Contribulii la sludiul pe;terilor din regiunea Hunedoara

Contribulii la sludiul pe;terilor din regiunea Hunedoara 

oe 

Morgoreto Dumilrescu, N. Orghidon, Ir. Orghidon. Vol. Pugcoriu, Jcno 

Tonosochi. M. Georgescu 9i $t. Avrom 

551.142 

Aul.orii prczinttr lezultatclc obthutc ln urmq ccrcctirilor elcctuate 

h 16 pc$tcri din carstul rcgiuntl Huncdoara. 

Dup:i o scurli vc(tcrc dc snsan lu {supra gcomorlologiel rcgiunli 

sc dru, pcDtru ficcare pctlcr:l, lsl.oricul, locallzarea, dcscricrca topografici 

$i sDcomorfologlctr, caraclcriza.ea lactorilor Iizlci ti trotict, 

fauna de ncvert€bmte, chtropterele ll rcsturile schclctlce dG ms_ 

nliferc, 

Listcle cu spcciilc launci cavernicolc de nevertebratc slnl- completatc 

cu cele alc fauncl lapidicole tI litoclaztcc din vccinltatea pctterilor' 

Lucrarca sc lrrchcie cu cllcva conslderatli prellmtnarc asupra launel 

subtcranc din rcgionoa studlattr. 

lnfroducere 

Regiunea llunedoara ocupd, o suprefltd vastir care se l tindo ilin 

inima Carpafilor nfelidiona,li pind, in apropieree bazinului-.A.rioqului spre 

*t,1, [Jit.t" ao zona ceitrali a liluritrilor Apussni. Cuprindo astfel 

*oi i",iito "* zinc ctlcaroase care apar{,in unbr unith{,i sttucl,ualo iliforitc' 

Pesterile sint loctdizato mai ates ln troi zone deosebite, 9i nnumo: oxtro- 

îiaiea U" suil a regiunii cu partea ils vest a bazinului Jiului'. l.l-zona 

Ohaba-Ponor-Cioclov:ina gi in rigiunea tle suil a Muniilor Apusoni,(tlunlrt 

Mota,lici rli Muntii Trasciului), l"n zona cuprinsi lntro Biila qi Y&loa Am- 

Doiului ' - (firi. 1). 

Ioiep-i"O'ain 1950' eu fost corcetato tn fieca,rs au poqtori tlin celo 

troi zone diforite, oooa cd no'a permis sd, obsorstm do la incoput aspootolo 

d.eo8obit'c, caractsristicc licci,roia, di'n olo. 

bi"'fgfO tre-a,m concontr&t corco[erils asupr& zonoi do sutl-vost a 

MuntiloiSeteg, tn cane so gisesc monumontalelo pogtoti al6 la CiooloYitra qi 

Lucr. [nst, dE rpeol. ,,Emil Rocovil6", l. Vl, P. 9-88, Eucurotti, lt57

M/{RG/\nETlr Dlnlrfnliacv 

d coI./\B. 

Sura Mare din Ohaba, ?recum fi numeloaso alte pegteri mai mici, tlar 

nu mri putin interesanto, f,a acestsa, se adaugf qi peqtera do Ia Gure 

Cetilii, do pe versantul nordic al Mungilor &etezet (fig: 1). 

Irucmrea, de fati uu cuprinilo poqterile ile la Cioclovina, a ctrror ccrcetare 

inc[ Drr estc terminati. In schimb, dim d.escrioroa, pe$terii $ura Mero, 

I t----12@Epe5t.rt/or,ttulat?' 

tecuu[l'#ffx,lffiiu,* 

Fi8. 1. - Situarca pc$tcrilor sludiatc ltr rcgiunca Huncdoara. 

4 - Porbro Cur6 cctitrll. 0-20 - rsrtc.,lc dln roDi Otbl8. lr - r'crlera de l. 

tccurl, :0 - le$lcro Caulr Ouolt 28 - !c{t,$! lrolU (e. rr I ZCO000}, 

pcntru porfiunel corcctatt plni acum, tinintl seame ci o descriero completi 

a ci va fi practic imposibiltr, din cauza dificultdtilor pe ca,re le puno exploxarea, 

totaJi a accstei pegtori. Deoarrce sistemul hidrologic al vd,ii subtorane 

a Ohabei a fost limurit in linii nari qi oum cercetd,r'ile nc-au luflrizat 

un matorittl Etiinfific sulicient de bogat, am considerat cd putcm prezente 

5i tlatclo obf,inute pind ln prezent in cercetarea acestci pegteri. 

Concentraret, ln acca,st[ regiuDo r Muntilor Scbof & unui m&ro numlr 

de peqteri, majoritatca cursuri subtorane, caro stribrt bordura de c&lcar 

ce mirgiDette masiurl muntos spre Dopresiunca Eafog, 6e alatoreqte rotiTi-

COMRIDUIII 

I]A S1VDIUIJ TESTEIIII]ON DtN ILDO. ESNIIDOAT'A 

tifii crescute n apolor ce vin din crista,lin spro Tara }Ia,legului, etrrse 

puternic de marca diforeufi de nivel. Tot prin acoast[ activil,ate, rogiuner 

a dobldtlit un caracter carstio dia colo mai tipice, cu numeroaso dolino conccntrete 

mei alcs ln zona Ponorioi qi ou chei impresionante, ca itr Valoa 

Pietrosului sa,u la Crivaalia, Activitatoa als oroziuno Si do coroziuro ! 

accstor ape a,suprl calcarelor a fost ufur',ti Di alo occialontclo tootonics 

c&re slnt soucontrate ln special in zona Oha,be, de la Cioolovina la norrl-vest 

pind la Gaura lui Cocolbea lo sual-est. O seris ile falii paralelo cu alireclia 

Nlt-SY bri.zde&zia, bortlura caloaroastr, bog&td, gi ln diaalaze. Apole qi-ou 

gi,sit ilrumul de-a lungul ncostor Unii tectodce, coborind spre Doprosiunoa 

Ilnlcgului, unde Stroiul ls colecteazS, pe toots ii nnals apelo freatics alo 

conurilor de dejectis de pe dreapta rlului slnt mereu htrelinuto la acelali 

niyol riilicat, constituind. un m€diu de viatd, acyaticd subt€rand fo to 

bogat tn specii stigobii tlin grupa triclailelor, izopoalolor, amfipodelor, hidracarienilor 

ctc., studiato ln parte do C. Motaq, J. Tanasachi, 

1'. Orghidan (195?), ca ii de lt, Sorban (1964). 

Observofii geomorf ologice 

Depresiuneo Hopgului, culoorul Bdni;ei j problemo viii lronsversole 

s Jiului 

Alczlrrc, struclurl. Jara Ealegului esto o tlopresiuno tectonic[, ale 

cirsi contururi au inceput a so schifa lnci din mszozoic. ln lunga perioadi 

de timp co s-& scurs do ntunci, scos$a pimlntului a, suforit multo rricisi 

tudini, cale, improuni, cu coilalli factori modolatori ai r.oliefului, tru imprima,t 

acostui colt de tard, lnlitigarea lui variatd do tlstizi ; un ges ln form6 

de triunghi la mijloc fi strlns p€ margini de trei meri uuititi orografice, 

fiecaro din ele nvind carncterele ei Da,rticulare. Ace;te mase muntoaso nu 

lnchid complet mic& tad, rlintre elo, ci li lastr posibilitatea comunicdrii cu 

cxtcriorul prin trei coridoaro de trecore, corespunzitoaro virlurilor hiunghiului 

amintit : la vest Po$ile tle I'ior ale Transilvaniei lontru comunicarer 

cu Banatul, la nord strlmtura Streiului ils sub Orleo, cu valea Mureqului 

qi cu interiorul bazinului transilvinean, la sud.ost culoarul Bilnilci, 

pe unalo so trece ln bazinul Pstrogani qi, mai dsparte, prin pasul Vilc&n 

tii surducul Jiului, ln Deprosiunea subaarpaticd, oltoan[. Acele&$i coridoarc 

de odgine ercziy-tectonicd servesc qi la dolimitaroo celor trei individu&[tA,li 

orografice, soparlnilu-lo una ale alta (fig. 2). 

Dinbre ccle trci mase muDtoase lnconjurtrtoare, lnfS,fiqarea cea mai 

impund,toa,ro o are Masivul Botez&t, als cirui vfufuri seme$e, scrijolito 

tlc ghefari, trec de 2 500 m. Culmi netezito, &semiudtoare lntro ele, coboari 

uqor do sub vilfuri spre noral, plnd la o linis oriontatd de la est la vest, 

de-a lungul cd,reia cuLmile so frlng brusc, prozentind, aloasupra bazinului 

dc scufund&rc, fafote mlri, cu povirniguri repozi, somno oaractsristico liniilor 

do fractur[. Printrs ocels fafeto lgi fac aparifia moi multo piraie 

caro, organizate in inimo munfilor, stribat bazinul prin vii late qi &dinci, 

tEiate ln marile couuli aqtcrnuto tls sls ln formi do ovont&i, Po latura

i--t l-i1--.i -E-E rrrrrrr'| 

t==:t tit1.t^ HH+#fl llll li\\\\\ -l lrjrl'jrjl 

Fig. 2. - Dep.esiunea Hategur*i Gchitn geomorforogicir) (georogia dupi alr. F. Lauler ti rL A. ilamul€a). 

1- gl8tlrl 'ti3tlline (Dhz. siiici) l-slstufi cllstalir€ (atrtoirlotr Rete4iu), 3 - cNlcsre (Jrfastc-leocoDtan), a - cletacic. 5 - Dsoi.! 9r Dlreosen. 

0 - Neoge!. 7 - Supnfrle de elozhoe (!br|?iuue) t) dife.tie forhsitlnt trtd!i!!, s.rn riisn, ,ltoccn). 8, o qt r0 _ Coatrri ilryto.Ale ,t teB.. (cu.!e!Drre), 

U - I-uscl, ri - I,lsti d. f.r.tq!6

C'NrtrIDqUI 'A AISDII'I, PESIAIIII,oB DIN I'EO. IIUNIXDOAIIA 

\ 

aceasta sudici, peisajul hafogan este deosobit tlo impresionant prin mirolia 

formclor snls. 

Marginoa noral-yesticE a bazinului are un aspect mai bllnrl, Masivul 

Poiand, Rusc6i o ca un scut ugor bombet ln psrtoe lui centrall, repr€zontottr 

pritr cels iloud virturi opropiats, csro nu ating 1 400 m (Rusca 1 359 m, 

Paaletul l- 38E m). Din acost centru mai lnalt coboarl, in panti lin[, iutorfluvii 

netezite qi sinuoaso, add,postind lntro olo gi po lelelo lor aqezlrilo 

,,p[duronilor", deosebindu-ss ln aceast5, priyintri de Il,etezat, lipsit tlo aqe. 

ziri statornico. Spro fara lllafegului, Poiana lluscii se lasd, la nivelul 

unor oolino ssunde, prirtro cerc se doschial ln clmpio vii cu gurile l4rgite, 

lmpotmolite, punind in oyitlsnti fli prin acost semn caracterul tloprosionar 

al rr,oostei nrargini lnc{, nofixats a, bazinului. 

La est, fara Eafogului e md,rginitd, alo aripa, vesticd a Mungilor Soboqului, 

care urctr spre sud-ost phi la peste 2 000 m ($uri&nu 2 061 m, Virful 

lui Pdtru 2 133 m), ocupind astfol ce lndltime un loc intormediar lutro 

Iiotoz&t ffi Poiana Iiusad,i. Po latura accast& a bazinului curso Stroiul, 

+r'l,onr lui colocl,oi.trc, curo, srrb prcsiunor.l alluonfilor din IiotoZat, a foni; 

silit si se aba,i,i, Bplo droa,pta fi si,-qi oreszo a,stf€l o vrlo asimotric[: conuri 

qi fragmeuto do torasd, po stlnga, iar po dreapta utr mal de-a lungul cd,ruia 

altorDeozi pintoni rotozrti do Shei, cu ilenivel{,ri plnd la 500 m gi bazino 

in tomfitoatru stribituts do vdi scurte, oprito brusc sub o masi de calcar. 

Astfel, marginea cstici a Tirii llalogului, datoritd, qi unei structuri moi 

lraliato, aparo alautelati,, doosobintlu-so ln aceast[ privintd, a,tlt ds ma,rgino& 

lordicl, cu formc alomoalo qi assmi,nitoare, clt qi do cea din sud, cu forme 

Du prca yariato, alar impundtoaro prin tlimensiunils lor. 

Sub raDort geologic, rolul prooumpd,nitor ln regiuno ll aro cristalinul, 

ciruia li apariin a,proa,po ln lntregimo colo trei maBe munto&so tlimprojur, 

procum $i lnsugi funtlamontul Bcufutrdat al bazinului. trlsto do oubliniat ctr, 

lu timp oo Poiana Il,uscli qi Mun{,ii Ssbssului ropreziut[ p[rti crulrto alo 

croziune rlin pinzo gctici,, Mosivul Iiotczat €sto o udasi foroostri r eutohtonului, 

ajuns ln situatia ds astiizi datoritd, unoi puternico lndltdri, itrso- 

!it[ clo o mai intsnsi acliuno orcziytr, care a spilat urmelo pinzei getico 

do po suprafa{ia lui, 

ln opoziliie cu masolc muntoago lnconjurdtoare, exDuso mult timp 

acfiunii agenfilor oxterni, bnzinul ilo scufundaro ilin nijloc I fost un cimp 

dc ac$iune prsponderentd a proceselor de roumularo. Umplorsa bazinului 

s-a, f[cut prin alternarea unor fazo continentals, cu tot atltoa cicluri tlo 

sedimentaro marini, semn el unor miqoiri opirogonicc, suacealeto lr diforite 

intervale. Ccls mai voohi depozito necutato, a,itsrnuto lo fundamcDt[l 

cristalin putornic outat, Blnt stratolo liasice

ll,\l{GAnrlI]\ DlllltlTr IISC'O Bi cot]\!. 

iD istoria molfologicd, a, tinutului. Au fost semnalato dc geologul N o p c 6 tl, 

(1005), c&rc a gisil, in clo losile tlc d.irosau]'ieni 'i c"1,rc, c,(Jl dintii, Ie-r prrs 

iu legir.l,urir, cu lntiusele supu,fefc uirclr,tc din llasivul li cte4!t. D rn m. tl o 

II a, r t o D n e, dupf uuele ezit5,ri, g[sind ln 1921 o situalio aproape iclenticl 

in nl untii Aluscni, I putuL stabili, ln mod dcfin it iv .1i sigur, virsla pluli 

Iolnrci Boriricu. dcspr.b I circi existcnf.tr ia Curp.r,!i, ay,r rium a dcsci.is-o 

cl .rstizi, nu so lDiri iodoiesLc limcni. 

Ceilalti tcusni ai cretacicului supelior, cu iviri relrtiv r€alusc ps 

luiugincfl. brziuulni, sirrt de mai puliinl importaufi diD puDcl, dc vedcre 

molfolosic. In schinh, iolruaf,iunile niioccneicupi il 1i,;ic c-onl;inui, osi tlcstrrl 

dc llti-l la, lorcl rlc ll rrl,og, iul,orc&lLrtii ltrllrc cclc doud, unit il,i vooiuo ulc cr.istalilului 

rliu Poiu,no linsciri qi l{uufii Sobcfului. I o punl,c c&ro uucsto lll!r{! 

Ullcgului cu culorrrul nlurc,iului, 

UlLimclo depozitc tle origino marind, cu a,pi, salmr,slrt in bazinul 

Ila.lcgului aparfin surl"r,f,ianu-iui inferior, rlupl care rn&rea, a piriisiL 

llccn,stir, rcginuc. luifcririlc pc verticDlir, &u conl,itrulll, ilrsl, Droduoind l,lrlbuliri 

]ir oorllit(j1.nl (liDlLo zonit lrlulrl;oil,sii, lti bilzin. lc cir.rri sorIirrrorrL0 rr-:r,rr 

IuIut trulrit, rtti;crllerr ascoutlouti t! llltruIilor.. Sl,r'irl,olc $i-!r'uliut,iouo diu col{,trl 

tiud-cstic al ba,zinului sinti ridicatc alroape la, vcrti&dl, in tirnp cc, in 

mijlooul bnzitrlrlui ;i pc uralgincru lui'uorrlic.i,, sctlincnl,rir.nl a foit, pril.iu 

dctlDjrll. I)cpozilclc 1'lioccttc sint, rcduso. Iu clrirlcrDil,t'u illternilt iucunllrltrcr 

dc conLrri aluvionue cu o inl,ousL acfiunc olozivii, c&ro {, spi,l&i calltitiif,i 

urnli tto uatorial iloumula,t. Il,iLu.ilc din b!,zix se adiucosc tzi lro mlr.i 

itrlirrrlcri in slltulc danicuc. 

1lrrrr llal,ciJului estc incndrrti intro m:r,i multc linii ds fructuri, dintrc 

c&to douii sint m&i iDseD tate. Ccr do lr sud, mcniiouatri doju, nrc dircctia, 

lr-V li rcplezinti,limita surlicL a, bnzinului. Acctsti,linie, pusd, in cvidcnll 

de amintitclo lafetc ,5i dc rrarilc dcnivcli,ri dintr.o cristalin rii scdimontar, 

nu sc poato urmi,ri bino pc tcrcn din umzl, dollozitolor llrili rrni ctuo o 

maschea,zi,. A doua linic dc lracluri iudici rDa,rqiIrc.:r nord-cstici r bazinului 

ds scufuudale fi sc vedc claL pc teren, iltr.o Ciocloviun 6i Obl,b:r, do 

sub Piatli,, u)rdc disptle sub d.eDozitole mai tinere alc bazinrrhti, in lino, 

o scrie dc Ialii mri rnici, lD$ira,te 1lc o linic sinuoa,sii intro $liva, ll,i,chito&s&, 

Pocni !i Gfi,di.:tc, iu

col{tnD}nTtl 

tA sTtrDtul EEsTanlLo& DrN lltlc. EuNxlro]txa 

considerate rlc geologi ca levantino, D.e fac sd, credem cd, e vorba do o 

platformi do abra,ziuno, niscuti ln vremea olntl bazinul Ilafegului ora 

ocupat dc apclo lacului levanLin. Irlagmentarea acestei platlormo o avut loc 

in prellnciar, dupd, car€ acoloagi lluri coborltoare tlin lietezat, printr-o 

ac{iune alternanti do acumularc qi do adlncire po verticald, au dat nafltere 

unui complex do conuri aluvionare sub acsi pintsni, resturi din voohm platformi 

alo abr.rziune. Doud, dintro rlurile ca,ro coboa,ri alin Eetezat au u! 

culs mai lung qi un dobit mai mare : Il,lul Mare le vsst qi Iilul Blrbat la ost. 

Acests doud, r'luri au contribuit lntr-o mi,surd, mai accontuat[ ln formarea Ei 

motlolarea conulilor de oare vorbim. Riul Mane a spiJat o parto din propriul 

Iui con, rlind na,ltero unci lunci la,rgi, ln cuprinsul cdroie cl qi-e desplstit 

apelo ltt mai mult€ brolic. Il,tul 3d,rbat, cu niyclul tle bazd, mai apropiat, 

crrlgo po o vale mai stlimti qi mai adlncitd,, datoriti, cireia ti-a, cutat 

conul aqternut, dc el. Plraiele, crr volum mai mic, car€ curg printre cole 

doui ape la,t$alc mai rnari, mr fi-ru putut adlnci viilo ln aceeaql mdsui, 

din c c c.lluzl piemontul nluvionar, cl[tlit de toate acests riud ln comun, 

r Id,tnlls mDi bornbrt h mijloo, Linia do rnarimi,lni,lfimo a lui, cu direcfio 

sprc Nll, risDunda iu insula, do crisli{.Lliu din apropiore do Ciopw (D. foiouii, 

473 m), in caro $trciul iia, dcschis calsa pdn opigrnio, ca, Ei mai jos, la 

Orleo (51C m). .A.cc.r,st& linie do marimi bomb&r'o & conurilor lrnDarto Tar& 

Ur,tcAului in doui $cctorro tlisl,inctc: uuul h. vcst (Riul Mero-), tultil l& 

cst (Biul Birbat). Spi|lirilo conurilor, complct dospidurito, sorwcsc ca, 

locuri de culturi,, p!,tuni,5i finofo. Cursurils do api sint insol,itc dc fisii 

lDguritrc de zi,vo&ie. 

ln complexul de conuri tle care & fost vorba se pot tlistingo mai clar 

tlei indivialua,littti dcosebito, Iiecars ovind m&rginilo limitats do ctte o 

terasd, corcspunzi,toarc. Conul cel mai tha,r ar€ o dezvoltaro mai mars ln 

sectorul vcstric aI Deprcsiunii llnlegului, in lungul Riului Maro qi al raurificr,{,ioi 

nccstui:r,. I'ilhrl de Cinrp, unit cu lrilcidirulr n iuruintut Drult spre 

rord, dcscriind ul a,rc larg ou convexit.uter spre mesivul Poiana, Iiuscii. 

Il cer mai joDsd, fli cea mai nou5, alintrc cele troi teraso dc acurnularo crLo 

ss pot alistingo mai clar ln fara lfafogului. Mare& oi extindcro po ma,rginca, 

nordicd, a bazinului ne face sd deducem ci, ln acoa"sti pertc coresPunzitoorc 

celei mai mari adiucimi a depresiunii, milcarer epirogeuici, I]cgatilri continud, 

6i in zilelc noastre. 

Acearui ultim5, ticrasi, bine indiviilualizati,, csto dc vilsti holoconii,. 

