4. Neamţ 19,24 11,04 13,24 31,41 136,7 69
5. Suceava 17,75 11,66 10,2 58,1 11,19 140
6. Vaslui 19,83 11,72 13,127 39,37 11,42 11
76

2. Forţa de muncă
2.1 Evoluţia ratei şomajului, în perioada 1991-1999
Nr. crt. Judeţul 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
Total regiune 6,18 11,62 15,58 16,81 13,85 10,00 12,2 14,23 14,2
1. Bacău 3,9 8,47 12,4 11,9 10,5 7,6 10,4 10,3 11,9
2. Botoşani 5,3 11,5 16,9 18,1 16,6 10,5 13,3 16,6 10,0
3. Iaşi 4,2 11,0 11,5 16,1 12,7 8,3 10,4 11,5 12,7
4. Neamţ - 13,2 17,6 17,2 16,6 12,8 14,8 16,2 17,2
5. Suceava 10,5 10,7 12,2 13,5 11,9 11,1 12,4 12,8 14,4
6. Vaslui 7,0 14,9 22,9 24,1 14,8 9,7 13,5 18,0 19,0
2.2 Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale(1997) (mii persoane)
Activităţi ale economiei
Total
regiune
Judeţul
Bacău
Judeţul
Botoşani
Judeţul
Iaşi
Judeţul
Neamţ
Judeţul
Suceava
Judeţul
Vaslui
Total economie 1443,7 280,4 173,9 306,4 227,1 279,2 176,7
Agricultură 658,1 88,4 99,6 126,6 108,9 141,0 93,6
Silvicultură, exploatare forestieră,
economia vânatului
13,3 2,1 0,8 1,2 3,8 4,3 1,1
Industrie 333,3 83,7 29,5 71,6 55,3 54,7 38,5
-din care Ind. Extractivă 17,6 13,1 0,5 0,2 0,4 3,4 -
-din care Ind. Prelucrătoare
288,2
-din care ……..*
64,1 26,4 64,6 50,2 46,7 36,2
-din care energie electrică, termică, gaze
şi apă
27,5 6,5 2,6 6,8 4,7 4,6 2,3
Construcţii 57,0 20,6 4,3 12,2 8,0 7,2 4,7
Comerţ 104,4 22,2 13,4 22,3 13,5 20,3 12,7
Hoteluri şi restaurante 23,6 12,3 0,7 2,8 3,0 3,5 1,3
Transport şi depozitare 47,3 11,5 3,0 13,1 5,4 11,1 3,2
Poştă şi telecomunicaţii 14,3 3,0 1,6 3,4 1,9 2,8 1,6
Activităţi financiare, bancare, de asigurări 8,0 1,6 1,0 1,6 1,1 1,8 0,9
Tranzacţii imobiliare, alte servicii 19,1 2,9 1,8 6,0 4,1 2,6 1,7
*)Pentru defalcare, vezi diviziunile CAEN conform Anuarului statistic, tabel 20.1.8, pag. 726
77

2.3 Structura populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale(în 1997)
Activităţi ale economiei
Total
regiune
Judeţul
Bacău
Judeţul
Botoşani
Judeţul
Iaşi
Judeţul
Neamţ
Judeţul
Suceava
Judeţul
Vaslui
Total economie 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Agricultură 45,58 31,52 57,27 41,31 47,95 50,5 52,97
Silvicultură, exploatare forestieră,
economia vânatului
0,92 0,74 0,46 0,39 1,67 1,54 0,62
Industrie 23,08 29,85 16,96 23,36 24,35 19,59 21,78
-din care Ind. Extractivă 5,28 15,65 1,7 0,28 0,72 6,22 -
-din care Ind. Prelucrătoare
-din care ……..*
86,47 76,58 89,49 90,22 90,78 85,37 94,03
-din care energie electrică, termică, gaze
şi apă
8,25 7,77 8,81 9,5 8,5 8,41 5,97
Construcţii 3,94 7,34 2,47 3,98 3,52 2,57 2,65
Comerţ 7,23 7,91 7,7 7,27 5,94 7,27 7,18
Hoteluri şi restaurante 1,63 4,38 0,4 0,91 14,32 1,25 0,73
Transport şi depozitare 3,27 4,10 1,72 4,27 2,37 3,97 1,81
Poştă şi telecomunicaţii 0,99 1,07 0,92 1,11 0,83 1,00 0,9
Activităţi financiare, bancare, de asigurări 0,55 0,57 0,57 0,52 0,48 0,64 0,5
Tranzacţii imobiliare, alte servicii 1,32 1,03 1,03 1,95 1,80 0,93 0,96
78