Ccle doui terase de acumularo mai lnalte sint pleistocene. Pintonii ca,ro lo 

domini qi caro repr€zinti nivelul do eroziuno col ma,i lnalt iu b.lzin sint 

lcsiurilo Dd,scute in proglaciar ale prosupusei plattormo ale abraziuno lecusl,rc, 

nrodcla,td ln lcfaniiu. Mun{,ii-mlrg:inagi jrhstreaze, urmelc unor uivelo 

ale eruziunc mai yechi, care pot fi impirfite tn trei grupc (cicluri sau goncra{ii 

de.formc) {i a,lo ci,ror valori hipsometrico variazi ltrtre limite dosiul 

ue marr : 

1) supmfote niysl*te ln pliocen lntre 700 gi 1200 mi 

2) suprafefe nivela,te in miocon lntre 1300 gi 1?00 m; 

3) suprafefe nivelate in €ocen lD.tro 1800 qi 2 200 m. 

Dstc vorba ale cole trei otaje semnelato als D m m. d e M a r t o I1 n e 

incd, do acum aproapo 60 ale ani-(1906 -100?) gi numits de ol' (lupi formole 

tipico gr,sito nproapo tle rogiunea Ila!6gului, platformelo Gornovifat 

Il,iul $es qi Boriscu.

M/|ncAnET DUUfrnESdIt rt COr,AB. 

f|ormc dc modclarc carstic[. Am aritet ce. pc marqine& ostici a 

Dcprcsiunii tral,cgului s-a p5,stra,t o flgie de cnlcai ale c[ioi d.imensiuni 

apr.oxinative. sitrt d.o 19 krn in lungim-o gi do 2-6 km tn ldtimo. Deqi 

nodcstir, ca lntindoro (40 kmr), suprafata acoDstr do calcar ' constituio 

unul din linuLurilc cerstice cclo mai caraoteristico din tara [oastri,. Calqr,rul 

cstc in cc,, mu,i Tale 

p-artc do virstl titonici rJi prcziuti lnsuqirilo, 

cuDoscutc ,Si din : l,c.pir!i, alc lccstei roci: aparo ln bancuri groese, csto 

masiv gi ourogen. 4l lDtluneqte doci.condi!iilc necesnre pentru fda nd,qtere 

unui carst tiipic. Nnml,i pe poyirniqul diospro Strei, irecum si in rioul 

iyiri nrici rlc pc laturn, sudici, a, blzinului, so glsolto ti cilcu,r scrlimentat in 

difcritc subdiviziuni &lc crctrcicului 

Dvolnfin formolor car.stico din aceasti regiune e fost inlluontati do 

poziiia phcii tle calcar.fafi de tmprojudmi. Alingitd de laNy-Str1, pbca 

aceasta oste ca o b&d, ridicati ln caloa apelor caro boboartr d.inspro $irrianu 

sprc Tara Ilalcgului. ln gursul lor supeirior, plraiolo aceston cuirg exclusiv 

prin c;ristolin. Intlolrll, cc dDu dc J)luce dc cc,lc&r, olo sc tr'|,nsformi-lu cursuri 

subl crrlllc. ÎriL Dul,rgilloir, slld-vosliici, , pllcii rcIlp.n Ll zi ;i dovitr tt,llucuto alo 

Stlciului. In uord gtrsim unclc cxcopgii. Apclc de la, Ponorici, devenind 

subtcrung, se abftt splo Nll qi, rctJtir,rlnd Lr, Cioclovina, sc indrmptf dupi 

ciliva liilouretri sprc NV, citre Strci. Accastri ab:Iter.e sc dntore6tc unei 

captiri subtcranc de cd,trc riul Lruncanilor, ciuo esto tot un alluont al 

Stroiului, clar mai apropiat de Muref. O alti oxcepiie ests a, Streiului 

insuqi, carc shi,bilto phca, rle calcar printr-o rralo dcschisi la zi. Ta,vnnul 

cursului subtcrru dc oltidatd s-x pribuqit, Si r,st{,zi Sheiul, riu cu cursul 

mni lung qi ilcci cu un dcbit mai bogat, se adincoqte in fuudamontul cdstaliD. 

O situalic siurilari, gi,sim po margincl lordicr, a, Dcprelriunii subcnl- 

1lnl,ico oltene, untlo o figic aseniinltoaio de oalcar este slribituti, transvcrsal 

clo riuri alohtonc, cu izvoarslo in cristtlin, prin dclileuri implcsion&ntc 

c&rc, in ma,joritatca cazurilor, nu sirt altoova, dccib vochi pciitori 

cu tavit ttul pribu,Sit. 

lu zona, Ilafegului, numai Stroiul a rou.;it si, lnliturc complct ploca 

de calcor cllle ii a,coporea cursul subtoran. ColclDlto ape, ptrrelcle cu el, 

sint pimie rnici, irr placa de calcar pare a ti mai groasi ln dreptul lor. 

Dstc sigur tnsi, cii $i cursurilc s[bterane alo tccstol vi,i vor iegi la zi 

pr.ir1 ro[dcrcir qi surprlea tavanelor care le a,copoli. Aclriurrce lor it acost 

sens esto ajrtoti, de luternica diaolazare a bancurilor tle calcnr (unele diaclaze 

s.au translormat ln adeyiroto falii). Pe marginea vo$ticl r plicii, 

stratele scdimenta,re sint inclinate mult, imnreuni cu funda,mcutul crist*- 

lin, spre bazinul hafcgnn, sub a, clrui $uprtf;ti dispar in rdinc. IUri a,di,ugri,rn 

cI irtrc rna,rgiDell nord-esticl a plicii calcnroaso, uldo lpolc vcnito 

din a,r'ia, c}ist&lini se tmnsforni ln cursuri subtorane, qi l.alea colectoaro a 

Shoiului cstc o tlfforonfd, tle nivel do cel putitr 500 rn, ceea co ajuti forfelo 

crozivo in sld,bi-rca Di reducele& plicii de calctr. 

Dintro tormols ca$ticc lntilnite in rcgiuno, rloul catcgor.ii meritl o 

monfiuno specialS,, atlt pentru frocventa lor, ait, 9i pcntru ln.Iifiqarea lor 

caractcri$tici,. Citd,m, ll] primul rlnd, pegtaril,a, cclo mai nulto actiye, stri,- 

bdtute de cursuri subter&ne. Unele sint cunoscul,o mai do mult ncDtru 

bogiif,in lor in consctiuni de calciti,, cu formo foa,rto variate, pcntru urmelo 

tle culturd, mrr,teriali din

CONtf,BolU 

LA STUOTITT, IS|TEATI,OB 

DIN BEO. IIONBDOABA 

Uscati ilo la Cioclovina contino mult gu*no. Notdm cA pegtore oceest& 

constittio uD coridor superior al Cioolovinoi cu Ap[, roprozenti.nd un ni- 

]'ol dg eroziuno diluvial al acosteia (D, Cholnoki). 

Supra,fafn plicii de coloar este fres[rati cu num.eroase dolino, o iloua 

cetegodo ds formo can8tico bd,titotrro b ochi in oco0,std regiune. Unolo 

dintro alolino slnt singumtice, eltolo slnt lnryirato clto doutr sa,u moi multo 

po &cc6aqi linio, cu tendinla de r s€ tr&trsforna ln uyale. 

Culonrul llinilci, Problena vlii trnnsversalo a Jiului. Deprosiunea 

Elfegului propriu-zisi Bo lntintlo sprs SD plntr, aproaps ale Crivotlia. Ds 

aici llnl la Colatot Bolii este continuoti printr-un golf din cs tn cs mai 

strimt, a cd,rui suprafap, ugor yi,luriti, domini fara Ea9ogului cu posto 

200 m. Acest culoar su8psndat, prin ca,re so fuoe troooroa alitr Ta,re Esiegului 

ln bazinul Petroqani qi ca,rc ilsBparte trfiasiyul Retezatului ilo Munfii 

Seboqului, este un sinolinal ndsout priD.tr-o inflsx-iune e lunalamontului 

crisk;Un q'i a cuyerturii Iui do calcar (-ptnza geticd). ln levantin, sinolinalul 

a lost ocup&t do apelo unui lac, tlo po urma, clruie o rim,rs ln b&zin o 

m&8i, do dopozitc Bcdinronl,lro lacustro lD grosimo do l,lt0-2o0 rn. Duptr 

r€tragorea a,pelor lacustle, riurile coborltoare de pe lnd{;imile vocine lu 

astcrnrrt peste masa sodimentard o piturl alo boloy[niiuri, aduso, ln parte, 

de la alistanto mai mari, din zona autohtonului, Din aceasti pd,tur[ nu s-au 

mai pistrat dccit resturi sporadice (fig. 3). 

Vrodnic de subliniot ni so pare faptul c[ dronareo culoarului Binifei, 

evitlent{, anox5, a li,rii Eafogului, Du sste hdroptetl spre Strei, ci ln 

dircctie inversi, spro Potro{ani, culoarul f{cinil Barto doci tlin bozinul 

Jiului. Cumpina lntre cslo doni bezino vocino, al Jiului qi al Stroiului, 

afluent al Mure,gului, este stabilitd astd,zi pe suprafala umpluturii seilimentaro 

(cota 759 m), circia phai€lo tributaro als Stroiului ii dau putornicc 

asalturi. 

Ulucul Binigei, cu functia lui de verigi intro Tara llalogului gi bazinul 

Potrogani, a rtre$ atcnfia csrcotltorilor Garo a-au ocupat cu isforir 

yiii transvorsale:r Jiului, roordindu-i o impoft&n$I doosobitd. Pirerea. 

astizi cursntl in litemcura geogratici esto cd sinclinalul Bini$si rsprezintd 

vschea vnlo a Jiului spro Tara Eatogului, lnainto de o so Ii strtpuns prin 

orozi[no rogresivd m&rels surtluc alo la l]ainici. Considorim c[ nu putem 

inchsia, sourtia no1rtr, asupra evolulioi Dopresiunii Eafegului qi a culoa,rului 

Si,nifei f[r{, a aduco in tliscufio gi importanta problomi a viii transversale 

a Jiului, atit tlo strins legntd de colo tloui unitdli geografice vecine. 

Prirnul autor romin caro 8-a ocupot npi lndoaproa,pc do problema 

fucci,torii Jiului a fost Il. M r a z e o (1891). Itrtr-o scurt[ rnonografis, d.es 

citatl[ ln literatura de snocialitato, aoest autor a omis o iDotezd remaroabili,, 

peutru timpul apa-rifiei ei, c:u priviro la aceegtd pr6blem[. Iatd, ln 

olteva cuvinte, cun lgi oxplici I.,. M r a z o c formarea tlelileului Jiului. 

Acost dcfileu iles?erto doui, masiyo muntoaso do tipuri morfologico 

alifedto: do o prrto Palingul, un ,,notl orografic" cu caracter nlpin, alo alte 

Munfii Vllcanului, un ,,Mittelgcbirge" nivolat (1600-1 600 m), consti$uit 

dintr-o spinaro contral[ (boltd, tlo anticlin*l), alin oaro se dosfac ramificatii 

Isnate, asimotrics : ccle din Butl prelungi, purtintl l-ncd, po ma,rginoa dinspre 

dealurilo oltsne resturi do piotriquri alo uDei teraso lnelto (160 m), aqtemuto 

?est6 sotlimente miocono ; colo alin noral, scurts qi repezi, culmoa principalS 

dominind aproale diroct b*zinul miocon d Potmganitor. In Surduc so

20 I'L{ROlrEaA DUDllTllEdO!! at CoLi\B. 

getici ii autohton. Acest plriu ost€ unul ilintre fottiidluonfi ai Bnnifti 

otri,tuti spro Strci. 

Golful cu B ta Binitei, tngustlnalu-se spre est, se infund* Ia Cetatea 

Bolii tr fafl unci traricre de calcai jurasic. Aici se nduni trpctc a trel pi$ie : 

Biuite dinspro vcst, Jugircase gi Juplnensa, care curg amlnrloud, dinspre 

uord. Ull,imul liu, lnainte rle contlucnii, troce prinl,r.un tunel scurt 

(455 m), PoStcr'& dc sub Cotabe& Bolii. Din semuele pi,strato se Doate deduco 

cii, ,5i cclohlto doui lira,io au strlpuns mai de mult bara, di calcar prin 

cursuli subtoru,nc. Contluonla cclor trei plmie oste Ia,070 ln obs. Noua vale 

rig. 3. - Culorrul ixnilci (schiln crrtogratici). 

lntboptatd, sprc Pehoia,ni poarbd, Dumole do Apa, Cr.ivrrlici. lrD cstc insotitn, 

do o tous[, care are lnf,,liimea do circa 50 ur Si c&lo so po&te urmiri 

6i pe celo troi vii dc h conlluentd in su.s. Pe vrr,lea, Blnifci, {orasn,Lpera 

chi&r do pc curnpinr spro Mcriqor (cot&?50 rn), o rlti doyadi a, decxpitd,rii 

Bi,nifoi. Da sc racortle..rzi cu Eaua de la Cetrtca Bolii (?20), dc uualo 

urrneezl cil,, ln tiDlpul formd,rii accstei ter.l$e, Binita curgoe iu &cecati 

direciie co azi (fig. 3). 

Un alt niyol de eroziune in culoarul Bi,nitei c$tc roprozentat pritr 

villul cu ruiuelc Cetd,tii 3olii, la" 150 m dcasupir,Apoi Crivnilioi (inibs. 

8r7 m). Acost vL'f se ra,cord.eazi, cu Dc&lul Miudru (337 rrr), prccurn gi cu 

ftlto citcvft villuli din bazinul Ilinifci (cota 34? m do lingtr,,,caiiera dc 

ardczic", 8,13 rn clo&supra uarii caricre dc 1ing5, gara Blnita). Am ard,tat 

rnai luaiutc c6 uu nirrel ft! acecqi inllfime tiye;te toat[ margiuca [ordic5, 

a Mirsivu.lui Retozat. Acolo, cl oste ind.icat prin tlepozite do blocuri enorme, 

'a ci.ror calibru descre$te spre intcr.iorul tlepresiunii. Slnt aqa-nurnitelo 

pruntliquri dc Plogtina (N o p c I a, 1005), transport:Ito dc :)pe torentiate 

$i ll$t'ernntio tlorsupra ultimului tormiu al scdimentelor lxcustrc plioccne. 

Itlc constituie tlovada marilor miqciri Dozitive oxecutato do muntii iuconjurir,tori 

la finolo torti ului Si ln cuttornar. Acesto mi{ci,ri nu s-D[ potolit 

nici astezi, cum se poate deiluce, lntrc altolo, Di alin curiul grlbit nl riurilor

coNfnlBnTlr tA fmDlot I'xcifBBtr,ot DrN BDo. EuNtilro nA 

t 

ce coboarl din llstezat. Blul Btrnbat tqi prtrvdlegto apels prin munti iutr-un 

Dir neinl,rerup t do rcpeziqud. 

Reieso, din cele arittut€, ctr, culoarul Bd,nilei a treout in uitimul timp 

prin acelea,li fazo ca Tara llategului, cu car.e flcea corp comun : una locusl 

tri,.cu dspozite fine, setlimeut&to in apa liniqtiti e lftculni plioccn, alta 

IluYiltili, cDractorizate, prin aqternerea [uor dopozite do bolovtrniguri, caro 

insi, nu ating dirnsnsiunile celor transportate ln vest, direct din Iieiezat. 

In tinrpul cind s-a,u alelozitat ec€ste prundiguli, apole culoarului Binila 

era,u despigite de aceleo. tlin bazinul tlafegului. Drsnarsa buloarului ss 

fircca spre Jiu, cum roioso din sensul de inolinero a, nivolului de 800 m. 

Ciue i! fo$t primu, cumpi,ni sta,biliti intrc bazinul Uatogului {i cbiidorul 

Bi"nifci nu putem dealuco in mod precis din situagia de azi a founelor de 

teron. Nu crJte exolus sa, afari, de piltul ll,6chi!ii, monlionat mai inointe, 

si {i culr lD iDceDul, spre Bd,nila ti phaiele BaNl qi 3{.ri$orul, alo cdror 

curcuri supcrioarc cad In zona autohtonului $i sint orientatc {rprc ND, 

a.rlilii, slrtc Rlnil.u, Un lucur pilrc oert. Dolpir$irca hidrogralicI, a

ll^llr;i\lllrT^ 

IlUi! I'fll ESa:(t ll COtAn. 

l.t 

luir,l{,ruc, .,si riul r, fo$t silit s{i 80 &dinccescri mereu pe loc, Astlzi, clnd ilenivolu,ruu 

csl,o rlit dc Durlc fr,!i dc trocut, calot |}coDs[l do scurgoro so montino 

toLu$i libcri,, datoriti roactici tormidabile n riului. $int-viituri caro 

rirlicri nivclul }pci cu posbo 1? m de&supra otiajului. Furin apoi lnliturl orico 

baraj formlt din grohotiquri, olutreclri de sol, privd,liri do stlnci eto. Tinorctor! 

atit do bd,titoaro la ochi a Jiului nu trobrio si no surprinali. No 

&ilim lni;r-o regiunc d.o maximi lltrlfaro a arcului carprtic, autohtonul, 

curi,lot de orico urme al.o pinzoi getice, ajungintl aiei lu2 629 m. 

Dintro toate yi,ilo tra!.sversals caro a,p,lrtin bazinului D|lndrii tls 

jos, trccitoar€a Jiului reprezinti exemplul do antecedsnii cel mli imprcsionant 

2. 

. 

Descriereo petterilor 

Pegterc de lo Guro Celilii 

Sin. P€tlero de lo Porot petlere 

Irloric. Pcttcra (lc la Gura Cctilii cstc cunoscuh ir lilcftrlu.i lncir dlu l0ll, chrd a rosl 

partinl ccrcctaUi dc C. Td g I n s. 

Colc.ldri dc lrlanrt. J. R o t h, 20.IV.1023, col. Biospcologico, nr. 1 l3.l : Colcoplc.d, 

Dipl..a, Ncuroplc'?l, Colle bola, .+ro,rca., Oltilioncs, tlca na, D.calodd, L-orrcfolfl, hi.udincc, 

P. A. Chappuis, ll. Jc!lnucl, val. Putcoriu, rOB-l{r21, col aiospcologic!, 

nr. 1180: planarii, hiNdiDcc, clodoce.d, Colcpodu, oslrucotid, Ant ripoda, Miriupo&t, col- 

Icmbola, CoLoplc.a, Dlplcta, Trichot Lro, Arcn uc, Otilioncs, Acutlno. v^L Putctrrlu, 

18.Iv.1954, t7,IX.1064. ?'. Orghldan, l. Tabrca.u, v. Dccu, A. Buighclc, 

D. DancIu, St. Ncgroa, IL Ghlc{, 10.1V.1050, nr.259, C.l,S.i. 

CiItui dc fau^t. I. il a I n s z, Duoalius (Duodliolcs\ blrldl leptli ltlalasz 1028) ; L. F a g c, 

IrIcta mcnaftli Latr. 191t1; P. dc Beauchstrrps, t)dndroco€ltrn (Dcndrccoclid.s, sphac.oprrdllus 

Bcauch. 1932; R. P a u I i ! n' Omlcd pi.ula Slcph. 1$.11. 

Dalclc ccnddrllor. il. Dumitrcscu, T. Orghida\ Val. Pu$cotiu ti 

J. Tanasnchi. 2S,VIIl.lts.l, r. 24, C.I.S.i T. Orghid.rn' II. llunritrcscu ' 

J. Tanasaclri, VaI. Puqcarlu si St. Avtunr, 25.v.1002, nr. l?ti, 177, l7a, 179' 

980, 98r, C.l.S.; M. Dumitrcscu, T. Orghidrn, J. Tarasachi, lll. Gcorgcscu 

fi gt. Avram, .1.XI.1063, nr.292' 293' r.163, C.l.S.;lI. Dulrlitrcscu ti 

T. Orghidan, 1.l.vIII.l90.l, nr, 345, 346, 349, 350, C.l.S. 

La ost de sa,tul Poqtera, ultimo localitate de pe malul drept al piriului 

tr(iteEti, la, poalcle ]rclsantului nordic al lt{a,siyului Iictezatr apur dou[ 

iviri de celcare cretrcice infcrioare. Unt! dintre acostea, ln lormi de Ut 

cu la,rnurilo orienta,to spre e8t, porneqte chiar din droPtul biEericii din Itt. 

Gcologul A. 1\I a ru u I o a (1057) considoli, aco$te c:rlcare do vitstl b$romianl 

Ṗe,ttera do la Gura Cetdtii este str[bituti do lrn ours subtcran' lo 

caro fi insugeDia, li resugenta slnt deschise qi accesibile cxplortrrii. Doqi 

insurgenie este orientatE spre sud, inr resurgcnln spro nord, totuqi cursul 

subtcian mcDt'ine ilirecti& generald, de la est la vest ln lungul flgiei de 

calc.lre baremicnc, cu o difcrenii ds nivel tle 18-19 m lntre celo doui 

dcschideri. 

! N. Orglrldan, Considcrdliu/l.i dsupn odilor uansoelsal dia RomAnia (m[nusc!is). 

t C.t.s. - Colcclia Io.litutului dc spcologic,,Emil Racovit!".