2.4 Numărul salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale(în 1997)
Activităţi ale economiei
Total
regiune
Judeţul
Bacău
Judeţul
Botoşani
Judeţul
Iaşi
Judeţul
Neamţ
Judeţul
Suceava
Judeţul
Vaslui
Total economie 766885 180378 72906 177258 116113 134592 85638
Agricultură 30595 4019 3226 9697 3820 2802 7031
Silvicultură, exploatare forestieră,
economia vânatului
15257 2625 765 1473 3195 6041 1158
Industrie 336875 87512 30019 70112 56374 55078 37780
-din care Ind. Extractivă 20886 14040 516 159 587 5584 -
-din care Ind. Prelucrătoare
-din care ……..*
288482 66916 26943 63174 51068 44895 35486
-din care energie electrică, termică, gaze
şi apă
27507 6556 2560 6779 4719 4599 2294
Construcţii 50649 17035 4374 10243 7435 6844 4718
Comerţ 78520 16944 9934 17554 9890 14558 9640
Hoteluri şi restaurante 16469 5856 616 2470 2713 3142 1672
Transport şi depozitare 41793 9991 2449 12117 4327 10349 2560
Poştă şi telecomunicaţii 11554 3062 1559 3258 1800 2821 1593
Activităţi financiare, bancare, de asigurări 8326 1651 1047 1606 1201 1856 965
Tranzacţii imobiliare, alte servicii 11815 1128 1091 3830 3226 1736 804
*)Pentru defalcare, vezi diviziunile CAEN conform Anuarului statistic, tabel 20.1.10, pag. 732
79

2.5 Structura populaţiei salariate pe activităţi ale economiei naţionale(în 1997)
Activităţi ale economiei
Total
regiune
Judeţul
Bacău
Judeţul
Botoşani
Judeţul
Iaşi
Judeţul
Neamţ
Judeţul
Suceava
Judeţul
Vaslui
Total economie 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Agricultură 3,98 2,22 4,42 5,47 3,28 2,08 8,21
Silvicultură, exploatare forestieră,
economia vânatului 1,98 1,45 1,04 0,83 2,75 4,48 1,35
Industrie 43,92 48,51 41,17 39,55 48,55 40,92 44,11
-din care Ind. Extractivă 6,19 16,04 1,71 0,22 1,04 0,13 -
-din care Ind. Prelucrătoare
85,63 76,41 89,75 90,1 90,58 81,51 93,92
-din care ……..*
-din care energie electrică, termică, gaze
şi apă 8,16 7,49 8,52 9,66 8,37 8,34 6,07
Construcţii 6,6 9,44 5,99 5,77 6,4 5,08 5,5
Comerţ 10,23 9,39 9,9 9,9 8,51 10,81 11,25
Hoteluri şi restaurante 2,14 3,24 0,8 1,39 2,33 2,33 1,95
Transport şi depozitare 5,44 5,53 3,35 6,83 3,72 7,68 2,98
Poştă şi telecomunicaţii 1,5 1,69 2,13 1,83 1,55 2,09 1,86
Activităţi financiare, bancare, de asigurări 1,08 0,91 1,43 0,9 1,03 1,37 1,12
Tranzacţii imobiliare, alte servicii 1,54 0,62 1,49 2,16 2,477 1,28 0,93
*)Pentru defalcare, vezi diviziunile CAEN conform Anuarului statistic, tabel 14.1.1, pag. 465
80

2.6 Evoluţia ponderii populaţiei ocupate în populaţia totală, în perioada 1990-1997
(populaţia totală=100)
Nr. crt. Judeţul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
Total regiune 44,58 44,2 42,61 40,94 40,82 39,19 39,6 38,17
1. Bacău 45,0 45,0 44,93 38,98 38,15 38,4 39,65 37,58
2. Botoşani 44,8 44,0 43,0 42,3 40,3 37,8 39,1 37,79
3. Iaşi 44,2 45,0 42,4 41,5 42,2 41,6 40,2 37,19
4. Neamţ 46,3 45,9 44,9 41,7 41,7 40,1 40,5 38,94
5. Suceava 43,52 42,13 39,86 41,71 42,79 40,07 39,99 39,23
6. Vaslui 43,7 44,2 40,6 39,5 39,8 37,2 38,2 38,34
2.7 Evoluţia numărului de salariaţi în perioada 1990-1997, pe sectoare de activitate
(salariaţi în 1990=100)
Nr. crt. Judeţul 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
Total regiune
-total
-în industrie
-în agricultură
-în construcţii
1. Bacău
-total
-în industrie
-în agricultură
-în construcţii
2. Botoşani
-total
-în industrie
-în agricultură
-în construcţii
92,24
93,08
89,89
81,7
92,56
93,16
88,97
77,1
94,8
98,3
91,4
73,9
81,82
81,84
81,58
70,79
82,4
87,3
66,9
75,0
83,2
85,4
79,5
59,4
79,44
74,29
82,46
83,12
83,0
85,56
71,1
75,5
82,9
74,4
83,8
84,1
75,98
67,92
75,19
78,38
78,8
78,6
53,6
68,1
73,2
62,4
77,0
94,2
75,15
64,28
71,3
70,79
79,55
72,4
64,3
79,2
73,3
60,7
63,2
71,0
73,72
64,59
52,95
70,17
81,7
77,38
44,7
80,76
71,5
63,2
46,1
65,2
67,6
59,89
37,64
64,05
74,94
71,26
27,7
73,4
65,7
57,8
27,3
63,8
81