(ION'1'ILTDUAII LA ATUDII'L TEETEIIII,OR DIN ITEO. EUNETX)ARA 

Plriul Ponorici D[,trunde tn psster{ po la baza porotolui 

inait de.8 m, cart: 

stincos, 

tnchido valoa epigdo unp"'ta f" 

piriu 

e"".t 

1t3r.c originea. in aoql iz^v6.a"1o ao i" poalefe "iiJriu*,iniiuo". curriii'iirigqorurui : 

i?v,orul 1l\icr?Iul.ui ti izyorut Obirgioi, siturte'ra ??2 ^ qi-i'8b ; dtiroaioo 

fr ru, o qrE[&n!u o0 .}ptoxtm&tlv 2 km spro sud de insurccnti. 

ucrechrdereu. tlraltl do 4 m estje o diaclnzi llrgitl ptul ia 2'm b, nivelul 

apoi. cursul subtcrrn tncspo la limita dintrs ilt? J"'rEiii-"ilutri 

roa,sc (apti&n-ba,rcmian), 

colca- 

altitudinoa de ?OO ln-. 

. - .pegtere, cu o lungime totali de 2O0 m, este sipatr, de apa ponoriciului, 

cue {i-a, linsit drumul nrin tliaolaze ce. so lntrbtaio qi caio in majol,!1k1 

b." aparfin-ta doud, siirsme cu ttirecgii diferito ili_S"ii't v_Sa. 

.Drtr rcest m_otiy, intrcg cursul subtera,n so detfigoartr -in zigiag pini, 

rosurgcntl. 

lt" 

Pe tmioctul lui ss oot scpare doud po'riiuni aiJin;6:. prima 

I9!"9r9o9ltt. p{il saleria tngusdi, cu coscade qi ;.i"ilr"".l, ;oi;usrtr 

rnsurgenla qr 

inl,rc 

ulurmrl cotrtur' pe carc o faco spro nord, qi a, doia c&ro 

{orrnari, 

osto 

.din complcxul do gllerii qi co[roa;o'_ din-ii";t,if" i;u"goot"i. 

Acoul,:r din urm:), alci,trrioryto jrrrlca, cca, nrai llrg:i f,olf,"i'ii, or*-"uu,uoid 

cu cxtcrio-rul prin doul desctridcri (2, B), gi siiigurri " i;i corcemri 

antcrior (fig. 4). 

";;u; 

, -^^Do la insurgonfi pinl.ln sala- S, plrlul--coboari 16 m pe o alistani[ 

dc 120 m, pDrteo coa m&i accidontati a aibisi r,iind coa din am;nto, rn prima 

l-!-it"to *. c.r-I""^rci. Aici se gtrsq{te o coscaax h tropto a;6;;Aji"fit;t 

j,1y1-Tl"?1illl iTpreuDr, cu colo patru bazine cu *pr, a{rinc[ pitri h 1;6;; 

::1flr-y:..,9:]ll T:rl ,T"y de trccut. rn puncrul B, cursul iubreran prit 

rnc,trc a,pa unul mlc lzvor. 

Sala, S s-a. Iormat la intorsecfia^ a. trei giaclaze principalc. prima, 

orientatil,NV - SD, prin ca,re ajurge pirlul tn_saliir ss prefiinlJqte in 

golcrler 

direcfd 

rrscato a,rc€nrrlnto, care conduco la dssohideria sup"orioard 

gcnler 

a resur_ 

(zJ. \cea$tt galericl0)_pare s6 reprezinto vechiul dr-um sprs oxtenor 

ilr cur$ulul suD[cri]-n, prt_bu{it io parto ulterior, cind pirtul ii_a, aifncit 

Guniur |),cluill sDrc doschideroo J. l 

dout dieclaztr, orientltd N_9, p6 tra- 

::,*l :i.f:1.H1'lt_lE^"-,9,I 

po.lreri (3) 0i o.a t-roiai, orieniaft-bn:fiv, p" 

cu,ro s-lt oczvoltitL qlllcna l). o8l,o asco-ndeDttr, do 10 m lungimc, cu gui_iri 

il trep_le pline cu r-pi. Aire ?oud aiactaze atdfiuiesc ai""itl"irflfu 

(D qi 

."i 

F) 

.i"i 

alc silii. 

. . Pcrcf,ii ti tavanul galeriei ln zigzag poarti amprenl,ele acliunii apei 

ucobiturj, 

: 

llmc oricntate in direcfia iur-erilui etc. ntiu"ile ;o;e;iilr sint in 

rJrui, mylle locurl umptuto-cu ca,lciri depusd Aio,p, du iotit"J1i". t.-irf" 

do ta rcsurgcntd,, tayanul Drozinti excavafiii rdiaso in urmd prlbugirii 

dc blocuri dosp,rinsc, iar pe proemiaengote ljeretito" se ,oorg""i 

grosicro do c&lcitii. 

"?,i"lTiri 

. .Podoa,ua 

pettcrii cste acoperitf cu nisip numai ln funtlul 

Ie intraro 

salorioi ile 

fi tn locul de pltrurdbre.a izvorulii tSl i i"rrJ al;i; iuUtd"e, 

pin5,.ln_sda S, csto sipard in sfinci, formbd di; iilh t""pi;;,ir,9, 

vtf,ii plino o"""_ 

cu apri., po fundul ci,roia s.a aaunat-mif. 

- .- ID li&la de in rosurgert[ (S),.pfutul ss lrrgeqts acoporind ln 

ploilor 

timpul 

ltrtrcega, suprafafd a podelei, po caro selisosc nimsroaso blocuri 

Dl pratrc. 

Tn. 

, 

intrarca plriului ln saltr, s-a ailunat atita mll, incit trobuio si te 

strcco lo rnarginoe ?oretolui suilic (G), caro oste o i,,it*l Au 

""p6""ii "o

+ I 

rll 

I 

*7; 

Fig. 4, - Pettera Gula Cettlii.

coxl'rllruTll tn amDrlt pEgTEtutotl DlN nDo, nuNDDoAltA 

guano ce se scurge ln ap[. Pe tavan ss vid urmelo unei colonii de lilisci. 

Podeaua ga,Icriei ascendentc (C), care contlucs spro deschidorea suporioa,ri 

(2) dp l& resurgcD.ti, esto acoporitl cu zuano si a,rsili tas&ti. 

. - Gr.r,lcria D ars toatd, porfiunoa tdrminal'i stilagmitatd,, iar povirni$ul 

estc coDstituit din cur-uri in trepto de diferito dirionsiuni. totiliauna 

plino cu api, carc Bo.iuliltrorz5, p-rin lisurile pariotolo.ln accsto gur-uri so 

goscsc numoroaso pl&narll fl rulu,rgl. 

Lunlino p^trundo numai ln fuc5,perile din apropierel deschidorilor. 

amitlitalca, ostc do 100% in af-ard tlo galeiia -U. 

Qurcnt d,a am ne tat, cu.rsul subtoran. 

T cnt p cratur a aarului, I 

Iarnpcr%t urq, a?ci 

resurg. iusurg. curs r€sru'g. insurg. cmcadl izv. gur.ui 

subl,oran 

subt. 

90.v.1069 14"C 15'C 10"C 13"C 16"C 14"0 10.C 10.C 

4.XI.1003 12"C 13"C 7"C 6"C 8"C 6,r'"C 8"C 8"C 

I&atorul l,roJi,a, Il,csurselo alimcntare, bogato ln incLpcrilo din apropierrca.resulgenlei, 

sint cotrstituitc din guano, lemne putrede, detritus, 

vcgclar. 

fr'uunu de neoc cbt'&tc. Do pe pcrclii lnciporilor dc la iusurgcnfi qi 

lcsugouti, s-1, aduDilt z Uyloni,tcus sp,, Iri,gdd,iu a hyTtu,orunt i Net .ua/,vrrr6 

ED., lluaentr,t colxvctvus i Xleta mananli, Matq lneriallae i Ekllacoytldla Lri,stis, 

J'h,iloltttl,utttus mbnl.t tus, I4lptc t'calucl,& i llyn.enoylere ) Triplwso dubitula, 

'l'ripkosu tabaudi,al,u, Scol,iuptary a Libulrio i Ldmnobia nubccltlos&, I?sychoda 

sercritri lxrrl,lranoganaticu, llkllmosi,a Ep., Iri,ckocari,(trae, Lycorriidaa, Iry- 

IcLidM, Ihorid,ae, Scatogtsidac, Tipulidaa. 

Diu filidc 6i tlc 1o platforrno s.eu colsctat z trepidocyrlns sarbicus, 

O nyclti,urus sp. 1 Porrhonma conaefiurn. 

.Din biotopul higropetric do pe pelefii de b insurgcn{,i s-au Dus irl 

ovidenti a,lgc verzi, diatomee, rotifere, tardigratlo, copopods. 

De sub Diel,ro [i lemDo putredo : ]t'ridardci,a calloaa, Lurnbrici,l,l,us sp. i 

])itcns pcrtpcclixt s, Spcleoiliscus lriuria, Verl,igo Ttusilla, Cochliaopa l,ubrica, 

Vtlrca tliaphana, Qlauail,iiilac, Traahyspkaera aosteta' Polyilesnws (P.) 

coltt?lelro,tus, 'I'yph\oi.ulus stri,ctus i Atkobi,ue (M.l bu,raonland,icus burzan- 

Lauliaus, L. (M.l Ttltstuletus i Chtlwttius ili,opthtkalnus, Naobisii/,tt bLothroiiles, 

Jilr,otr.cur sp.; Ilqrpa,ctes honbergii, Ear?aates n. Bp., Cyba,aus tetriaw ) 

Gana$dcs i Trcmbitliitlae i Diptrura i Tornocuut flouescctus, T. longicornis, 

L minor, Lelidoc|rl,us serbicue, OrchcseUL cerpblice, Otchescllo sp., Dn o- 

'metbrya doreali,s, llctcronurus niti,il,us ..{Lt. nxargaril,aria., Isol,omu Janni,ca, 

Isololl,urus pqlt s|tis, I)icyrtortue lusca,, Oltllckiufus sp.i Duaal,ius (Duael,iolr,s) 

lcp.,\i,i,, Trccltu.s (s. str., Euatristrid,us, Quedias (Microsaurusl neso- 

,neli,nus, Q. Bp., Lasleva monl,iaol,a, Alonnol,a sp., Di,anosus coerul,ascens, 

Atlwla (Xcrtotal mearcplera, Agathiilium sp., Cryptophagus Ep., CLoleaa 

o,n guslet a, Ch. glauca, Psdaphidae, C arabiilae. 

In bnzinele cu apd, s-&u g[sit : Dend,rocoel,um (Denilrococlid'es) s?llo,cropho,Uus 

qi numeroaso exomplarc rle Niplwrgus sp. 

Din aursul subtoran I Aotaaus l,orrentium. 

l!'auna Ae aerl,ebro,re, S-au gd8it resturi scheletice ilo mamifere tlomestice 

il diforitele Incipcri ilin lpropiorea resurgenlei.

ltrtllcÎ.nl^ DUNIrBlSC,tt !l CoL ll. 

ClLi,roptare.ln aceast[ peqterd,, tlefi in timpul verii so aillposteso ln 

mod lrccvent chiroptorc, tot uqi coloniile ctre au lost obseryttc nu crnu 

niciodlti bocuto itr indiviz.i. 

- locut

CONTIITOUIII IJA SIODIOL PD9TINIiII'OT( DII' TEO, III'NEDOAIIA 

I:Ial,icigona (Taaustinal Iaustina, CoaNi,aopa lubrica, Vall,oni,q, pul,ckell,o i 

Ilylot i,scus sp.i Iy\tll,oitd,us slrdatw; Litlwbiw (L., erythrocephatrus schu- 

Lcri ' i Chthonius hateroil@tgl1ts, Neobisiwm Uo,t roiiles, N. carpalicum, 

llkoncus sp., Nen',osloma sp, i Anaurobius Janeatraf,i,s, fiqrpactet sp,, Meta 

nwrianac, M. rol,iaul,ata mangai, Aranaa raaurnurii,, Lepthypkantes EIr., 

Diplocephalus uisl,atus, Diptrooaphalus lati,trons i Gamasid,cs ; lriahori,batac 

lir,.aaulolus, I)utueus ./t!1ts,1tt i Dipluro i Thgstnura 1 Orchcsc.Ua cLrparicL, 

Heteromuru,s ni,tiiluc yat. rnargerito,ria, Tomoaarus mh.or i Eeraroprerq ; 

I:Illmenopl,ara i Bembi,ili,on sp., Queildus sp,, Alheta sp., Paadarus sp., Crgplopth,agus 

Bp,, Al,omoriq, ap., Co,rabiilee, Trypatiilaa, 

Itnuna din litoclaze : Denilrobrcno sp.; Cochlicopa lubrico, Chonibdna 

ctienta, ,. lrvnahalallina cxlindrico,. cylindrica, Vol,trondd Itulchelle, rlrlchelle. Bneleoitrisc&s Speleoitrisws lriqrio triario zi 

Porcell,i,o 

apini.cornie, 

P. sp., Arrnailil,tridium 

sp,, Potryoanus 

lagurus, Symphyl,l,a; 

Chthoni,us tniuopktholrnw n. ssp. i ngeonut aonoefiu\ Pkalangium 

oqtil,io, NcmasLomo Ncmaslomo sp.; i Ii,tonoeca fito,noece Ep., Amaurcbdlts Jenestral,is, Jenestral,it, DysAerq, Dysilera 

,ilt., lI.rr?utcs rulia*nilus, Bc7cs|,ri,a, saracul,alo, nober,us ED., Arar. rdji, 

Lcpthllpkanl.cs sp,, Drauoil,es Lulti,ilasut, SaltiauE Eacwicus, Abborut sp.l 

Lycosi,il,o,a 1 Gam,ati,ilct 1 Ikrotnbi,ili,i,al,q,c i nko.gddiidea t Gatrumna nerl)osus, 

Iri.clwrdbatet trimo,ou,l,atus, Qkamobotas ouspiildtus, Bclnloribates patrldilul.tls, 

Nothurus pa,lustris, Gllmno.lameus Jamoratu,s, PhatiloTtpio lucontm i Thytunura 

1 Xenil,la maritinb, OraheseUo aarytatriaa, Or. balconica, Willowsia 

)ti,grom,aaulq,lq. Lepidoqlrtut ap., Iom,oaerus l,ongicornis, I. minor, I. tsul,- 

gari,s i llapl,othri,yts d,isti,nguendus, ?hl,aeol,ltigts cori,aaaws g Eeteroptera; 

Leptothoroa truberum, fel,rdmori,urn aacspilum, Lasius (Chthonoluai,us) 

rriahrt 1 L. (Chllwnol,asdut) llaous ; Colaoptero i Diptere. 

Faune acr'atici epigeo ilin pirlul Ponoriciului: Bperakon gl,aniLul,otus. 

Sperohonoytsis oarrucosq' Lebartia (Lab.l magl,ioi, L. (Pil,ol aiol,acea, Toricnlicol,u 

el,lif,Lica, Atractdl,at nodipalpis nodipalpis, Aaonopsis grocdldsl 

Aturw spatutrittr i Eabrophlebio W., E.l,arrl6, Pardeplophlebda subnteryi- 

'neto,, Eailyonurus heloetiaw i Triohoptara; Colaopler., i Diplaro. 

Pegero din Boluli 

Sin, Pegtero din Piotrq Popii ; Gourq Sotuti 

Dat Ie c$cctdritor. T. orgh I dan ti M. Dumltrcscu, 24,1.1954; schita Dc$tcrii, 

IU. Dumitrcscu, J. Tanasachi, M. Georgcscu ti $L Avram, 5.XI.196& 

rrr. 1461, C.I.S. 

Pe{tera esto sipati, ln culmoa Pia,tra Popii ttitr masivul Varniia, ir 

calcare apfiene (fig. 5). Accesul osto po drumul tlo clrule caro portrqtto 

din satul Feileri fli mergo spre l'est ps soastl, aprorimativ 3 trm, pini 

la grupul de case de ps coasta culmii Piatra, Popii (Botuqi). Din fundul 

grediuii ultimci caso (Lascu) ss a,jungs po clrare la, gura pcftoriir ca,ro so 

descLirls la baza Deretelui El,incos. 

Intraroa sl, ln lormd do bolt6, este larg{, do 2,5 m, lnelti do 1 m {i 

orienta,ti 6Dro S-SE. 

Peqtera osto constituiti din doui lncipori: un vostibul ascendentt 

lung do 8 m, qi o camertr, apro&po rotuadi, cu dia,motrul tot do I m (tig. 0).

ti]\ltc^tf,t DO'IIfBXSCIJ rt @LAB. 

Inil$imen sa, v&ri&z[ intro .l $i 0,30 m. Pe$te)'a, pr€ziut[ calitdiils uDtti 

bun otl[post, fapt vcrifica,t prin pr€zenta, uûei vol,re cu cfubuni de conilcre I' 

prin cioturi tle -oalc qi fiagrient6 do oa,ie. ln camcli se mai vode urme unui 

vcchi sond&j, dcspro c{rro nu u fost g5,sito inlormu,fii bibliografice. 

' Tavanul qi pcrefii vostibulului, de culoare alb-gdlbuic' prczintl nume' 

rorsc cxcavalii rotunjite, ilII in cmoril so obseryi o sculgcro cars acoperi 

6 

f*a 

7-.{ 

a;raet 

+ 

T 

. ( -ran 

IE0E DA I ==ldicld 

I R hki 

tu 

l'ig. 5. - Pettsrilc din zom Olraba' 

6 - Pqd4rd rlin totusl. t - !eti.r! c.un cocoruht. 8 - ?€tl,oh dtu val@ Cnclj. 

o - f.it 6.nvcn dtn Scul I@rdol. 10 -Podcs dhr trrslu I dreDt al Ohtol' 1l -Pollerr 

Sni! ltirc. tr - ft!|ero Gtut. littdoincl. 16 - t'.!r:r. tul c@lIE l? tc!L6 

c!u!. oD.llei, r0 - !s{t dle dh Botdd ni@ _ ltaae!. rl|! Ln!.! rtlpoNlul 

).20 

tot pcrctelc vcstic, coutinuat cu un plaaqeu coborind oblic. Tavlnul prczinti-r 

pcts ruginii dc a,Ilel'&l'o a, aalcarului prin infiltra{,iilc boga,te in sdluri 

ds Iici, irr (lin loo irx loc s-au format stolactito scurte ii rotuniite. 

Pod,eaua oste, ln mare pute, acoperiti cu dopozito ooDstittdte 

tli-dtr-un amestec de argild gi do guano. Deqi se vid citeva petc po tavant 

mirturii ale localiziuif eotoniiloi ds lilieci' totuqi la d&telo cind a fosb 

cercotatl pcitera uu s-e g6sit docit un exomplar de RhitwloTthus hiptgtoti' 

aefo8, 

. Clrbunl dc coniler du fost identificalt 6i ln strplLutllc arhcotogicclcctuatc h Pcttcl5 

dc la Bordul llorc.

CONIAIII'III ]r]| gmDIUt/ ?UETEBILOB DIN XEA. EUNEDOAITA 

Lurnina dlfnzd numai in vestibul. 

Iompcruturelt 24.f.1064 tu.a€r afar[- _10-0, to pegteri 11"O, ps po_ 

$f'rt"ti* 1e"6'xr.1e63' tomperaturo ;""tr ii"ii ?irq i""''p"1't""du'.s, 

+ 

T 

Fi8. 6, - Pcalera din Botuti- 

Arr.id,it@tea gOV^. 

Curent da aer imperconLibL. 

tr'actorutr lroJic. Iiesurie alimentaro bino reprezoD.tato 

trunchiuri 

prin guano, 

Si remuri putreil€.

Artc/{luiT^ DIt 

ltnsco ll coLUt. 

l,'o.tnn rlt tL(Da,'l(brql,c. Do po pcretii vestibulului s-au colectat pi,iftnjcrii 

(fi,'r/ir( rricrtrco 5i ll'cocDatie, domcstica, dintlo iliptoro Culicidae. 

Irr sll,li 1rlrrrIorrrinrr, porhrridul Mcsacltorxcles ojaooicnsi,s iu numLr 

r'\lril()rrlillrf rlc rnlrro tlc indifizi, conccntra{,i in cuiburi pe $ub lcmnolc 

1rrrl,torlc ,ri po srrpr':rfiuflr, Dirtutii dc gu:.!no. Tot fur cuiburi se gi,scru iTccr&s 

rrrt r'i rr rrs ,,si LqrilorutLtr:J ;I), 

I)tr lro nruurrn ,si rlo sub pictrc s-au mai colectat i Jlalwato, sp., 'IraclLysl)lt(cro 

)Nk.ltt, Lilhobius (L,) sp., Rltoncus transsibtur,icus n. ssp. I Ganrcsi(lrs; 

,|..:ofld$ ricin.lct, I- ln.ta,oonus, Dipl,ura i Coleoptcra (lawe); Pkoridae; 

.l)ol.it:holtorl 

ilaLt, Onl,ioitlac,.Lycorrid,aa. CILit'optcrc, llhi,nol,o|hus lti,Ttltnui- 

Peglero Gouro Cocogului 

Jslon.. .srir)iilrrri ath.ologice. \l- R o I c r (l$24-1021,). Dir soDdriul cl('cl,u:rL plrir h o 

r(lincinr. rle 00 cnr ru fost sco:rso urcltc dri silox lii dc crrlcltr cristrlial, pftcl|||r ti oasc sl,nrttf 

rlo Ursrrs .s?,ckfu$, carc h)drcpt:rlci(c pc rutor sir atinllo c.'r pc$tc|rl r tosl Iocuitir do o||rul 

I'nl(.'rlilic ,,Lcs oulilrs oll! lc mtrr( ctuncltrc quc ccux du nrustari(n (lc l.r gruttc d{ (ljo(kts 

\irrul . 

Ddld crrccr.irir'. lU. D u rr i t r c s c u, J,Tanasachi li trI. Gcorgcscu, l.\l.l!t$1, 

nr. 369, 1553, C.l.S. 

Pcftcrl} GDuro Cocoqului estc $i,pati ln vor.s&ntul osti(t irl crostoi 

?irltrrr trIunboDilo!, cilrc sc ina,l!d, golnrll ln, vcst de satul llcrleri, 

Drunul de :lcccs la pefterd, iucepc din spatelo l)i$ericii din srt (d,lt. 

i;09 m), continuri pc creast& s[dici,:! Pietrei n'Iuntcnilor'$i urcii ,poi co[stiu, 

spro nord-est, pini la altitudinca dc aproximntiv 600 m. I)nl,l 400 m de 

drurn aucYoios .\o intlii inl,r-o mici dcprosiune cu lrilsiui, tluni, ooltri, 

lirducci rii lilieci, r.rudc se gfseqte dnschideroa arcuitr[ a pe.?tsrii. Calcru'ul 

jurasic (malm) clin care esto alcdtuitl Culmca ]Iuntonilor a$1jc cornl)ir,ct, 

r1i alburiu, cu suprrr,Ief,c r1e cloziune Dorielino&sc lusl,r'uilo, cilrc ingrcuiuzir, 

dnmul dc costilsi fiiri, cir,riue, 

Gurr Dcqtelii, fuxrltir, & ?5 clr). fi la,rgi, clc 1,80 m,t),rc o Iolrnir, a,rcuiLit, 

li cste oricutati, sprc est. Iuclperc& ln crlc se pi,trundc osto do 0/4 m, 

cu iui.lfiurea ruaxiili, cle 3,5 rn.-in poretelo sudiC se giscrite uu $curt horrl 

ds lcgd,turi cu extelioml, ?rin c&rc pdtrundo lumina (fig. ?), 

Poclea'un estc alciituitr[ dintr- n dolozit alo umpluturi l)it]itoritr' 

acopcrit aprorpe iu l[tregimc cu frugrnenl,c coltluoaso do difol'il,c dinlonsirrui 

de calcar a,lbicios, desprinsc ilin ta,v&n. Multc dintre pl[ci &u cilo o 

fi,tir st&l&gnit&tii, iu'Ie polfiunile mpto sc vid clistalc dc ctulcitii. l,ingri 

intllrc, potlcir,uu, cste a,copcril,ri,ii cu fruDzc rrscatc, ingrluriditic dc vittt- 

PereNolo vestio d lucd,perii lormeazli uD l&r'g inllriud cu scurgcrc itr 

p&ntii, brizdat ile lsl.Dturi aalincite dc aciiunel liroirii:!pci. I'e tcstul Dcrotelui 

se 1.'6d scurgeri sta,lagmitice de mai mictr, amploare, cnrc in locurilo 

Lurnina,te dircct siirt tcopcrilo de o pitru'i Terzuie de o161o .;i Iiclroni. Tavanul 

este strhgmitat, plozcirtind rnici dlnpclii, lurfuri 6i-formafiuni tubul{lre 

(stllhctitc .[istulol.so)- Suprl,Ic[clc do Do ca,rc $-i!rr dcsprins bucr-rfi din pltlon 

au rirnas dc culoa.rc &lbi,-gIlbuie, rnatc, ncstohgmit'ato. Din vlrful formD- 

{'iunilor tubulare fi do pe marginea drapcriilor catl ri}re pic[trui do tlpl,.

g 

I 

w 

,:i{, 

o;.i.-, / 

'ot t 

@ei "i 

I g 

!' 

, rba 

lrs:3, 

.."+ 

Fig. 7. - Pe$tcra Geur! Cocogulul,

ltAltGlRtTA 

DUMTIREaCO sl COrAIr. 

ln clteva 1ocui, porolii qi tavanul sint acopor.iii cu rnontmilcl uscat. 

Lu,ntina dilnzi, iu toati, pcqter.r,. 

Icntpcratul'a, aancl,ui. in aflra gurii pegtodi 13"C, ln peqteri, 10'C. 

tlmirl,i,tatea 80o/o. 

Cu,rcnl, dc oer dc la intralo sDre fereastrS,. 

tr'actontl t|oJi,c. Ii,esulse alinrcntare relativ $iracc, rapr€zcntato ptiD 

guroi dc ovino qi prin dejeclii de jileri uscate Ei prdf;ite: In apropiirea 

inttlirii cxistil, o pi,turi do fmnze vorstede. 

7'at[u,a dc tuc1)erl,abrale- Pe sub pietrele clin lnci,perea ?eqterii s-&u 

grasib : Scuti.gcretta s1t. i Lith,obius (XI.) crassi,pes ; Lapthypka ,tes lcprosus, 

Liocrannm rtr.Tticola; Dam,eus claaiga'a i Orchesal,la potttica, Lapidoqlrtut 

sp.i Dpipsoclls lucifugtts; Eyrnanoptero, i Depressaria pentlwri i Sepsidae, 

P Inr iclaa, P sy clt ocli d,ac. 

Fauna do sub pietrele qi lrunzalul din faln gurii: Iridcricia sp.i 

Clau.sitiid.ac, Zon i,lidac 1 Isopoda; Pol,yd,esm.idaa ; Pol,g uanws lagurus ; Iu,l.id,ae ; 

Clttltoni,u.s cI. hLtcrodaclyhts 1 llarTth,actcs sp., Lq)l,hy?Irc"r[tcs treprows, Cur, 

h'olnetus Lr, sp., Gla2llouo sp. i Daneus ucrli,cil,i,ltct, Damcus s1t. ; Aaariua; 

Qnllchiu.rus sibiricws, Ot'ch.eselte Itollti.ca, Le?id,o(iyrl,us Ep. i Leptotkore,e 

ulIl I ASCXM'(,s , 

Pegtero din Voleo Cheii 

Sin. Pettero din Voleo. lui Voler Munleonu 

Cilal{i de lI. Drlrnitrcscu $i T. Orghidan (1958), 

Col.cl'iti dc ta.rnd. I. Tabacaru, D. DancI , gt. Nc6iea ii A. Ncgrs0, 

23.II.1958. nr. 7.1. C.LS. 

Dalclc c$celdilor. T. Or ghi da n $ I[, D umitrcscu (schila pettcrii), 23.1.105.1i 

lU. Dumitrescu ti J. Tanasrchi, 23.VII.1956, nr.39, C.lS.; T. Orghidall, 

24.VII.1956, colcctarc dc cristalc; T, Orghldan, J. T.rnasachi, lt. Avra|ll tl 

trI. Gcorgcscu, 6.XL1963, nr.296,297, 1n64, C.I.S, 

Peftela este situati in satul tr'ederi, ln cheia prin care curgc un piriu 

telnporar, afluent sting al phiului car'e strtb&te satul. 

Pentru a mcrge la peqteri, so poraette din Obaba pe tlmtnul lferlerului 

qi dupi aprorimativ 1 lIm so yede I)o drorpta casa, lui Valcr'luuntennu. 

PIin sprtelc c&sei se cobo&ri po cilarc itr, chci {i dupi 150 rrr so 

ajungo l& gul'r le$tcrii. 

Sdpatd in celcero ccnoma,nionc, pcqtera so giseDte la altitudinea de 

550 m gi reprezinti, cursul subteran al piriului tem1lorar ca,re curge prin 

chei, primivara Di ln timpul ploilor de vard. Dcschiderea inaltl dc 1m,)i 

la,rgt dc 3 m estc orienlrati, spre S-SY. 

Porliunea, crplorabili, a, pctterii, lungi, ilo 230 m, so dcstiqolri ln 

tntregime pe drumul schitat de un sistem dc cliaclaze, carc se intretaie, 

pd,strinrl totuqi tlirec{ia generald, N-S (fig. 8). 

De la resurgenli, fi pini, la sifonul carc lnclritle rlrumul exploririi 

cxisti o

CON1ISID(rITI I,A A['DIUI, 

PDSTEI|ITTOB DTN IiEO. IIVN'DOAN{ 

pmguri qi bazine cu oalincimi voriabilo 

dc b 0,40 m pin[ la 1.120 m, ln ca,re 

a,Da sc D[gtreazi lntre dou[ viituri 

aio curiuiui subteran. ln locurile unalo 

cqrentu,l opei a sdptt bazino, geleria 

este mai hrgi, arttind prin a,ceasta 

cristcnta unui vechi tutrel do presitne. 

Pocleaua, depiatr, goa,l4,lnunolo . 

locuri cu lome vcrticde, esto qcoporiti 

ln alterro puncto cu nisip. ln extremitotee 

terminold, podeaua qi por- 

I,iuni alo pcrcl,ilor nlnt acoporite cu 

nrgili, roqcattr. In time& galoriei variazi, 

lntlo 1 $r 7 rn, iar l[rgimca 

lntie 0,90 0i 4 m. Pe pereti so poate 

urmS,ri uivclul rpei crescute plni, la 

00-80 crn. Actiun()ll dc modolarc a 

aoei sc vcdc ln multo locuri untlo 

pcrelii prczmti sculpturilo cuacte- 

Iistico nurnit€,,lingurite". 

Sculge stal&gmiticc parieta,let 

diutrc corc rrncle cu :lspcct zaharoitl, 

funbraoi, porfiunca mijlocic & peiterii, 

ln cate sc gd,scsc {ur!uri, stalactite 

,5i lamc cc &tir'[6 din tavm. 

'.' Ds rcma,r'cat sint formali4nile 

do cristalc, cpalte ca form6 qi originc.. 

Acostc cristolo, grupa,to dc obicci 

iu cuiburi $i dczvoltatc Do o mici 

platformd din si,lifn A Ei po etteva 

'proernincntc aJo pcrctelui, rlu baza 

in{ipliir intr-o ldturl de argild. Datotilil 

acotui mod dc formnro, so 

pot alesprinde cu usutingt. Mejoritatcr 

el'isla,lelor, cagi perelii din jur, 

slnt &copcriti cu o pojghild lini 

neagri de originc manganoasi. Crist.r,lclc 

slnt mncl.r,l;c ,5i po scctiuni 

subf.iri, transprrcuto. Accsto cristalc 

au crcscut tliroct po argili, fiind continuu 

olimcntato de apa lncdrcati 

cu bicarboua,t. do calciu, cane o inlbibi,. 

lni,l{,imeo grupelor do cristale 

a,tinge 1 dm, iul supra,Iato bazoi 

pini, la 25 cm,. Formarea cristalelor a 

ar.ut loa la un nivol care corcBpuntlo 

3 - c, 5,1|l 

ulg. S. - Pcttcra din Valca Chcll-

M nGABttTA DnXllRESaV.l @L lt. 

cu accla la c&ro ajunge a,pa iu l,impul perioetlclor ale viitur{ ole cusuJui 

subteran 6. 

Lntttitta rJilttz!.r, pit'tluntlo plntr la 30 m c1e la intra,re. 

Icnqtcratura la 93.I.1954 in aer, la inta'arer 0"C1 ln lundul gnleriei 

8'C, ln apa, din bczinc ?"C ; la 0.XI.1063 in aer' ll intmrc' 90oC' in fundul 

galoriei 12"C 5i la api 10,5'C. 

Untitli.tateo 100 o/o. 

tr'actot' 1,lrdic. Iiosuffio alimentana roduse la matoria,lul adus alc api. 

Iauna de natsartebrorc e$te destul ilo sd,raci din cauza galeriei strimtet 

spiloti dc cursul subtcrau a,l ci,nri uivel oscilcazi in tinpul zlnului. 

Dc pc percf,ii din apropierea, intririi s-a,u colcctat : Nanii]sl'omasp.; 

Icganria - situcslris, Mctq, 1n'alardi, Nestiaus cellulanus 1 Phot'idaa. 

Di! biotopul ia,pidicol a,l aceleiaqi zone ptovin ercmplarelc tle Tomo' 

cerus auloat'is. 

ln frrnclul galeriei au fost colcctate de 1o orgila umeiltr, atit de po 

pcrc{,i, cit 5i dc ln buil lor, nokornia cattilid'e Fi An 'opal'itet plgmacu$. 

In brziuclo crr ir,pir, scmnalitm prczolr{a lui Niphargrc sp. 

Ckiroptera. La, 95,I.1954 s-au gisit ?lecotus o'ustriaau's qi. ltkinol'ottlLus 

hipoosiilct'ot. 

-- 

Irauna lapiclicoli din f&ta, exurgcnfci.l. Den'd,robaena sp.i Cochlicopa 

lubt'i,cq, Zonitoidet nilidns, lladin paregra 1 llyloniuus sp. ; Scutigeretrtro sp. ; 

Litlnbius (L.\ forticatus ; Cl thottius heaetoilli:aylas' Neobisiun carpoliwm 1 

Na aslo a sp., .Ncmattonxa I Lulubrostono'l lugabre, Dtcruwl(Nntq sca' 

Llrtnt, t Taqcnat'ia situcstlis, N esticus cel,Lulanus, Porrhomna conrafium, 

Lctttlphatilcs tcnuis, $tlllophor.t concolor, Bolb'11pln'rd,cs rigrbtas, Diploce;lllius 

crislat&s, Lltcosida,ei Pergaaosu.t sp., Du;clcs tlerri,Lus, Li.acarus 

'r"rrscor',irr, 

ql,obostrs. Ceraloppia, bipitrLis, Phautrloppia lucorun' 1 Tysanuta i Dntonobrlla 

E. d6rsat'is, Orchuell,a puiica, I'epi'itaqfius pa'adoaw, L. ser 

bi,cu.s, Tomoccrus flaoisacrc, T' minor, T. tulgatis, Cyplrcderus albi'rtus; 

Eclct:oplta 1 Losius alictr'tts, Aphaenogasl,er (AItonLYrnwJ slt'btcryanaa' i 

Colcoplcra; -Din Diptcrulitoclu,zclc 

Dcrctilor ealcarofli &i chcii s-tu colectet t Eridcricia 

st."alai Pohtxenus lalturus, Lithobius (L,) sp, Anaurobius clausttarius, 

Eor2actct rubicnttilus,-OouoTtB darwsticus i Ikysan'uro i ltltl,otnobrya ilotsd,it, 

Orclicsclla balcanicq. LcTtid'ocyrltts parailorus, L. ar'roicol'i't 1 Hcl'eropl'era. 

Pe;tero.oven din lesul Leordei 

Ddt.tc crtccklrilor.lt\Dlor:rrc:l si ericculrrca schilci: Ill. D u D) i trcscu ti J. Ttrnasachi, 

7.VIII.1956; T. OrgIidrn, l\l' Dunritr(rscu, J. T:trrrsachi, lil' 

..r\.ram ti lI. Gcorgcscu, 2,XI.1963, rrt. 1'160, C.I.S. 

Situat pc marginea, ds nord-vest a MasiYului l\untea Maror ln ca'rc 

se ciisestc si-ncstera Sura l\Iare, avenul din $osul Loortlei este s[pat in 

'ccnom-nnicnc li o a.ltituiline de ?50 m. Sc poatc ajungc la' GI urclnd 

"alda"e 

diD ci,tunul Ohnbt po drumul caro duce sprc sa,tul Fetlcri' Dupi' 300 m so 

prird,seqte drurnul gisc urmcazi poteca ce urci ln serpeul,iul' p€ vclsantul 

t In poiSlill ncGricioas!, G. Ata nr siu n pus lrl cvidcnli o sare dc uraniu'

co$tnlDuTIl Lrt amDlut, Pa.srEtlloll DIN nEG. Buril:r,or|lt^ 

alo Dord-vest al !'runiii Mari pini la platoul numit Sesul Leortlei: A-tloua 

cale de acces o connlituio poteca, caio porneftc tot ilin ctrtunul Ohaba, 

trecc treco pe pc deasuprft deasuprru rcsurgentci rcsurgenl,ci $urei Mari ti ocoleqte ocoleqlc ile-a de-a coasta,' pc la, 

Yedt. Yedt, Ma,si'l.|ll r-ul Fruntea Mare. Distlnte 

lti po un dl'umr qi Po ccli- 

Itlt csl,c d0 &proximutiv 3 kur. 

l'c$tcm, so dcschidc Printr'-uu 

mic aven. a cilui Eur[ ale Ul m 

no gi,scEto il aprofiorel marginii 

dininrc' Fedcri r Dlntformei dcsntrdririto, 

ntrdurito, acopet'iti, acot,cl'it[ ct crr blocuri blocu-ri 6i fi 

iuburtti urbu,fti (alunii. (aluni). Cr-rLoriqul 

Colioriful in sur'- IJur'- 

plombd nlombl dc 3,5 3,J m so face l&cc cu aju- 

alrriorul 

scl,rii dc funie. Pe{tcrt ln 

intrcgimo este puternic desccnrlcnti, 

urmind dilect'iu NS' difcrcnl{! 

dc rril'cl dintrc intrtrro 5i extrornit&tcr 

tcuninul[ fiind de 16mt 

irr lunsimca totIlli do 27m (fig.9). 

l'cst ertl csto lormatl din iloul 

DAIIi : gulcrir dcsccndcuti,, pc 

Danttr rlc i5', ,"i sflite tclnrinali,' 

i circi extrbnrituto sudicl csto 

irlrcendcnti lri complct $tolagmitnr.ti. 

lntllimc.l maximi crit c dc 

?.j-r m in centrul sl,litci. Peretelo 

vostic &l dia,clazei ca,r'e formeazd, 

galeri& cste de suloare rogc.lld, .ii 

tiDsit do concretiuni. Ccl estic 

pi'czirrti, lnsi citcttl r;crttgcri parictalc. 

$ ita c8te ln introgime 8t'a' 

hgmita,ti, impodobiti crr rjcurgeri 

r bc, coralitc ro$cator sta,lactitct 

dom. 

Toa,tl podcaua' tle la intrare 

ni i ln miilocul silit'ei. esl,c moiroritS, 

cu 'material -ti ala;tic, mobil 

trunchiuri de arbori Putrezr, 

6alc ingrcuiazd coborlqul. In portiuncu, 

tcrmillali,. mioa alcnivelaro 

russcntlcnti cstc icopcriLi, cu planfou 

dc calciti, iar in cotlonul a"scondcnt 

B urcuqul so tace po argilil 

ro5ie. 

V 

Intutwric complct numai in 

6i,lit[. 

tn 

Iemneratuta ltl 1E.VII.1956 

ola tlc 146C la, intlarc si 10'c ln 

sllitn. La 2.X1.1C63, 8"C ia introrc 

si 10"C ln s' it'i. 

Flg. 0. - PL$tcm-avcrr dlll icsul Lcordci.

lt.tRoluau'f 

DOUIa&DSCI, 3t COr,AR. 

, I|1ni..7i,Iatca 90 % iD porltiuncir, tc.rmin&li. 

7'qctot'ul trofic i;ln'tiv }ilo lcplczcntlt )r'in lcmnc l)utredc $i detritus 

vcgct. , 

tr'arut'q' de eua'lebt'q,lc. Diu l)Drtcu, l[urinuti |'!rr lostj colcct[ti dc po 

trclc(i cilirrr, jndi\.izi dc ,41ott'o/ri'y.,: tlunrittcscui, irr dc sub pictlc C/torttltino 

icttIrt' CIarciLiiJuc; frortrltr's rrp. 

lu sirli!,n, stlhgmitati din lrtntltll alcnului, undc obsculit'tltcr! c$tc 

t,olrl[ ri unitlit,atct ircscutd,, s-&u gisit pc sub pietre ryi trunchiuli putlcclc: 

lhtchutracus bttchhotzi, Detrdrobucrtu t ubida; 

'L'rachysltllacrq co:ttata i Ccrt'- 

Ilorlci'rts s1r., 'Irogloliyltlmttlcs l;'t trczltrt'scl.i i 1[eteronurus ltil'ir,l'utt Lc'pitlocyrlus 

scib:icus, 

'Ionioccrus '1'richoccrianorpa sp,i Ctan- -.: 

ltilac; Tiltulidac. 

-\\--.' 

irul, fi;ii,1{i bt u' : I p cL c o d i, tt c tc t,,.t,," io, -i\\s-' \ it ==-> 

""t 

,tlorra: sp., sD., (:/nasiliiclac 

(:la sitiidac 1 i Annaclill,itJ,itt'rn' 

A nnaclillitliu nt acr.- aer- \) \' 

siclolor rit tnrlucsct'i alu'n , flylott'itcttu sp.; Zi- 

2n 

thobirc tL.) r tlltocclth.aLus sclt'ulcri i Chlltuttius 

(8.\ titruch'tattrs, Ch. lnuthi, Ch. ttio- lii5. r0. - I,,:r!rr. c,rrro dc r,c 

)ttrthai-,t,ut,-li,[o/t{'?{.\ 

rp. I Rrigcsiut tob,rsttt::, 

dfrl'l rl ol'il''i' 

':troqtrLurr 

"'rlul 

trcpnrfott:tis1 Diclttna s1t., tLmatt' 

rol'iiu clauitrlrlius, Dlstlant, sp., Sc(/d.\'lr'i4 yctrca&tata' Laplky\tllutttct 

Icrrrosris,.rlilictctllrrt hctbiltrcdttt; Ontttositics I 'Itotttbidiitkr'c 1 lthagii'iiLl.rc i 

Giltunua tarsipcnnala, Schcloributas laeoigatut, Dantuu clatigara, D-

29 corirruErrTfl u sTgDruL tBofERrLoIl DlN IrDo. IIuNnDo,/|ll.{ 

l,ur,qers.lnrfi z .[)inluro i Tkwanrna i Tehadon hoplnro bienalensisr' Qnyehi' 

urrk ornritit, Enton6bryi Bp., .Diclt oma atral Conodenti,u; Coleoptoa i 

Di.NarA. 