3. Iaşi
-total
-în industrie
-în agricultură
-în construcţii
4. Neamţ
-total
-în industrie
-în agricultură
-în construcţii
5. Suceava
-total
-în industrie
-în agricultură
-în construcţii
6. Vaslui
-total
-în industrie
-în agricultură
-în construcţii
94,7
94,6
90,1
85,4
88,1
91,5
83,6
88,5
91,2
90,73
89,18
91,24
92,1
90,2
96,1
74,1
86,9
81,8
90,7
79,7
80,6
82,7
86,8
67,1
80,84
81,75
76,09
81,35
77,0
72,1
89,5
62,2
82,0
77,9
95,5
93,7
76,4
67,8
87,3
98,0
77,29
75,33
66,98
76,97
75,1
64,8
90,1
70,5
80,3
71,1
85,4
69,2
74,2
67,9
99,9
68,6
77,11
67,43
58,66
69,23
72,3
60,1
76,6
101,0
84,0
65,8
89,9
75,5
73,4
67,4
93,9
68,5
71,7
61,03
53,31
64,58
69,0
58,4
63,2
74,0
80,4
67,7
70,6
75,9
70,3
60,0
55,6
71,8
69,25
60,06
44,13
56,69
69,2
59,2
56,6
70,7
71,0
62,0
49,8
58,8
59,1
54,6
45,0
61,0
66,3
55,52
28,39
52,03
68,6
58,2
47,7
75,3
82

2.8 Numărul şomerilor înregistraţi la 31 dec. 1997
Nr. Numărul de -din care beneficiari de: Şomeri Rata
Crt. Judeţul şomeri Ajutor de Ajutor de integrare Alocaţie neindemnizaţi Şomajului
şomaj profesională de sprijin
Total regiune
-total
-bărbaţi
-femei
201000
110326
90674
57516
35669
21847
23491
11539
11952
55800
30004
25796
64193
33114
31079
12,2
12,6
11,7
1. Bacău
-total
-bărbaţi
-femei
2. Botoşani
-total
-bărbaţi
-femei
3. Iaşi
-total
-bărbaţi
-femei
4. Neamţ
-total
-bărbaţi
-femei
5. Suceava
-total
-bărbaţi
-femei
6. Vaslui
-total
-bărbaţi
-femei
32463
18509
13953
26653
15351
11302
35555
19600
15955
39312
19823
19849
39431
20291
19140
27587
16752
10835
11436
7237
4199
7755
4916
2839
8799
5050
3749
9147
5269
3878
11124
7362
3762
9255
5835
3420
4403
2221
2182
3127
1705
1422
4575
2415
2160
3772
1708
2064
4461
2038
2423
3153
1452
1701
83
9047
5289
3758
7537
4294
3243
10131
5144
4987
9190
4556
4634
10794
5409
5385
9101
5312
3789
7576
3762
3814
8234
4436
3798
12050
6991
5059
17203
8290
8913
15052
5482
7570
6078
4153
1925
10,4
11,1
9,7
13,3
16,5
11,3
10,4
10,5
9,7
14,8
14,2
15,3
12,4
12,9
12,7
13,5
15,2
10,9