, 

Peptero $uro Mqre de lo Ohqbq-Ponorului 

Sin. Pestero More de lo Ohobo Ponorului 

lsr,ri.. I'rima (fxploraro a l)c$Lerii tr lost fncuti ln 1029 de cltrc Schadlcr!l 

'l'onr 

Icnclu diA Pri, carc au lnai ot 000 nr. Urnrtrtoar'€lc €xplortrri au lost ltrcute dc 

t. chrrntan, 1931 i .DuDritrcscu li T, OrghidsD, 1950' 1S63. 

Dalele c.rc.Ituilot. T, O rghi da n, Vsl. Pu Scarl u, lI. Du Drl tro3c u $ J.'l'a_ 

rasachi, r7.Ix.ro53; T. Orghidan, il. Du itr€scu 9l J.,Tanasachl' 

20.\I.t05.t; Il. Du|nitrcscu,'l'. OrBhidor! J' Tanasachi hl $t. Avratnr 

1lr- 22-V.191i2, ||I. 171,,905, 116$,$6?'06tt,00{r,C.I.S-;T.Orghidrn' J.''l'nnrischl' 

ll,(icors $cu, St. vram $iA. llollingcr,20-22.V111r002,nr205'1061'C.l.S.; 

'I'. orghidon si L Dost!\ 28.XI.!962; T. Orghtdarr, I BostaD, l'I. Dumllre 

scr till. Gcorgcscu, 11.XII.ISG2, ff. 12?5,C.I'S.;'tOrghldan' I. Bostan' 

ll. Dunlitrcscr $i lu. Gcorgcscu, 0.L1903, fihrrorc hr llltcrio.ul pc$lcdi; M' Du nll_ 

trcscu, T. Orghi(lan SiA, Burghete, 13.11I.1963, ff. 1270' C'I.S.; T. Orghld 

u u, ]U. G r u i a $ D. $ c r b { n, 27.VI.1963, nr. 2{7, 1307, Gl.S. ; T. O r g h i d a tr, lU. D u - 

Dritroscu, J.'Ianasachl, lll, Ccorgcscu, $t. Avranr $l lrl. Crula' 3.VlI. 

1063, nr.2,t9, C.l.S.; T. Otghidan il l. Bostan, 5-XL1$63; ll. Dumitreicu tl 

T. orghid&D, 17.vlll1s64, Dr, 352, c,I.S. 

IJocuitorii regiunii Eafeg numesc $ura Ma,re peqtera do la Oha,ba' 

Ponorului, ilin care iese riul Obnbei' adici portea din flv&l t, reiclei subtoranc, 

ilczvoltati intre Iruntl[tura Ponorului gi $rrra Mare. -Dupir harta 

toDosrafic[ 1/100000, distanta, ln linio dfespt5, diD.trc tr.unddl,u.ra Pono- 

"uiui(o.lt. 88tj m) ti risurgentd (alt, 460 m) este aproape alo 4 km iar alile' 

renl':I dc dvel dintrc ceIG doui puncte de peste 400 m. Ditr acestc dato 

rozulttr, chr cd pcqtera $ura Mare constituio o Gxceplis 11 lara noa-st'I5' 

mai alcs c[, dupd, 6xploli,rilc pa,rtie,lo electuate pind acu4.ln sistcrnul din 

aval a.l pc$tcrii, s-a dovedit ci va,lea subterand lormeaz6 cotituri caxe cu 

Drolr.rbjlitato ^ 

dubleaz[ lunsimc& ale 4 ]m. 

Pcitera, $rua, Mare sC ileschide In pe.reteie care Jormeazi flancul dc 

S-V ol nodisu.lui carstic Ponorici - Funditura Ponoiului. 

Pqrjlilrldin satul Ohaba po va,lea rlului cu acala$ numc, in amonte, 

gi pirisinil ultimde ca,sc;-Gumul continui carn 600 m spro l{-It pdn 

tlcfilcul Obabei, destul de greu d.o stribitut ln perioadole apclor sescuto. 

Dcfileul csto sdpaL in bandurile groaso decalcar titonic ale vcltantului do 

sud al ltuntii lta]i. Lo ultima c6titurl a canionului alare in Iali' la distan{,& 

de 120-130 n, intr-un lerete tnnsversal care blochcazi, valea, o 

dcspicituri vcrticcli,,' gum, $ur-ii trrari, orientali spre 6ud lo o altitudinc 

tle.i00 nr (fig. 11). lDllftmea'gurii peqferii a lost aprcciali mai lntli dc noi 

la 35-40 jno dar: misuid,toarea ufterjcard, cu tclcmctrul a gtrsit-o a {i rlo 

3? m. Pcxctii sii, a,proapg para,lcli, sint 14,0-8 m distanli rlnul alc altul. 

. I. Gh crmn n (1931) a aprcciat lntrtliDe! deschldcrii lo 20 In' ccca cc rcprczlnti cenr 

iunlillrlc din cca rcolil. .

i\I]\llcat 

tll\ DU]lI]'ttEs( u !l coirllr, 

Iic'Icrinrlu-nc llr etapcle principlle a.lc carcetirii acostei pc,;teri, tt[ur 

uuni,tourclc prccizi,ri. 

I'rim& cxplor&rc a avut loc in 19!9, cind $chatl ler qi Toma 

I on ci u luli iuaintaL 600rnlu intorior. duul cu|r tlirmi I. G lt cr ru il n, 

f 

Fig. ll. - Pc$tcra $um llarc. I'rivirc cltrc ictircc riului Ohaba 

din valc.r sublcfan:i. 

Gcologul I. Ghclrrln scric ci, in 1931 tt, ciDlor:rt pcqtera pco 

luugirno t1c ! lln, cu ljulrolul unci bi,rci, fiind insol,it tlc doi localnici. 

. In 195.1, IL I)umitres cu, T. Orghirlan $i J. 'IanDs 

a c h i, ctl o brrci! rnili&]ri, lru inilintct 900 n} ti au cxccut&t pcntru

fiolln Durll rJr aTtrDrul, tta'lnnltt'B DIr{ ll8o. IIltNBlroAltA 30. 

prim& altt6 cartografierol pegterii pe distanfc orplorat{, cam cu 260m.h; 

amonte do cascada pln[ la care lnaintaso L Gherman ln !.931. Aceasta. 

lnsoampd ci autorul montionat a lnaintat nuna,i ?00 m, h pegfuri, Iapt 

caro rezultd clar gi tlin descrierea foarte corocti a trasoului, Dac{,' G h o r- 

m a n ar fi itraintat rn[car pind, ]a 060 rE, or. fi rtrsbuit si lntillonsci aflu- , 

cntul subteran colo vine din partea .stingd cam, ln acel loc..,AutoruI 

nu vorbcqte insd nimic despro acest alluent In tlescrieroa so. . . . 

Io 9.I.1963 r avut loc lilmrrea secventelor tr)eDtru filmul documoptar 

,,I-,umea din beznirt. T. 0 r g h i iI a n lmpreuli.cu regizornl I. B o s t a 4, 

echipafi cu costumo alo cauciuc, Id,ri barc6, rguqesg,1a.5,XI.1903 si lnAin;, 

tezo ln pe$teTi pe o distanli do 2 hlrt, oonstatintl prezente formaliiunilor 

purticula,rc de caloit{, ln lorm5, ile ciuporci onorms, papo bareaze, din loc 

in loc llbia cursului, subtcran 

Lo 1?.YI[.1964, T. O r g h i rl a n qi trf. D q m i t r e s c rr ilescoperi. 

al doilea ponor al refolei subterane a piriului Ohala ln Funditura din 

l,'ata Dcalului (alt. 900 m), unde au fost aruncatc 500 g fluorc$ceirl. 

I)upi 14 olc, ryu colorul,i a, ljuns h gua pcgl,crii $uro Mato, 

Parte.! din a,vol r pe.lterii prin cere ourge riul.Ohaba, cxplorati piBU,. 

lrr prczcnt pe o distantt dc 2 km, reprezinti o,gal€rie cu lirgi4rea variind 

lntrc 1qi 19 m, dar ccl m&i aclesca lntre 4 qi 5 m $ cu un aspect dc 

defileu subteran. IJa uuccst aspect coutlibuio in primul rind lni,lfimea marc 

u galcriei, cu pclcfi dlepgi, care sc ridici uneori pin[ la 40 m, unrle se 

apropic trcptnt ulu.l dc altul, pierzindu-se ln unele locuri ln diaclazi lngus- 

(irlii, cllrc illocuiclto trvanul proFiu-zis. 

In.r,l doilcr llnd, albia, subtcrani eflte formati dintr-o ncsfr$itl 

dtornent* de puto mai repczi, cu blocuri mari, ddrimotc ,ii do lacuri 

linifl,ite, adinci do 2 -3 m cind nivelul apolor scade qi iungi pln[ la 18-30 tn. 

Accasti altern&nii dc lacuri cq portiuni de albie cu blocuri illrlmate forrnenzL 

principuln, dificultate a exploririi $urei Mari. 

Pentrrr a simplilica tlescrierea,, s-a subiqrpd,riit partca c&rtografirtt a 

pc,)lrcrii :ii iu iD cinci seclioare secxoare (4. (4, Ii. Ii, C. C, D. D, D). ln In accact[ accasti opcralic oDcratic a,m &m tinut trinut 

r{(jamalo alo caructer'olc Dcgterii. pcqterii, c& si ti de directiilc variate ,te olo alo r glleriilor. glleriilor, cme, cnre, 

duDi, dupi, cum vom vcdco, sint slnt imDortanto importanto in strbilirer lcgiturii 

dintre structum 

geologicl $i gcnezr petterii (fig. 12). 

Beatwiil A, sau ga,lcria de la intmre, c! directi.! S-N,lungde12om,. 

:rlo o ld,rgime ca'rc raiiiaz{, intle 6 fi 12 ui, lnnlgime'a tavanrilui se nenlino 

mcren intre 30 Di .10 m, 

La intrarea in peqteri, panta aibiei dovine impcrceptibili, apa curge 

liniqtit, iar la 20 m distanlb tle gur6 aparc qn lac lung do 17-18 m gi 

adinc do 3 rn. Accsta poate fi insi ulor trccut, tlatoritd, unei coamo submerse 

dc nisip neintrerupttr ds la un cap la altul pe lingd, perotelo sting. Lacul se 

t'crmind, b 40 m distantl de Ia intrare, ln punctul untle ilou6 blocuri mari 

de calcar formeazi o barierd hansversa,ld @re poato Ii trecut[ sau escaladinil 

po deasupra blocului care so Bprijint pe perctolo sting,.sau, mtui 

simplu, printre celc doutr, blocuri untls opa aro 80-90 cm atllncimo. Do 

aici m&i departe, panta albioi so accentuea,zd, cascadelo sint numeroase, 

apl curgind priutro l.rlocuri mari. 

Aspcctul galeriei cste monumsatal, Perefii, tnalli tlo 36'3? m, 

slnt umezi qi sclipcsc ln ruelo lum.inii oaro pitrunde p n intrarea de mari 

Iroportii l peqtorii. Pots ma,ri vcrzui, core acoperb suprofcl,c ilestul do

Ntncl'laur 

Du lr&rdscr, ar coLul 

lntinsa, a.nti,, mai :das po peretole. drept, tlezvolt&rea biotopulqi higropctdc. 

G&lcrie continul utlel pini,, fn sala B, undo apa se liniit€qtt) dirr 

Dou. Blocuile mftIi din albio alispa,r, dar nu lipsesc pe malul stlag, unde 

tlparc fli o plaj[ nisipoas6, cmc se los5, uqor, pinl ln liu. Albia rlului aici 

cstc lorm&ti, din prundiq rulat dc ca,lcat qi cristalin. 

Scclorul, B, sau sala more a petterii, de mari tlimcnsiuni, lung de 

45 m lsi lorg do 35 m, s-& format Ia intorse-cfia ou o dioclazi trousrrersold, 

li -V, pcrpcudicuiarri pe dirccfia ga,leriei A. lir jumltat€a nordicl a ace$tci 

siili, 1c mrlul drcpt a,l a,pci sc gisegto nD mare depozit de prundiq mlal,, 

coDl,inintl ncuurniratc elemcnte de oulturl matel'ia,li, rroolitic[ Ei ura,i rcccntii, 

iu special fragmente dc ceramici. De alemene&, acest dcpozit de 

1 500 -3 000 m! couiill.c numcroaso resturi scheletice de mima,le domcsticc, 

Depozitul are o iniilJimc dc 6 m deosupra apei, undo a6to nivelat, formlnd 

o tcrasS, 

Sealorul C,);lng lc 40 m, este sculuntlat ln lini;te qi obscuritate. Aici 

razelo dc lunini de la iDtran'o Du mai pot ajungo declt ln slabi mlsuri, 

ia,r albir rlcdtqiti din Disip adaposteDte un lac pqfin adinc (ptn[ la 1 m), 

da,r c"r,ro se intiudc po toati lungimes alo 40 m a scctorului, do la utr pcrcte 

la altul, cu o ltrrgimo do ?-12 m. Nivelu-l sd,u este cu ? m ileasupn, lacului 

dc la, intrare. 

la jumi,tatea aceshri sector se deschide in peretclc sting al Spletiei 

un cotlon ascendcnt, soncretionat, lung ale 8 m, caro adiposte,tte la c&pitnl 

sdu uu mic lac pcrmuent. Direclio rliaclazei pc carc B-a follnat lccst, 

coflon rrc indicl dilcc{,ia principftll li-N t! diaclazclor rnasivului cirlcaros 

resDcctiv. - 

Dmmul &rcuit !e cane il desoric ga,lcria in drcptul sectorului C ii 

sclfmbl direotia inifialn V-E sprs S-N. 

Scatorul, D. Galeria, aqternutd cu nisip, cotestc uqor sprc N-trIV pe o 

d,istrl.nlii de 120 rn; albia arc o fucslinane ufoDri,, dar €videnti, ; flDoi nisi]ul 

dispa,ro .ti apa cutgo zglobiu printro pietro qi bolovani, ?e alocuri Drintre 

bloculi na,r'i. Important esto faptul. ct ?c aceasti lungime g!.lclia sc iuguri,o!,zli 

tloptat, tiuzind spro protilul s[u do 2-3 Dr lirgimc, carc so pi$trcnzai 

aprocpo invrriabil in rostuJ erplorat aI pe$torii. Ld,llimea, rimixc ds 

a.scrlenql, con,stant5,, tavaxul gi.sinalu-ss mereu la 30-3ir m. Dupi 120 m, 

dirccl,i& ga'lerici sc schimbi sprc rrcst pe o distaxJ,I de 20 m ryi apoi bru;c 

sprc ND, 

Sectoml D poatc fi numit ga,lerit liliccilor', dcoaa'ece pc traicctul sirr 

so efaloDca,zS, in timpql iernii mai lntii marea colonic de Pi,Tti rel|us 1ti- 

?istrcltrus. nrnrtltii do i[divizi izohl,i dc Bw'bastcl,l,a bat'ba$cllus qi ds Nycl,alus 

t.octula, r etra,,si in litoclazcle peretilor. 

Scato"ttl, 8,, d,s 600 m luDgimo, arc o oricntarc geuernll V-D, cri rrtrcle 

?rb&tcri provocatc do sinuozitStilo .\/Sii subtcrano, Dup[ p]inrii 20 lr, 

bolta, situatt lft 40 rn ind,lf,ime, odipostetto o {oa.rte marc colonio dc 

Minio?lcn8 scht'cdDa'sii, ia.r

'ofifrluIJf 

L sruDlut, tDJr|itlt,oti DtN tBo. rlulBDolnA 

lnqiruiesc insi nui departe, avind adlncimi care trec uneori d€ 2,5 m.. 

Pe misurS, ce sc irulintcazi po galoria rce8tui Bector so constatl c5, apa,. 

curge po rosi goa,ld,, fi,ri, prundiq, din ca,uza, unei proruntate lnclintri a. 

albiei, care prezinti, din loc h loc fi mici cascado de 30 -?0 cm ln{,liime. 

Do la scctorul C qi pinl in capd,tul cxtrcm al sectorului D so urci 

a,ploximDtiv 17 -18 m. 

Cu 180 m inainto de sfirqitul accstui sector, peretcle drcpt conline 

o frumoas6 scurgere de calcit[ de dimsnsiuui mari, in formd, de cupol[ cu 

falduri cars coboard sprc apa ulci dorne. 

Mai ln amoDte lr, 9i) m, pcrctele stlng fornea,zl un intrinil larg, ascendent, 

oricntat sprc S-SE. S6 poa,to urca pin{,la 10-12 m iniltimo, ce€a ce 

pormil,c o Derspcctiv[ intcresamtl asuBra albiei subteranc, Pcrspectiva, 

degi rcilusi,, inprcsione{Etr priu fa,ptul ci, spro tavan galcria -este mult 

li,rgitn fntt de albia care in aval gi lu arnontc o foarto lngustl. In tlreptul 

intriudului, &lbia tlre itrsi o li,timo de 5-0 m. Cu lDctr, 80 m mai lu amonto 

apa.rs un alluent sting cn un dobit, mic, c&re viuo dintr-o g&Ierio Btrlmti, 

dinsprc sud, foattc inoluslati, accesibill nqmai pa 0 m lungimo, gi coboari, 

ln piriul subter:tu al Olu,bci printr.o cascadd, ilo L,5 tn ini,lfirae. Albia tormca,zd, 

dci o domi pefundul c4reia cxisti lame vertica,le de calcar submorsen 

dcstul de iualte, caro trebuie ovitate, De aici albia cotegto brusc sprc silnga,. 

luind dilecJ,i:r, spre nord, ln prclungires afluentului care se a,Ili 1lo &ccc;rfli 

liuic dc iliaclazl. 

Itrxplorarea ofccl,rratr ln 5.XI.1903 dc T. Or ghi d an qi I.3os- 

1, r! n a, pcrmis s[ sc inainl,czo luci 000-1 000 m mai Bus. Ddrn illai accanti' 

cilrl sub rozcrvi, intrucit [u am ficut cartar€a. 

Monotonia albici subterune in aceastd parte a pegtclii, mereu sirlmti. 

Di cu multe dornc, csl,o intrerupti, ln 3 locurr, cam la egali, distanti hho 

clc, dc enorme forrnriiuDi de calciti,, oxtrem dc particulare, cNre &miul,eso 

toatc trei plofilul tle ciupercd,, cu,,pi,li,ria" fixati, intrc cei doi ?crcli, 

l$ 0-7 m lnllfime, de la cnre se lasi iu apd, piciorul pi,tind ln primul 

momerrtj ail barczc complet drumul. Pind, ln accst punct extrem el explordlii 

noilsti'c, albia, snbtclani, ulci, ccl mult 40 m. Cu a,lto cuvintc, ll}, 

apro&pe 9 ki1 distaniri dc la intrarc ne g5,sim la cota de 500 m. Dsto de 

prosuDus ci mr dopar'l,c dc punctul pini, le ca,rc am ajuns albia fiubterani, 

si aibl o scric ds ca$cndc r ciror escaladarc va fi loartc dificili?. 

In cccl, cc privelte nivelu:'ilc de eroziune, ele se potr ulmi,ri ln loarto 

mull,c loculi:!lc lleftorii, Dl() au fosb de ascmenea observ]l,e ti notate corect 

dcI. Ghormitn, Nivelul jnferior v^riazia t\fie 2 fli3m, iar col suDerior 

inl,re 10 fi 12 rn. Dc multe ori accste nivoluri sint morrcatc, cind pe un 

Icrete, cind pc cclilalt, sub forma unor ncobil,uri ln sthci, ci.lrc llu sc 

Iot d ,tora iu cazul fJurci Mari uD,ci curgeri sub presiune, oi rrc a,ra,ti lo{,o 

deosebiti lr, trpci Ei a matcrialului transportat de ca, carc a scobit 1lcrct,ii 

rnai cu putcre in ilou[ perioade dilerite din evoluliile pcqterii. 

Dacd, privim harta geologicd claborat[ de M. .d.. I[ D tu u I e o (1957), 

ob;crvlm c[ intresul sistenr subtar&D, al riului Ohaba csl,c cuDritrs intre 

douLi falii paralcle, cu directia ND-SV, disianlate una, de tllta carn cu 

7 itlatci Glrica |re-a coDru[icat verbal di In iarnr anrrlui 1064-1065 a dcpiltit cu. 

cil.cva sutc do lDctri punclul $lins (lc uoi, oprirrdu-s0 lo o coscadi dc 5 nr, grcu dc oscqladat.

Fld 19 - PD.t,r^ qnrr \l.ra

(om&tauTrM 

STUDIUL PaStEATI,oR r,rN IrAe. EUriErroAnA 

800-900 m, Accsto falii ispreziEtd, ln acela$ timp liniile dc conttct dinhe 

jurasic - qi 

'Prima 

cretacic, ' 

faUe. cca de nord (a) (fie.6), Futraldtua Ponorulni - Dilna 

lui Coroi, canteaz[ ana ponorutiri ilieira) in punctul principnlei insurgen[e 

n sist-cmi{ui. Accrr,sti csl,o imponebrt}bild. A doua falie, ccfl do Ir sud (C)' 

Dcalul Mltuqonilor-Fruntcn Mare' ca,pteazi epD ilLsulgcntci sccrudaro dc 

la, Fate Dcrlqlui, pcnetHbild, dtr furcl noexplorut[. Apa,r clrc sc pieralc 

, flS. 13' - Funditura Ponorului' 

uin lulia de nold, pir,ri,seste ilrumul gi igi stabilcqle ctttsul, cel putin perrt I'lt 

b nartc a albici subterano, de-a lungul fa,lici dc sud' undc intilnettte upt! 

ilirrrgcnfei sccuudarc. Iefirca a,pci din ma,siv are loc plilr gulu.\iurci Nari' 

intlo celc doui Ialii la sud do Frunte& Maro (fig. 5). 

'lnccicir,rilo dc coloraro cq fluorcsceintr, la cele

Il]\nc./|t|l4lA 

DU IAS,B!iCU ii colnl'. 

tr(oi la nord, sistcnul hidrogr.a.fic Ponorici-Cioclovipa! a,vind conaUl,ii 

ascrninltoarc dc roci, qi dcnivclaro, l moileht Ei el si,li rg ga,lorii va,stc. 

Ztnlirr,o lldtruude iu pogteti nurlrri pinri iu sala ll. 

Tcmperaturo, auuha,ln sectorul D, 8"C la 10.I.1963, 10'C la 3.VfI.1003. 

Icilperalura @?€i in Ecctor.ul D, 7'C la 19"I.1063, goc ta 3,YII.1063. 

Unidito,tca !00 o/o. 

Cnrcrvt rlc acr pc toatl lungimen explomti a pcqter.ii. 

Iacloru,l lroJic. Iiesursclc alimentare sint rcalusc la rnateriald tran$- 

I,olltut. rlc lpii qi ll! grranoul a,cumulat pc pletforlllc, 

7'auta rlc trcwrtcbratc. In galer,in, dc la, intrarc pc pcrcii s-e gisit: 

Ncntaslon.a sp. i lIcta, nr,cnartli, M, ncrisnae, Ihwnitidac 1 Orch,uel,l,a. 

car'palicq, fo rcccrus utittot l Dhyocoptki,l,a :fasoiala, R. lai"sti,t, Phil,opotanrlrs 

sp. 'Iot in accasti gnlerie launa la,pitlicoli estc comDusi din z Lillwbius 

(L.l eryllLroccpkalus, L. (L,l orlll,krocephal,us arytllrocaph.olus i Nema- 

Atomo $p. i Le,plllllphanl,cs l,cprouts, Diplocephalus uistatus, Oedolhorut 

Itt scut-; Onychiuru.t a,rnlatlts, Tontoccrtu ttiuor. 

In s:rJii (sccl.olul B), pc lcrctiii dirr drcptul ylll,fourrci, pc blocuri ;i 

lrr' baza lor: Agclcna sintil,it, lI islopona sp,, Mcta ntcnaxli, il. iLcrialtacl 

Ncslicut pulcot:unt, Z ilLa $,i'ocmi, 'LctrtthlJaphantas 

Leprosus,' Dipl,oca4tkalui. 

ctistratus i Lcltid,ocyrtu,s sp.; Pkil,opolamus montenus; Culicictrac, Trkoridac, 

Trichocctidae. 

Pe cursul subtoran (sectorr D), la 350 m clo la intrare, irr zona ir 

ca're sc fttli,postess coloniilo de lilieci, po plat{orm& cu gu0no situat[ la, 4 u 

luiilfirrrc rlcrsuprit, l,pci s-au gr.rsit : LcTttkllptlnu,las lcltt ottut, .f)iplo

{()tr'(tatt}Ultl LA stUDIUl, PAlfftt|lr,Oll DIN nEO. IlttNriDOAr|A 

sa ttrai Olutchiurul armatus, Ot'ahceal'l,o aarpatica, O. pontioa, O. bilasci'ala, 

trsanidoivrlie aD., Tornoaerus .flqt)ascen8, T, mdnor, SnTinthurus lubbochi; 

Dirmapiera; Iiaieroptcro i Hllmcnopl'ara i Coleopter.& i 

'Iiauna, 

Pip,lua:. 

litoclniicd din vecindtatea ponomlui I Spelaeoiriscus l'riarie, 

(l ausi,li.i.tlae ; Isoporl'o' 1 Pol'gaenus lagurw i Chlhonius -(D.l 

telrqehel'al.ust 

Ch. hrulLi:' EqaAuts cuLoefi'tis i Titonoaco ap., Amotrobiue vp-t llerpralc; 

sn.. Scocslrio imocalala, Telatario ferugineq Agctreto siuilit, ilclo rcli' 

&{r*'rn+nael,, Porrlwtnnw 8p., I'eplhry,he*ka leprou's, Diptlocephalus 

etisk tlls. Silticus nubcscens, Pariloso morosa, l4coso netwrolis i Galunma 

., Cybacut ottgualiannt, CiciLth'a 

cii,urca. Lcplhtnhsu,lcs l,enrosus, Tlicrcmate sp., Diptlocaphalus cri$,@t?.'$' 

Ocdothorut'f ui6w, Pardosa cI' r&orosu' Sdlicidae i Acdtina; I)il,lttrq i 

'l' h u vn uta t' O nlnscll'a or im tal,is, Lcltidoryrtu s parado rut, C y Ttludcr us 

Liticnlic utus; Ilctercplctq i llynut'ttplcra1 CotPoptcrui Di)rlcru'. 

I&una litoclazici, diD veciritateo resu-rgentci : Dnakglraeus bu,chltol.ai, 

lttllortiu uulchc\Lu i lsopoda; Poluuanu-t. l,agurus; Simphyl'a; Litltoliua 

(L-l forfiittlutt: Clrlluntins (8.\ tclruechclotlls 1 Nenatktttu ,1t., -Ag(cttr.s 

onioc'oi; Antaurobins sp., 'Iogeuatio 8p', Ifrplhypllstttcs alwis' L- lc' 

rttusus. iialoccphatus cristatus f O lltttrto

i\IlllGARItT;l DUltlTlll.iSCV,3i COIiB. 

e- 

!0 nr, st)_frtcc pl.ilrtrc NLinsi |ji bolova,ni in\.clili 

cu mrsuhi ri.ru pril,llilili ]cccut diu pcl.otclo 

stincos, Din pc.$l,erll icsa un pfu.iu carc pe toL 

parcursul Sltt{ dcpuuc .l.giliru I'ODctttd, Lran$portati, 

dir pcDtcri. Altitudine& 4?5 n. Ctliare 

jurir,sicc titorfce (malm). 

Peqtor0 are lungimca tol.nld de 0? m qi 

e6te modelati pc traicctul unci Ltiaclazc oblicc, 

olientati dc h, V la ll. lla, se str.iDrteezii 

lrcpl|}L lrini itr pu-ncLlll dc undc cxplorarcl 

dcr.iuc_inposi bili. Iuill,imcr.r, r,ariaz.i, iutr.c !,;i 

.t n] (Iig. 14). 

Pcrof.ii pc;tcrii, in tualc parlc dc culoirrc 

car,linrizic, prczinti. criDituri unrJ)lute cu ctlcil:i, 

depusl clc apa tlo infiltra{,ic, Ira, 40 rn dc ll intntulc 

tpar plinrclc corrclc{,iuni sub for.nrl de 

sclllgoli $l,a,lx.gnriticc, ltmo Qrr snl)|'!r,Il!(a iDrpodobitl 

cu cor. lile ,,si vili6oiuc a,lbc. Illi ln proft 

rnzinrc, pcre-tclc stlltglnikr,l, cslc .rcol,crjt,(.lr 

rDiclogluuri. lu lrrullc locuri, collcrcl.inlrilo srinl, 

acopcrito cu o pojghili find, du ruloaro ncagri, 

probabil ilcpuneli rna,nganoa,sc. 

Albia cursului subteraD, si,patL in pirtrl, 

prezinti in amonte 3 praguri do cita 0,ir0 clrl, 

a"t& ci, difclurta, dc nivel a, albici pir.iului cstc 

l -i) m- 

Il apropierea gurii s-a format un mic lac 

cu fundul acoperit de nisip ,;i argili roriie, iar 

suplafat& rpei este acopor.itt, cu o pituri dc 

irlge Ycrzi. 

Lunri*a dihtzi,t pi,tlunde iu pe,;tcrd, pini, 

h o distrnl,t rle aproximativ 30 m, jum[[r,tur, 

.dil fund a galeriei fiind complct intunoclti,. 

Icntlrcraturo, a,erlJlui l 2?.V.1002, in tpropicren 

intrd,rii U"C, in profunzirnc 10oC, in 

api 9"C. 

Uutiditatea I0Oo/o. 

Iactorul lrofio. Iiesursele alimcntare sint 

sirace chiar il porliunea mai largd, diu r.ecini,htcs 

oxurgcniei, din cauza varia{iei debitului 

apei din sursul subteian. Ps por'l,iunc.I 

limitati, neacoperitf cu .rpi, iie aduna$c, la, 

22.V.1962, o mici, crrntitutc de guano arnestecatd 

cu nuureroase losturi clin lrrarra liliecilor, 

col.$liLuito diu oripi dc flutuli ;i rlc coleoptcrc. - 

ln guln pogterii s-e atlund, frunze uscntc. 

L'ot rra de ,eoa'tebtatc e$te conccntr.lti 

rrumai in prc{rjma intnirii. Dc pc pcrcfii firidelor, 

ilin drc.)ptr culsului ;ubtcri.m, s-i! colcc- 

Fig. 14. - I,cttcra Gaura Frlnloauri.

30 CONfllllgtII LA STUDIOI/ ptEtElItOIL 

DIN &lt(. fU!{EDO:tnA 47 

tat i.CV.bacas tctri-cti, l{ete menardi, M. metiaran i Iomourus minor 

N'\rlNoprc4l.o 

I 

tri,balria i Amnobiu nubeculosd, Tfialwcafido,a. 

In Uiotopul higropotric : ncmatode, r6ti-teri. larve 

. 

do dintero. 

pie-trele 

^, _Slb 

gi frunzelo dela intrans 8-a gnait; Enckylraius buchlwlzi; 

gko?dlin! cl',i,:nta, Sp.eleodiscut triorim, Orculi doliolurn, ibid.e lrunent un;, 

t4rchLiqrio (L.) ntgiaowis, Acgtpinall,a $itens i Amaillidiuti oarcicolai 

Wnqua;eriq.tun i Litlnbius (L,l erythrocepthal,ui ach,ul,efi, L, (L,) 

t\ Jorlicatus 

aoounurn i 

ap.;.&goer.$t- 

.conocats ) Amautobiat cl,avsarari1/tr, Tegatwia 

lPt II eta rnet'i.rnq,e, Clubionidaa; Diplura; Eeteroptera i 

gtapkiliniilaa; 

la,r\ e de Bimulii,ilan- 

Pegtera lui Cocolbeo 

:.. 

Sin. pettero ,,Gouri Li Cocotbeo. 

,slo.ic. Ccologul l. chctnrtrn (1032) e c*plorat-o pc o lunglnrc dc,lI rL 

Cotrcctar..lc l.rund. I. Tabacaru, gt- llegrea, D. Danctru ,l A. Ncgrca, 

2tl.ll.l358, nr. 73, C.I.S. 

Datclc ccrceurilot. 1'. O rgtrl d{n, 15.XL1950, pdms cxploraro a ct4ulul luDcrtor; 

Val. Putcariu, 29.1V.1053; lu. Dumttr€scu tt J. Trnasachl, 20.VII.1gb6; 

ll. Dtrmltrcscu, T, Orglldan, J. TanaEechl ti gt. Avram, 18.V.1902, 

nr.063, C.l.S.; T. Or6hidsn, Iu. Dumitrpscu tl lI- ccorg€scrl, 10.XII.1962, 

nr. 1276, C,I.S.; T, Orghldan, J. Tanasachl Si ltt. ccorge!cu, 6.tlt.1964, nr. 

308, 3o3, t.t03, c,I.s, 

Situatd, la 2 km NE de satul Ponor, Pegtera lui Cocolbea esto rtrpatl 

In calca,re senoniene ln opropiorea conta,ciului lor cu formatiuni mai y:echi 

turonietro .Di cenomaniene (M. A. M a m u I e a, 195?). pe{tera ss g6se{to 

lc, ertrcmitatea do SV& unei falii care taie ds'la NE fa SV figia Io dlcare 

carc m{,rginsgte Bpre sual crista,linul Muntilor Seben. Ac6ast[ falie 

estc paia,lcl6 cu acelea pe traiectul cdrora gi-a oroit drum burgul rul-,teran 

din liuro Marc (Iig. 6). 

-- Din.. Pegtem Iui Cocolb€a icse plriul numit gipotul Cocolbci, carc 

conJlueazi lo 100 m de curs epigeu 

-cu piriul Opiitei gi duni I tm tc 

vars{, In apa Obabei, in punctul unde portc* de 6 riestere d6 in drumul 

dc lcgdturi dint{o satul PoDor gi citurul Ohabn. - 

Dcschidcre* la,rgI de 4rb nr, ln forml de ogivl l-naltl de 18-20 m, 

cs[e orientatd spre vest. Altitudino: 460 m (fig. 16). 

. -Peretelo- sudic pl p€tterii Be continud .n s,fari 10 m spre V-Sv rqi 

apoi tormcezl un intrind spro suil ln caro sint siDate doui-mici descbi 

d-eri p-rin_ ca,rc ics doud pfuliats. Primul vino din- aceeagi direciis c& fi 

qipotgl-din^pe6tertr, iar al aloil€a din8pre suil, probabil din i6iuga ipropiaid, 

a pldului Opritei. 

. . Po-rteo cxplorabill a, P€qterii lui Cocolbca s6 poote lmp5rti ln trci 

unitifi dcosebite (fig. 16) : A, guletia iuferioarE, ln iriro cursui actual egte 

Jr-crnlanont; 4, frt-o"iq cursului ectusl intermitetrt ce alcltuicgte otajul 1 

a,l Dc$torii, situat b 6,70 m dooguprlr primei qelorii gi C. ealcria uicrrtl 

a vcchiului curs de apl, situatd cu1 m deasupia eta,jului 1.-

:ll CONTBIAIIIII I,A S'rUDIIII, TESTEATT,OB DIN *EG. TI('IIXI}OAR,{ 

Galeria in-tcrioari, prin caro se p[hunde ln pcqter6, esto dezvoltati 

in lungul unci diaclazc tleschise ln ali.rectia trl-V, carc pd,streazi, cu mici 

ncregdlrriteii, inir,$imea ale 18-20 m, Iritimea galeriei yadaz!, lntre 3 

ti 7 m pini, la, distarta tle 45 m ale la intm,re, unde ajungo ale 10 m. 

Accasti, li,rgire a ei se gtrseqte in locul do intcrsecfio a diaolazei principale 

Itr-V cu a doua o entati IIND-YSY. 

1rI fqndu] ga,leriei s-a format un lac I.,/, cu contur trapezoidal, lung 

(lc 10 n, cu li,f,imea maximd, de 4 m qi atllnc ale 5 m. Pe marginea, nordici, 

a, lacului se poate trece pe uu rest ale planqeq ingqst (50-70 cm) 

pini, in oxtlcrnital,ca estici a lui, unde so gi,se,ll,e o cascadd lnalt5, dc 

{i,70 nl, a.l circi zgomot sc a,udo diD. a,Iara peqtcrii. Aceasti cascad[ tlisparo 

in timpul iernii, pcntru a reapd,r'ea tlin nou o tlati cu topirca z[pezii. 

lilcctuind cercsti,ri ln ficcaro anotimp, am ayut posibilital,e& si facem 

obscrw.l{ii tusupra tr)i,rlii explorabile a cursu]ui subteran dirr I'e$tera, lui 

Cocoll)eir, rtrmlnircl sd, stabilim pe vii{ror qi originea, accsbui cum subteran. 

In colc doui dcpla,sdri dc inceput gi sltrqit tlo iarM, (10.X[.1902 

ti 0.11L11r04) rr l)trl,uti Ii cxplou,t cta,jul culJului acl,ual illtor.milcnt. Ira, 

l)r'ima dcplasa,rc s-a carl,at li s-au l6cut primele obsorva,tii, i&r'irr ce& 

dc-a aloua, au Iost efectuato colori,r'i cu fluoresceild,. 

lixplorarca accutui el,aj superior sc face prin instalarca ulei sciri do 

fnnic pc pcrctclc pc ca,rc, ln timpul verii, curge cascu,ala. Accastd, instalarc 

$c lacc urcind iu prcalnbil pc o scali, de lemn r1o 3 m, care trcbuic {ixati 

le rnicul plauicu dc pe margirea laculqi. Dupi,- escalarlarea peretclui 

:rl)roirp(j vcrtical se pi,trunrlc ln galeria care pi,streaz' aceeagi direciic cu a 

g|lorioi inferioalc, Iiind dezvoltatii pe accca,ti diaclazl. Pc pra;;ul de comunicrrc 

dintlc colo doud, galerii, ini,{imea dia,olazci esto dc aproximativ 

.1, ttr, -Pc iraicctul aceslui el,aj ds 85 m lungimc, prin care aproape 6 luui 

p(] aD curgc api,, sc intilnesc spatii mai largi, comuniciud lntre e1o pliu 

gituiri cu praguli. Majoritatca porliunilor ld,rgitc reprezintl bazine si,pato 

prin. a,cliunca apci lmpreuni cu matcrialul clasiic ruDt fi altre[at do 

lt ciuunea curenlulur. 

Gllleiia, cste ascendcnti,, fiecale bazin gd,sinilu-so la un [i1'e1 supcrior 

colui prcccdcut. Primele doui, bazinc erau a,proape uscate, aviud pe {undul 

lor blocuri de difcrite rlirnensiuni ; celelalte 4 (c, d, e, I) elau plire cu api 

pini, la o adiDcine de 1,60-2 m. SIlita, F are poilea,ua de ca,lcar qlefuiti 

|i sculptatd, priD actiuuca apci. Intima, pafto a galedei (g) este acoperitd, 

cu:rrgil[, carc era umed5, ti clunecoa,si la 10.XII.1062 qi complet uscati 

Lr 0.Irl.19ti4. Tot la prima dcplasaro do iarnd,, pe argild se g[scau mici 

tlcproiuni cu api, pufin acliucd, care

Fig. 16. - Pettem lui Cocolbea.

{oNltal|}UTII r,,\ sTUt)t0L tDglalillota DrN linc, 

UNt'l)o]|I| 

sc dcduce alin fapl,ul ci, pe pcratii ca,merei lacului se vdd rlepuneri de argili 

pind, -deasupra 

podelei galcriei. Ciud asest nive-l ajunge la rnaxirnum, 

prir4tva,ra $ va,ra, apa se rovarsd, in galerie qi dilt acest moment ap&ro 

cuscado. 

Doui problcrnc sc puneau ale la inceput. 

1. llo urrdc linc a,pa ln lacul din ctajul iuforior iu tirnprrl icr:rii g 

Accasti, lntrobaro sc punca, cu atit mai mult cu cit, pe do o parte, nivclul 

lni rimile coDstant,-iar pe de alta o quvifd, tle:ipi se scurgc iontinuu 

din cl pe galeria de la intrare, 

2. Car() cittc originea apei djn Iacul etajului supelior ? 

La I)dm& deplasa,re s-a presupus ctr, acest lac este un silon fu legilur5, 

5i c,u lacul g.r,leriei inferioare. 

.['cntru r controla, ace{rittr, DresuDunere. la 0,I[.1064 a foslr cfectuatii, 

o it donru deplasare, cind s-a folosi0 colorareir, cu fluoresccini. Turrfndn-$c 

1 lig rle colorar1t, fi,rd, amoniac, ln lacul galeriei superioare, s-& consta,tat 

urr fa,pt rlea,fteptat. Dupr, cel mult jumitate tle o16, apa care ieqea din 

lloiilerii olir, int,cns cololilti in vcrdc, insi numli ln drcptul izvomhri (i) 

dilr l)crctclc lordic, la 20 m dc iut.r.a,re. Lacul dil Iunriui r.lajului irLlclioi 

riniscsc necolorDt; ca Si pi,tum de api ce sc scurgc pe podiaua pelterii 

do la lac Pini, ir punctul apar.iiiei izvomlui delingi intrarc. Dupi, doui zite, 

rcvcnindu-se la pc,5tcr{,, s-a obscrvat lnsi cd gi aptr din lac incepuse sL ia 

o slabi nuanl,i velzuie. I:acul superior, ln caro s-a turuat lluolescoiua, 

cste ileci ir legi,turf, printr-un tunel de presiune, cu galeria infelioari,. 

Apa carc vinc prin aocst tunol iese sub formd tlo izvor dcsl,ul de putcrnic 

in irplopicrc intri,r'ii (fig. 16, i), ln accla l,imp mai cxi$d, ti o comuoicaro 

Nl.rti dil'ccti intrc ccle rloud, lacuri. 

ln concluzie, cursul subteran din Gaura lui Cocolbea pitrundo In 

pe.1teri, printr-un sifon ce formeazi, lacnl superior. ln perrnanenfd, a,cest 

lac cste dremt spre extelior prin piriiaqul (i) diu apropierea cxurgentei 

Di, probabil, ln mai mic5, cartitate in la,cul inferior 1.,,. In tirnpul vcrii 

nivelul superior creqte fi, lmpreund, cu apa ce vine piin D + D, fli D, 

constituis culsul intermiten.t al etajului superior cc formeazd cascad&. 

Sint€m convinSi ci lacul inlerior mai este alimentat tn afar5, dc laoul 

sifon I/2 $i tlo apa unui :r,lt plrlu subteran care mentino dcbitul pcrmanenl, 

.al qurritei de ap5, ce-i dreneazi supraplinul. Prcsupuncm, pinl la noi datic, 

cd, a,pa ce alimentoazd, qipotul lui Cocolbea provine din releaua dc ape srrhterane 

pelmanente ce-gi au originea la contactul calc.aralor cu ,lisLurilc 

cri$talinc, pe de o parte, Sj dir apa ale inJiltratio interrniteirtd,, pc de olta. 