2.9 Structura şomerilor înregistraţi pe categorii de personal şi nivel de pregătire, la 31 dec. 1997
Nr. Judeţul Total Persoane fără Muncitori Alte categorii de personal
Crt. calificare Cu studii medii Cu studii superioare
Total regiune
-total şomeri
-cu ajutor de şomaj
-cu ajutor de integrare
profesională
-cu alocaţie de sprijin
-neindemnizaţi
1. Bacău
total şomeri
-cu ajutor de şomaj
-cu ajutor de integrare
profesională
-cu alocaţie de sprijin
-neindemnizaţi
2. Botoşani
total şomeri
-cu ajutor de şomaj
-cu ajutor de integrare
profesională
-cu alocaţie de sprijin
-neindemnizaţi
3. Iaşi
total şomeri
-cu ajutor de şomaj
-cu ajutor de integrare
profesională
-cu alocaţie de sprijin
-neindemnizaţi
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
9,17
-
-
-
32,66
14,38
-
-
-
61,64
6,07
-
-
-
19,64
3,31
-
-
-
9,77
54,09
79,09
61,26
82,62
49,91
64,67
80,04
87,87
88,10
38,36
61,93
86,27
90,0
92,89
43,46
49,46
77,22
58,58
80,10
90,03
13,25
15,66
35,78
16,54
15,93
9,87
16,52
8,15
10,54
-
5,39
8,91
8,28
6,46
36,80
15,29
19,52
37,77
19,54
0,2
1,49
5,10
2,96
1,46
1,50
2,12
3,43
3,98
1,36
-
1,79
4,81
1,72
0,65
0,10
1,37
3,26
3,65
0,36
-
84

4. Neamţ
total şomeri
-cu ajutor de şomaj
-cu ajutor de integrare
profesională
-cu alocaţie de sprijin
-neindemnizaţi
5. Suceava
total şomeri
-cu ajutor de şomaj
-cu ajutor de integrare
profesională
-cu alocaţie de sprijin
-neindemnizaţi
6. Vaslui
total şomeri
-cu ajutor de şomaj
-cu ajutor de integrare
profesională
-cu alocaţie de sprijin
-neindemnizaţi
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
16,33
-
-
-
37,32
0,19
-
-
-
0,57
14,77
-
-
-
67,03
37,12
81,23
0,48
77,73
12,30
57,06
86,36
73,80
88,93
82,35
54,33
76,30
56,83
64,41
32,98
18,47
17,34
97,88
21,61
48,82
7,91
10,41
21,68
9,22
9,75
22,56
21,85
40,92
32,00
-
0,65
14,33
1,64
0,66
1,56
1,93
3,23
4,52
1,85
7,33
1,07
1,85
2,25
0,59
-
85

3. Infrastructura-lista indicatorilor
3.1. Transport
3.1.1. Drumuri publice
Nr. crt. Judeţul Densitate/100kmp(1997) %modernizate(1997)
1. Bacău 34,8 22,27
2. Botoşani 38,5 16,6
3. Iaşi 42,7 7,6
4. Neamţ 30,7 55
5. Suceava 27,2 33
6. Vaslui 39,5 15,9
3.1.2. Căi ferate
Nr. crt Judeţul Densitate/1000kmp
(1997)
%electrificate
(1997)
%linii cu două
căi(1997)
1. Bacău 34,1 84,5 48,7
2. Botoşani 31,9 - -
3. Iaşi 52,8 46,7 48,44
4. Neamţ 22,7 34,3 20,15
5. Suceava 51,9 45,49 17,8
6. Vaslui 47,0 - 22,8
3.2. Telecomunicaţii
Nr. crt. Judeţul Abonamente telefonice Nr./1000locuitori(1997)
1. Bacău 131421 143,6
2. Botoşani 44796 97
3. Iaşi 132860 135
4. Neamţ 68742 117,5
5. Suceava 72648 96
6. Vaslui 37077 79,7
86

3.3. Reţeaua energetică
Nr. crt. Judeţ %localităţi conectate la reţea
(1997)
% locuinţe conectate la reţea
(1997)
1. Bacău 96,2 97,5
2. Botoşani 94,8 97,7
3. Iaşi 98,4 95,7
4. Neamţ 96,6 96,0
5. Suceava 97,4 98,0
6. Vaslui 93,8 98,7
3.4. Reţeaua de apă potabilă
Nr.crt. Judeţul Nr. localităţi cu instalaţie de apă
potabilă(1997)
Ponderea locuinţelor cu instalaţii
de apă potabilă(la recensământ)
1. Bacău 15 17,9
2. Botoşani 64 30,3
3. Iaşi 25 48,6
4. Neamţ 44 42
5. Suceava 37 29
6. Vaslui 77 29,2
3.5. Protecţia mediului
Nr.
crt.
Judeţul Nr. localităţi cu instalaţii de
canalizare (1997)
Ponderea locuinţelor cu instalaţii de
canalizare (la recensământ)
1. Bacău 26 38,6
2. Botoşani 19 29,6
3. Iaşi 12 47,9
4. Neamţ 16 42,3
5. Suceava 19 26,3
6. Vaslui 12 29,18
87

9. Harti
88