Caleria ctajului II este un vechi curs de api pirisit, in clro s-a 

ingri,mSdit o mare cantitate de material clastic. Da ests dezvolttltii in 

lungul unei diaclaze cu directie END-VSY. Ca s5, ajungi ir er, ur.ci rrl 

prug do ? m tlin peretele nordic al ga,leriei in{erioare, tlupi care ucu;ul 

alevine imposibil tlin cauza blocur.ilor prdvilite. 

Obscuritalc tolnld aumai in galeiiile etajului I li Il. 

Temlteral,ura la 8,V.1962 : la intrare 17'C in aei', 8"C in apd,; in funrlul 

galeriei inlerioare 10oC in aer, 8"C ln apa lacului. La 10.XI1.1962: la 

intrue 0"C ln aer, 2'C in apd ; ln fundul galeriei 0'C in aer fli 5'C in 

apa lacului. La iahr,rea in galcria otajului 

I, l'C in aer, la bazinul c 3'C 

qi la f 6'C; ln fundul galeriei 11'C, ln apa bazinaqului din sala cu argili 

s 0"c.

DIARQTIIi'iTA DOiIIAI|ESC! !i COT,AB. 

Faatoru.l trofic. Resurse alimentarc sirnce. 

Zlora. ln ddpll,sirrilc do iarnd,, cinil s-a pitruns in etajul I al peqtcrii 

s-a, observat cii leretii qi plalonul carnerei Il erau iD. mlr,re parte acoperili 

cu o biorlermi galbcn-rqginie. Desprinzind.u-so la 6,IU.1964 doqi lnme 

diu plafon acopcritc cu acea,sti, biodermi, 6i trimise la $peciali$tii bot&nittit 

s-a prccizat ci ca estc aonstituiti, ilin licltcui .;i bacberii. Motcri&lul cctc 

ln curs dc dctcrurinarc. Atrsgcul .ltentia cii lturctul din 1rc$teri undc sc 

gLscsc lichcuii csto in obscqritatc complcti. 

.llauna d,e tucDerl,cbr&tc, dcstul de sd,mci, replezentati, pe ltelcfii g. c- 

lici intcriorUrc l)rin , Dictllne sp-, Age[.ena si,nilis; Mata mcnardi, .][. tucriana.a, 

' Torrh,onttta conac$un1,; C ttltt; pipiant, Hel,onyza, serrafut^ 

lu grlcliir, cl,&jului I;-a gi,sitlpe podea: Iridari,cia bisetosai I)i1ttoccj)h,aLus 

lol,if r r,\ 1 Dumeus cl,ar:i11era 1 Coll,ambol'a; Epipsocus luciJugtr's, 

Lcsleta ,LonLi,colq,, Atlrctq, lxetlotd,) \nliatoptera, Atltcl,tt $p.t Atonlariu sp. I 

Xitlitinca Jusciytu,nalel,l,a ; Ecl,onyza bmalLllptertuT, nemi),tocere. Pe percfi : 

lfekt, tntrianaa 1 E cctisoptety ginae ; Scol,ioptcr y c libah'i.r, Ttipltosu rsnbaudiolo,. 

in nictt baziu cu apl din cxtrcDrilm,tea argilonsi, t grulcticis-au gisit 

nrri trrulii intlivizi rle Niplmrgus Lonlicaudalus nlarintts. ln cLeplasarea rle 

l.r, 6,III.1964, bazinul era conplet $ecat, iar uifargii 8c a,dipoNtisclii in 

cripitturilo argilei. 

Ch,iroptere. Speciile iut nitc in aceastd galerie iiint:. Rkiu'ol'opkus 

farrtt nequittamt , Llh. kipTtosid'eros, M!loli.\'DLyotis (par'tzitat dc Nycl'eribia 

rcnata), \\i Plecotus awtriq'c\ls. 

I,'lorft dc la, crurgculid, i GIttLn'o$tonM)L calcurcu L Si Plarliolkccirtrrt' sp. 

I;r,rna tnpiclicoli, dil] r-ccirlita,tex cxurgculci : 7'tidcrit'i0 ltul'br,ttsu, 

Dattlrobaena, ru,bitl,a i Speleodisa&s trieria, Acicda (P-) oltctt.icrr" Zoniloid'es 

ttdtid,us, Oru,ta tlol,i,ol,tr,ur,, Laciniaria Ttlicatu, Codt'tod'itw lauind'lai Asco' 

sparl,Lol)llora, ; Iulid,ae ; Litlt'obiu's (L.) Jof ica'trl's ; Ckthott'iut (D-) letrackclatus, 

Naobishr,n, carpaticunu 1 Bcotol,e n'ops d,aaiaus, Ee mastotna sp., Gyus aruttt- 

Latus, Egaenu,s conpe&u8; Dysd,ara s1t., Cllb.eeus I'el'riaut, Tcllctmtia siLaes' 

tris, lleta rclictLl&te, Laptllyphq 'tes l,eltrostr's, Li*ypkia hortcusis, I)ipl'tt' 

acplrat&s tratif]o,ts, Cl,ubiott'id,ac, Sal'ticittruc; 1'ett'&d,otttholrlnra bieualeusi's, 

Oitych,i,u,rus ibclDpap;Lq,Ius, Isoton uru,s palu,tttis, Orahevila l)otttice, Lcpi' 

al.ocy,'ttls ?aradolus, Ionocetus flatescens, T. 'ttti'nor, Dicllttorrm nt,irlula' i 

Iso2c - a sp., Leuctt'q, rigrei Ptyckorfitlae, I ip uli'd,ae, f,Iuscitlae. 

Fauna Litocla,zici, tlin vecin[tate.l exulgenf'ei:. Aoa uai Gymrto' 

dnnrats famoralus i Orcltcsetrl,o, cqrpalica, LeTtidocyrtus 1)uradoau'v i TILIIsano?tera 

I Col,eoptel a. 

Petterq,,Gqurq Oprilei" 

Sin. Pestero ,,Gouro Fetei" 

Coleclarc dc faorrt. I. Tabrcatu, $t. 

2s.I1.1c56, nr. 168, C.LS. 

DaLle cctceltuilor- lI. D u mi tr c s c,u 

C.I.S.; lI. Dulnitrpscrl, J. Tanasachi, 

196J, rrr, 2C4, 205, 1d62, C.I.S. 

Negrca, D. Danciu ti.\. Ncgrca, 

Si J. Tan asachi. 20.V1L1956, nr. 58' 

lU..Georgesc.q +i it. Avranr, s.XI.

(NfNLTBT'TIT IAA ATUDIUL PE$IANU.oN DIl. IIEG, ET'T{I X)AN 

.. I,re 150 m SV de?egtera lui Cocolbea se gdseqte peqtera Gaura Opr.ifci, 

siplti- ln ?erctcle calcaros alin dreapta plrlului Opritei, afluent stlng ai 

$ipotului lui Cocolbea,. 

Deschiderea pegterii, largd fi ln&lt[ tle 1m, €6tc orientati, spro Y-SY 

Si so gIscgte la ii rn deasupra albici pirlului. Pegtera reprezintI, un vochi 

canal eub presiune lung dc :J0 nr {i tclDrinat cu urr aven adlnc do 6 m. 

Li} 1 m cle avcn pcretolc pefterii comunici cu exteriorul printr-o rnicd 

fcrealiha (fig. f?). Mofologia peqterii nc ar.oti ci ea a fost sipatl do apl 

Iig. l;. - Pettera C$url Oprilci (sc. 1: 250). 

Dil'iului cinal albia acestui:! se gd,sea la, lntrllimea gurii ei, iar avenul din 

por(iunet terminal5, jndicd locul Bourgerii apei ln refeaua subterand. 

In unclc Duncte dc pe traieotul leDtorii so gd,neBciter/a concreiiuni grosieJc, 

Do clr.re se prelin€J picdturi de aptr. Podeaua, este acoperit[ cu fragmcuto 

do culcur dc diferito dimenxiuDi. 

Lum.ina dilttzd, lD toa,td pe{tero. 

'Ictnpu'aturq, la, 20.\rII.1956 in aer dali 24"C, in pc$tetl 14'C, Do 

podc& 13'C, ls 5.XL1963 in ael afald 1?'C, in peft€r'd 12"C, ps podea 11"C. 

Aniditttc gElo. 

Curerd .lc aer .Je 7L gurd spre fcrea$tri. 

.l'.tclom,l, lrofic. Rcsur6e ltimentare slob reprezeDtate prln clotc do 

vullri qi rnustcliile, numcroase elitrc do coleoptcre, alipi de fluturi qi puf,in 

dctritu$ vcgctttl. 

tr'auuu de eoet'Lebrule. Pat'iet ltr,: Mcla ntenardi,, M. ntefianae, Neslicxts 

lruteorrun, Tlrcri,diosouta sp.i Linnobia u,ubeculosa, Daechio utagnicuuda, 

?tych,oda ctrttitrca, Culi,cidua. 

Lr! b.rza, polctilor qi sub pietlolo do po podea: Isopoda; IuLidae i 

Gct4tkil.itlaa i Clttltonius lerutlr,i i Agelena Ep., Coel,otesp., Orclneclla pontica 

i llpipsocus Lucifugut i Col,co?tara. 

1/ crtebrule. Citcr& exemplarc de nhinolo?hus Iert'untequi, un.

llllR(;Alalial Dtli\lt |risfv 3l col]\D, 

Frt tturt, h,piclicold, clin juml ir\Lt*tii . Acl,aate sp. i Orunl,a dol,iol,ur*, 

Abida .fntntentunt, Laciniariu (5.) aelustq, sl,riol,ala, Codrl,od,i,n,a Lantirlalb; 

PoLyrcturr.t tagur'u,s; Litltobius sp,t Ch,th,ulilt$ hctarod&ctrytus; 

'I'cgcnuria sil,- 

uslri$, l],obctlus sD-, LapNhltphaut($ Laproslls, Lycrltid,ue, Acarina; Orchcscllu 

Polttica, Cltpllodat' .s albin&6; ]Icluopta'a; Col,cupteta i Dipto'a. 

Fauna litoclazicd din jurul inl;rrrtii:. Ch,onrbiua clicnta, 8?el.co&iscus 

b'iari.a i Isopode; Litkobi.u.s (L-l fotfirulrc, L. ()t.) oas$,pw i Dytdua sp., 

Clu,b iott id,ac ; Ggnt,trodameus fclvoratut, Phd,ul,l,opl,i,a lucorum 1 Lc1rifunyrl,ut 

pat'o,tloau,s, L. sp., Totttoccrus oul,gari,s, OrcltasalLa syt. 

Pegtero din Bordul More 

,lsloric. L llallariz (1C18), ll. noika ti I. lI:rllrsz (1923 lU2l), lI. Ro$ka 

rsi lI. XloldovcaDu (1925) ti Il. Rotkr (1027). Snpirturl urlrcologicc ln gu|n po$lc i 

si colcctrrc (lc r)nlc rl. 

l'lluril. xlu ifictllc. i\luslcrirrr, rrigrlrrcllrn irt(aior, colilic, ctrrolilir, flluvirl sup(r- 

Iicial cr rcsluri .ont:rnc, 

ihDrilcrc tosilc dcLcrnriDrlc : L'rsas stcld.rs noscDnr., C./ris fur,us $I.lacrs Coldt., 

-Ir.lis .drus tclu,?: Er\lclrcrn, IIuocana sp.luea Goldl., .atun$ cdrolfus i,ssilis 1,.,Illtinocet s 

lr'clrorlririxs Blurncnb.rch. 

Ilrtefial trlcorlLologic dctcrniuaL (I. 6 n e I 1921t, \9.1:l) | Ilonto ltirnilcrir:' Schw\lbc 

(ral.rngc), t'.Ixs $pdl(.as llosclnr., Ilwcn atorrttt \'xr. s/)rkrrd GoklI., (j.xris lr/rxs sf.l.rdus 

Gol(tt., ltrlt,$ nrt. c.x.&rr.r BcdNl.., l"lis lco v$. st.l,,?ir Gol'|I., I/{r/.s f. rliluri(lis llrrlr$ 1,. 

,sxs sc.r,/.r 1,.t. fr,..'rxdrien.rsis, Itos (pri'rigcnim Boj.?r, ,ri$or |ri.r.t$ Boj. I. rtin,ati. cnsis, 

Saile lalaric( 1,.t. dihu'iali:t, llteicav( rupicapra L.I. dihtuialis, C'(t rd sc{,c.I;ori i\lcnzl. I. 

.Iiluuialus, nansilct orcli.us ltich. t. ocnn(.icncnsir, ,,laccs c.L rn(c/'ili$, Oa. L tocin'( cn.nsiJ, 

CcrDus claphus L.t. ocin(fidncnsis, Ilcgacctus ltigunlus Llb., ,li.ru s c.f. lcrus I'all., liquus beli 

ADton, lj./ufrs on.rgff lJriss t. difuuialis, lihi]lo.cros unliqrtik is l. r,ctxd.icncr$ix, Lbphas ltri- 

,ritcntus Dlb. l- ucinuric^c',Jis. 

C. S. h*icolacsc|| Plop$or $i colcctivrl (1055-1051r) roi:r snpirturilc' cxtirF 

zirdulc ir prorurziuc ri In stprnr:tir-t. Din p rrct dr \cdurc stfttigratio puno lu evidctrlal 

4 priLud nrustcricrrc scpat.ttc prin straluri slcrilc. 

Cirrbunii {lill.((lK,h nrusk'r'irlrlui lll stu(lirli d. lt. l'o I o v i c i (Sil,nD(lcuDt$trcazil 

Intirrdcrca piidurilor de co|lifcrc pitrt] h lti{tlul p$tcrii. 

ln stratul acturl dc Ia supr.rtali s-au girsit rlumeroNo fragtntntc tlc ccranllci cc aparlin 

cultu lor: Crit, Colofcni 9i Dacicn. 

.F(llna citdld in af$a cclci cunoscutc antcrior: Cllnis oltlf)cr fosrifis ti ,jqrr.lt os,nxs. 

Dalclc.crcclntilor. IL Dunritrcscu ti T. Orghidan, 22.I.105,1; lL Dumi- 

Lrcscn, J. Tnnirsnchl $i nl. Gcorgescu, 30.X.1064, tu.:170,371, 1554, C.r.S.; 

'l'. Orghidan, nl. Du lnltrcscu ti nL Gcorgcscu, 2?.x.1905, rr.4:j0, C.I.S. 

Pcstcn din 1]ordul i\Iare cstrc situati, in cr{jrsta albulis dc ca,lctr 

titonic uuDritil Bordul i!I&rc, ct]r'o dominii cclc dond vi.i, Luuct Olur,bci ll 

vcst $i Ziryoilia scrcl la est. Distrnlift din $:!Lul I'onor pittl Lr pe'1tcti 

estc rlo iUrloximrtir. :i,5 lim. L& pctt'cri, se rjuugc pi,rd,sind alrumul tlintro 

I'ouor Si cl-rlunril Olrrtbrt in dtcptttl $colii, colltitlttinduJ Lu dlcrtpla pc 

1lotecrr, dc pe nahrl $ipotului Cocolbci plni, ltr, Oh*ba mici qi rrrciutl apoi 

?c corsti, piuit, lu' crclstr ,,Borihtl l\Ilrc". ,{ltitrndine, 605 In. 

Dcschialere{r Dc$torii e,ste orientat{i sp}e sud (Iig. 18).5i in ut'ma sipiturilol 

arhcologice a, cipita,t o forni dc ciupclci ilall,d de 4 m ti largi

( 0NIIlOiU',tII L,\ STUDiOI pfiSI[ItILOlt DIN |lDc. nUNtit)O^lt^ 

l:r, lftzii dc 2 Dt. l,cftclr, csl,c a,lc[1,uift-1, dintr-o sal[ de 22 m lungime qi cu 

lii(imr:r nrrximi dc 1J m. iu coltid sud-cstic sala se corrl,ilui, ctiun cotlon 

ill ,lli }!. inccput do 0,5 rn, prirr carc so pootc pS,trunrle po o disl,ilnii 

de 5 m sPo est (iig. 10). I'oalc.uu silii estc alciituiti, d,iu ttcpozitc de urnplirt 

ruil, il c rc s-u,u fi(lul, siipiul,ur.i ropcLnl,c dc :n'hcologi, Suprlrtt{,a, urulrlutru'ii 

osto rwopcril.ii, in lrarc pruLc cu fr.ilgmoute dc cirlciu dcspr.ilso-din 

ll!r'irn loconl sillr sr"oil,so din sd.rtiil,uri. 

'l'ir,vrr,uul 

lrlczintii uunrcroisc scobitur.i, srrpr.lr.fel.c nctcdc ti tisuri clre 

s(. irrl,rcliriu in toirtc dircctiilc. In cilcvn lu cte sc vld rrrici horuuri i_n 

t'. . 1 

!- 

lii{. ls. * Yr(lurc .suprA i lririkr 

Deftrritor di|l l]or(lul nrrre. 

frlrrra rlc pillii, iru sllc inl,r&r'c taya,uul estc ncopcrit cu o lliodcnrrir, de 

r.rrlrrrrr. rcxlc irn llis. llr sci! ntui ul&ro l)irr.l,c tavl.xuI csl(.colunll irr tcrrrr,rirr 

cll pelc rnilri bmne mir,i Dlcs in poriiuuql, de cst, ca r.czull&t irl all,crrl.iilor. 

quL irlrrlrri Ir'irr irrr I r'ogr:-r,(.ii fclrrgirrolse ,fi ma,ngiruo&sc. 

ftr Irrnrlul pclf,cr.ii, llc tuval se gd,scsc proominenlje sitrll)lo s&rr gulpal,e, 

:ttiop()lil,o cu nroolimilch nmcd qi moale sau iDli,rit 6i zg|unfruos. Uuridittrl,c& 

clcs(xrtiu in rlcctisl,ii portiunc a potterii sc rnirnilcstir, ])r'it] pior'l,tnrrile 

rlo l,pir cc crrd ttiu lav*rr {i l)rin supri-ufcl,clc higro;rcllicc u,cuDr:r.ile dc r.r 

biodenli'r, inliurlocirti, cftre lo drltcle ccr.cotiirilor lloa.slrc cr.n,u uscal,c. 

I?olcfii sill |l,coporili ou orusti do cal(1it,i nnn i iu exti.cmitlr,l,cn trortlici-u, 

uudc sc giisosc scurgsri p&rict&lc rntsivc carc sc coltiuud, in tlcDtc 

pinir, lir, Ilirnrscrr.- f)cas[Dr{r, scurgcrii plit(lipale sc gisqlq un cotlou ingusl, 

cr,rc lcprezintii looul qulrrliziilii tlpci do inliltrrriic; &zi cstc lrproaDo oomplc0 

colml,tiilli. $pectul rctulll cl &ccstci porliiuni strlagurit&l,c ti'lrdalzi, 

vechiul loo do piitrunttcrc a, ilpci cu,ro o sip.r0 inil,i l pe{1,cru.

MAnOABttA 

DUr\ttTliESCU lr COL]\A. 

Continua,rea pe5tcrii prin cotlonul sual'estis (a) ar a,r6ta un a,l doilea 

drum al oDci s]rrs extetior lrin intermciliul peiterii mici' a$a cum sc 

noatc vcrlci din^schit6. Azi inid au 8s mai poDte vorbi ile o lcglturi lntre 

iclc dou5, pcqtcri, pciolii din b qi c fiiad ful lntrogimo colmu,tDli. 

.-,ii 

i'..i 

l) 

| ..60 

Jt o 

'", 

| 

r@j 

/a 

ll 

, i, I 

'lt 

I 

*ffi* 

Ft8. 19. - Pcttcrlle din Bordul lluc. 

Lrl"trritro l[t26, piul i4 furdul pell,crii. 

Ternpq'strw'a aendai. 7n fundul silii, la 99.I.1054 6"C' la 90.X.100.tr 

9"C, la 9?.X,106519"C. 

Antidi,latca atrrocfedcd estc ln funcfie clircct tle vlriuliilc climDtico 

ale rcgiuDii. 

Iedon tt'ofia. Iiesurse a,linenta,r'e sil'ace, rcprezcntttc prin flunzo 

rlse'rte fur a,propierel intli,rii 6i tlin dcjccfii de mustelide Ei alctlitus Ycgotal 

fur restul })cftcrii. 

Ia a dc ,t1a)efieb,'are. De pc pcreti s-a ttluutl; t )Ieta manat'cli' Bcol'io- 

?tclVs li,babia, Iriplrcw sabaudiata 6i numcroaso Crclicidac.

CONIRII}UTII 

LA STUDII'f, PUETIIN,IINIL DIN ltEO. EINDDO.AIiA 

Do sub pietro Si din tletritus yegetal Si a,nlmal: Armad,ill,iilium sp.; 

Li.tkobius (M.) burzanland,i,cus burzeq,l,uld,icus 1 Neobdsdum bl,otkroi.d,es, 

Ilkoncus sp.i Lepthyplrantas Laprosut, Drassoitres tp.' Acardna.z Lepirl,ocyrtus 

serbicus, Tomocerus tul,garis. 

tr'auna cla oafiabrs,te. Resturi scheletico tle roz5,toaro : Gtis gtris, Spalax 

Le codon (h,uugo"tictr,s trransylaanicusJ, Cri,aatus aricetus, tlpod,ernus flaaicolit, 

Ansi,col,a la"resl,ri,s. Inscctivore : Efi,naceus europa,als. 

Nu am gd,sit chiroptere qi nici resturi schelstice alo acestor mamifere. 

Pe;tero Micd din Bordul Mqre 

.Isloric. N. Rotkx (1925, p.407), €arc scmnal€azl cxistenla irtrlrit acestci pesteri ti 

C. S. Nicola es cu - Plop $or (1959, p.41-42)considu, Pcstera a 

Pqtcrii din Bordnl Xlarc 

Dda ccrccLl.ii I T. OrgllidiD, lI. Dumltrcsc( ti [L Gcorgcscu la 27.X. 

1!,$:-), nr. 1i,5.1, C.l.S. 

Intrarea, orient&ti tot q)re sud, lna,lld alc 1,30 m ,li la.rgd, tle 2 m, se 

gi,sc$ta Ia 12 n est alo inl,ralca ?efll,erii alin Bordul M.!ro fi cu 1,5 m mai jos 

de pa,tul acostcia. Pegtcra, lungi, tle 12 m 6i cu lnLifimea lntre 0,30 rri 1,30 m, 

nro poll,iunel tcrminal[ sta,lagmitati Ei umedb (fig. 19). Podeaua este 

acoperiti cu fragmente do calcar de diferite dimcnsiuni, iar la intrarc ii cn 

dctritus vegetrl. Peretelc estic el vestibulului este acoperit cu bioalermd, 

(lc crrloalo veldc cale sc intinde gi pc tavan, &colo unde coboari, la 30 cm. 

Col,lonul b de lingi, intraro, ca Di poriiunea terminali, c, sint complet colmatate 

prin scur€eri palistale. Acest fapt demonsh€azd, c5, legi,tura, probabili 

in trecut, intrc celc doud pcgteri este ale mult timp inchist. 

Dcqi lurrgimea peqterii cste mici, l,otuqi, il&l,oriti coborilii podelei 

iurlatl dupir, intlarc qi ld,sirii ta,vanului plnd la 0,30 rn tlo podea, luminn 

nu pitrurde pini, in profuuzi;rre. 

l'entpo tr,lut'a acrului la data, cxlrlorErii cra, ale 1?"C la intrare Ei 14"C 

il] fuDdul pe$tcrii. 

IJ ,,Lit],itut ca, cccul-uat', 90% in po]tiulea, Irofunili, stalagmite{d,. 

In nioi un lunct al pcriterii nu sc simte curelt tls aer care s[ rlovcdcasci, 

cxi$tert& rrnei comurici,r'i. 

ltaalorul, troJi.c. Iiesursele alimenta,]c reprezentat'e prin detritug 

vecctal. 

7''uuna ile n@et'tcl,t'ate. De pe lercti s-n recoltat:. lleta utenardi: 

Ncslicut ccl,l,ul,unus, ?h,olcus opi,l,ionoid,es, Diptera. 

Srrb pietrc fi in detritusul vegctaL s-au g bit, i Cllonilrinq, clia a, 

Claudliitluo i Armqd,il,l,idiurn oersicolTr quinquesc atum,; Lithobi.us (L.) 

crythrocephalus sclr.ula'i, i l)ysdera ninii, Leptkllpkanl.es lepr6us, Cclt' 

lrorhetus \. s1)., Li,ocro,nram ru2i,cola; Neel,us nr,urinus, LepidoclJt'l,us sp., 

Ile{crcpte L ; Coleoptera. 

O dati, cu studiul accstor douii, peirtcri s-a ccrectatj qi laula lapidicolii, 

lii litoclazicii tlin vecinr,tatca intririlor. 

I.a,un:r la,pitlicoli,: Gasteroltoda 1 Simplryla; Iacinins sp.; ?llolcus 

ltltaktttgioi.de:s, Lioct'utt.unt, r'uyti,col,a, Sallicitlac 1 Acurinai '1'h'ysan'ura 

1 

Lcpidor:yrtus soblcts, Lepi acyrlus EIl. i Hcteroltera i treptothors'fi I'ubcrunL.

Itrllr(i,\nrtM l)uMt'll is(,(r fr ({,LAt!. 

F&un.r, litoclazic5, i Pupi,Lla ntltacoru ., Cltotr,tbitr,q cl.ieula i Ar'rtua- 

'tlillitlin trt, s1t., Porccllio s1t-; Zill,a sp., llleio ,ctq fusciltal,pit, Sa,tticidttc i 

Galu,rnna aLultw, GaLr,nuta uqaosus, Ph,aulloltiu Lu,coruut; CuccuLus xp.i 

LcTtidoqp'lus sp. i Ilcl"eroptera, inr dintre coleoptere Coccinclla sp. (colonic 

forrrtc bogatir, rlc hibcrna,fic la 2?.X.1065). 

Pqtero din Lunco Priporului 

Sin. Pegtero de lo Finlino Socilor 

DaIn ccrccIbii.'f . Orghid:rn, lI.DumiLrcscu, Vat. 

'I 

P{Scrrir, .1. r rr- 

'sachi 

$i SL. Arr:rln, 27.\'.19ti2, nr, 180,0d2, C.I.S. 

Pcqtcra, cs1,c siluu,l;i in Llulcl! ?r'ipor'tllui, lir, o dcDLrlirrc dc ttplo- 

-\ilutrliy i I )r N.lJ do lilr,l,rrl Polor', (ll llulrtl (lo rrcccs {iiud cililrtlr rc rrlt:ir 

incoujuliurl pe lil esl cteir$tl 

.llor'(lului l\Iru e. 

Numcle de Ilintira Socil0r 

vine tle la apa care iese ditr 

pefterii fi cirlc estc crlDhrti po 

rrn jghelb pentru utiliztlct ci 

ur :lpi potlbilir. 

Gurx l)cllalii, innltl d0 

9,90 m, larg5, de 30 cmfi oricnt&ti 

snlo YNY, sc giseltc hr 

rr,lt,itudincu, dc g:iJ nr fi cslc 

luodolr[li iu cirlcirlc i!l]l.icnc. 

l\{icul curs subtelal} ttribnto 

iuci,pcrcn -{ |i culo[r'ul 

dc h cxrlrgcuti, pc o lungiutc tlo 

10 m, nvinrl Dc lrnicctul slu 

doui dcDiYclil i mlri plolrlr (ii!l.o 

({ig. 90). In Dqtcli sirlt doui 

izvoil,rc, lI [i ,, it. cil0r ru)ir 

confluerzii inairtlc tl-t ic;it urt 

din canclil .\, Irrtleirgl sulrllt:rfi, 

r' podclci cstc lcopolitir cu 

nisip ,1i prulrli,; dcpus itr t ilr)l)ul 

cr

5t (,oNlIt|8uuf t,A s'lul)tul ttt$'t,I|t|,tLolt DrN llltc, IluNttDo^lt^ 

Curad slab da oer in dreptul izvoa,relor d ii |r. 

tr'^clorxcl, trofic. Iiesursc alimenta,rc repreze4tate prin fruuze gi crengi 

putrc

,s'Sljfl..-'" 

It#l)..t) 

---4 

sa 

.k, t;, 

1ohrit locului 

Fig. 2t, - Pctlcrn dc li Tr.curi.

iio J-\licAlill'l^ Drrvlt i liscu 3j coL-\rt. 

Ccle cloui, culoa|c stlimte A qi B inpart accasl,i ga,leric in trci secto{tc 

cu ilspccte c&r&cteristicc. 

Scclo'tutr I cstc redus lir lorliuue& dcla il]traro, cuplinsl intrc cclo 

dorrir, por'{,i clc {icr' 1 qi 2. 

Lii{imca, sr r.&rirzir iDtrc 1$i 3 m, iar inir,ll,imcl intlc 1 Si 10 n]- 

I)rrpir, rur coboli| do 5 nl lrcstc- blocuri, gnlcria sc intilnc$te cu deschi- 

(lcrcr cotlorului rsccndont a. Iu apropicrca poltii 2 a.tr)rr concreliuni 

lulicl-alc ;i lorurtfiuni sti,lagnitice de mici ir11portan1,n (iig. 21 SI). 

lr: 

rl 

F;g. 29.- Pcritcta dcla Tcculi. Scurgcrc prriclatir din grlcria plir)citali, sector IL 

Scc.torul, II cstc rcllczcntat dc conl.imrilr'ca galelici, a, cirei iniJt'imo 

mirrirl]ii Du 1,rcac de 12-13 ur, llrgirnea valiinrl intlc 5 5i 10 ln. Se calllctcrizcirzit 

:rtit llill lrumuscicc scRlgcrilor puietale (Iig. 29) tji n forltttiunilol 

rtrhgnitice, citi fi !r'in pcrslectil-ir, cor1tinuu larg doschis,i. 

IJ& incaput grlcri& estc dcrcendertir,, il,viutl uD planqcu dc cfl,lciti, cu 

gulru'i Ic r}lil.rgiui. Aspcctul icestui planrscn in purl,i', ca lsi luasivclc 

diiliurituri clin inclpcrcit inilialn D, irr'.t.tii p]'incipalul puur:t dc litrundcls 

a lpci carc rr sipat galc.ria. Dupii 50 m pl.rnrscul dcviuo orizontal, iar 

galcria se lilgcStc, apfrinrl fi plttlorlrc latcra,lc. ?c stingt so dcscltitlc utr 

cotloll (c), ftuc riplc crtrernit&tca lrri cstc ciipluqil' cu r'r'isttlo itt IoIDri-r 

rlc stilcl, (1rinri, ill J0 '..1.1 

cm lllrrgiDro) ptrrl rcrrtliculita c lc pctt'{i. ,'\cosb 

sc!'tor se 1.er-.r1riDi! bursc in lilf,it unci mNsil.c foln)lliuui stilliigDlili('e (.luc, 

alrleDl, inchide transversal druurul splo port'irurc!, acccsibilit it pcfl(rlii 

(scctorul III). Cu 5 m in:rintca acestui brraj sc ri(lici, Iitlnicir, rtnrt tiinNro

CONIILIAIITII !A ATUDIUL PF]'TEITTT.ON DTN RIIG. TruN'DOAltA GI 

cele mai spectnculoase stalagmite tlin p€qteril€ tirii noastre. Inatti do 7 nl, 

aceasti sta,lagmitd, alb5, cu reflero de culoare roz prezintd, or!.ame tatii 

in fopmd, dc stranguli,ri succesivo, md,rturii ale variafiei Iactorilor fizico' 

chimici din timpul evolutici ei. Umiditatca permanenti li di o $trtrlucirs 

tleosebiti (fig. 23). 

, FiC. 23. - Pcitora dc ln 'lccuri. Stalqgltita din exLrctnllqtea sector lui ll. 

llara,jul st:r,lagmitat, impresiouantU, ,,coul6e" tlc calciti care se inrlfii 

plin colomele-de.deasupra ei pfud |l ta,vau (1? m), este greu ale €sc*lttd.!t, 

aviud partea baza,ll in formd dc povirnit neted, &coperit in permanenfi 

ct o pituri umcrli, dc, argili rofcatd. 

, D.rumul spr:c $octoful III se ?ool,e insi continua cu destuli ufuliril 

tlecind rrrintr.o mici, deschirlere ,a,Ilntir tn ertremitntca vesticl a masi- 

'r'ului /iitalagnitic.

I.l lrr;l Iii't^ DUntlttltscu 3i corArt. 

Sc pitl]'r- urle int,l-o il&lelie tIansvclsall d cilrc, irt l)itrlc, nu cs[,c i[lt- 

( cvrl LL'cil j{olul rrrl)rins inlr'c pclctc \ii rlrsivir, scrugcro !t:r]ltgnril.icii a billtjului. 

In rrcrrstr"urlcric pclclii silrt in intlcgjrro trcoleril,i crr corcrc{iuni 

corlliformc dc culonrc ro[cati. Ccea, cc 1i tlii iusi, nol& cnactcri$tici, e$to 

pirtura dc clisLa,lc rlici, aciculare, utilorm colotric in rolu'ptupuriu, c..rlo 

cirpl,ulcso o partc din pcrclolc golului rlin intcrioml lornal.iulrii ril&lagmi- 

1,icc co alcituicltrc grlalia. Accastl forni de crj$t&liz&re ir, ci[lcil,ei uu In1 

lrai rcmarcftt-o iD al1,c pcltoti studial,c. 

l.ig. 21. - Pc,\tera dclaTccuri. Plrca crisLili'ririrfornrii dcmasi din sah I, soctorullll. 

in prima parl,e a galoriei transversalc, deprcsiunilc pla,nfcului sint, 

dc celo lrrai lnultc od, pline cu apd,. Spre capi,tul ei sc lormcazri o rnici, 

iuci,pcle rotuncli, cu ur don tn mijloc $i sc tsmini, cu o llDtfor.ni cu 

un gol dedesubt, cale se hideilzi, prin zgornolul c&re se &uale cind msrgi. 

Intre plima fi & doua, pafic a galerici sc poa,te urca pcsto un ptilg 

concretionat din pcrctclc nordic $i strccurinclu-l,c printrc pcro{,ii utrui lrour 

sc ajunge iu culouul dc lcgd,tmri, B dintre sectoarcle II qi III (lig. 21). 

Scctoru,tr III incepc, ca Di cel preccdent, cu o poltiuno dcscendcuti, a 

galerisi (r) carc,sc conlinui, apoi orizort&ld, pilii, aproapc dc crplt uude urci, 

9 nr. Cu toate ci, pc trilicctul ga,lcriei se gisc5tc t-r s.rli, la,l gi, do 15 m (f), 

1:otugi inilf,irncu, ei ledusi, 1r 2,5-5 n.], cr fi $inuozitrtea itcccnl,ualii, o 

lipsesc de perspectil'li. 

Dogl{,ia in {orma{iuni st.llagmitice, concrctiuni Si scrugcli pa,rictale, 

precum $i fornelc cristalinc larticula,rc cc intrd, in constituti& pli,cii tlcsprinsc 

diII tavil.u cilLo are aspectul unei mesc (t), ca,racl]erizeazd, {rccsll 

scclor. Cristr&lc.lc mllri li limpczi forrn&te Ie faf,a illlclionrri, a, tlccsl,ei pli,ci 

crr fi l)c su])rafiili d.c dcslriudore ilil t&viru sint unicc ca, m:iliuro qi claritate 

pentru intrczgt, pcsteri (iig. 94).

\)til'[ to|.|t t,l\ srut)tt . Pl:ttIB[LorL DIN lalii:. ltuNl,tDo]ln^ 

ln spa{,iul dintrc masi 6i perol,c, planqeul este acoperit cu lumeroase 

nlonocd$tir,lc ce sc ritlicl verticd ca, uigte stalagmitc aciculaa'e pintr 

lo 10-30 cm iuiu,ime. Acest aspect curios amintefte, aparent, un tavan 

iuver$atj a,coperit cu cristalictite stalactitioo (Iig. 25). 

lie rnai pot semn:r,la pe tra,iectul galeriei numeroase gururi cu pisolitc, 

unclc plinc cu npi, altclc uscrto. 

liig. 2i. -:l,ctl(r.r 

dc Ia 'lccuri. Phn$(u stalug'ritat. 

Ace{uiti, profuziunc il forrne cristaline qi concrefionarea generall 

a extrcmiti{ii galeriei principale sint mg,rturii alo actiunii unui nivel tle 

apd, liniqtit $i h o adincime apreciabild, ln masa calca,relor acoperite la 

supra,fafd de o piduro bogntd. 

A doua galerio {, peqterii orienta,td, spro sud, pe care am numit-o 

Qaleria Lacului, estc fi ea deBcendeDtai, a,jnngind ln lundul avenului din 

sa,la r& l& o difercn{i, dc nivel de 40 m fail de suprafalii,. $i aceastd galerio 

Ee pootc inpirti in doui sectoare (fig. 21). 

Seclorul, I reprezinti portiunca, de la intraro cuprinstr, lutre gurt, avenului 

(s) $i strlmtoarco i, care se transformd, ln sifoa la crEterea nivelului 

apei, Din fundul avenului se coboart pe o ponti a,coperiti cu argill amestocati 

cu blocuri de tliferite dimensiuni peste caro au clzut trunchiuri qi 

crengi de copaci. Ldtimea sa variazd lntro 1 gi 9 m qi lnd,lfimea intre 12 m 

(in iL'cptul avenului) qi 0,70 m Ia sifon. Galeria prczintd doui deschialeri 

Iateralo prin care se comunici Bpre vest cu lncdpe.rea j. SectoruI I este 

sdrac ln fonnaliuni stolagmitioe, limitlndu-so Ia cltova concrefiuni pa,rietale. 

Becloruf, lI este!.ormat dilr sala lacului (L) caro sc continui cu ga,leria 

utor a,$conalentt nl oricntatl spre SD 9i cu lnclperca descendentd k spre V. 

Atllncimca rna,ximi a lacului, la nivelul sc[zut, csl,o do 2,6 m, Clnd nivolul

64 It^l|c.\lt! l'A rru:lrltRlscu sl coLAD, 

crette, r,pa oculi, iu intregime sala, pini, la sifon, ?dtrunzinrl qi in sectorul 

I. ln &ccst c.rz inha,r'ea, in sald, este inchis5,. Cind nivelul anei scatlc 

rd,mine los c1c mers pe marginea de sud a lacului, unde peretele formeazi 

un bliu lat dc 1 tn, sau se traverseaztr, lacul pe o scinrlurd. 

Lif,imca mrximi, a, gale ci estc dc 20 m in sala lacului (fig. 11), inr 

lnii,lfimc& yu,riazi intrc 2 li 15 m. I'lafonul dc ilca;uPra lacului prczintir IiL 

4 m initllimc o diachzi olisntatd, D-V. 

Porliune& termiuald, a galeriei nl prezinti, le llngi un aven oiplorr,t 

pinir, la 35 m ftdfurcilnc, Ei o concretionare bogatd, a lrltimelor doui illci,- 

lcri (& Si o). Ar.cuul tubular, cu poretele cS,ptuqit de scurplere stalagmil,icri,, 

sc ingustcazJ, atit dc mull, rlup5,32 m, iucit opreste coborirea mai departc. 

Din dcscrierca sumard, rczultd, cd, peltelu, descentlcntd, de la Tecuri 

cste hrci lu Iegd,l,uri, cu rcfeaua tle api subterani,, care lntreiine permanoura 

lrcului din ga,leria sccundari,, provocird $i accenljua,tele varialii de nivel. 

Concrelionarea bogati, tlin galeria, principali li din extrcnrit&tea terminall 

a, galcrici sccundarc, coustituiti, din scurgcri prriel,uJc, domuri, 

sta,l:rgrnitc, stilh(rtitc, {,urfuri qi pcrdclc, Iolrrur{irrni colllifolrrro, potliforrnc 

,ii pisolito, sc d&toloqtc ln uarc mlsuli, 1lltllilgcrii 1i picru'irii sl,u 

exudi,rii apci r1c infiltrafic. Cristalclc acicularc, clista,lictitcle lsi calcla,ll,c 

forlne cristclinc s-au lol'mat tlatoliti, apci stagnantc cu mrre conccrltra.rc 

in caabonat $i al circi niyel a oscilat ln timp. Accasti, aciiuue lucrustantir 

.L a?ei sc datorette grosimii piturii calcaroasc shS,bi,tutc cle apa de iutillraf.ic 

pinir, Ic Sol p;$terii. Ii. fiue, pantclc, acolerite cu un stiat cle calcit5, 

;i gurrui, sint mi,r'l,urii trlc c\istentai luui curcrlt dc lpi. 

Prczcr]tll uloutnilchului sprc baza lclclilor diu Crleii.r Lrculrti csl0 

drtoritir, uniditi,lii crcscute, iar: dcpozitul gilos dc }c Dodcir ,li leroii 

arati Di!.clul actntrl oscilant a,l a,Ici. 

Luntina u pi,trunde rlecit apro:iima1,ir. 1i m in gttleriilc cc lotncsc 

(r()lflr|tlJU'Lll l.A S'fUl,tu[ PtSTI':IIloll Dllil REO. IIUNIiDO]|R^ 

ln galeriile profundo stalagmitete, lo baza peretilor gi pe sub frintrrrilo 

de concrctiuni cdzutc ln gururile ftrr6 api, dar umetle, mi rnau 

Ia 28,Vr1962 inrlivizii unei bogate populatii de Bophroohaeto dwica, S,amnol6m 

cd h a,lte dcpl&strri acest coleopto! a fost gdsit la numi,r mult mei 

rcstrlDs dc indivizi. 

Po pl&nqeul :lcclorrsi galerii s-au m&i g5,sit I Troglohllpkantesp.i 

Ihrombidi,iitac; Onychdurus anndus, O. sp., Isotomurus peluslris, I'epi- 

.bqlrrus scrbic\s, Diayrtoma minula, Anlwpdilct pygrnoew, Bmynlhurus 

6,p. i Bpc.ole?,a leplogaster. 

Irouna ilo oe e)mta. }Tu s-a somtralet Ia nici o deplasarc prezenla 

coloniilor ile chiroptoro, Ixisten{a un6i cantitdti aproeDo nelnscmnate ds 

guono in mica lncdporo a8cenalenti (a) din apropierea, intrlrii denoti sta- 

{ionarca pasagerd, ! unui numd,r rostrlns tlo inativizi ln bolto acestei hcipcri. 

Cei c$iva indivizi captulati ln luna ougult apartin speciei nkinolo?hus 

I er'r'u,Drequr,runt 

licsturi . 

schclctioc de Myoris mltolis qi M. mllsl@inus au fost aalunate 

diu difcrif,c Jruncto lllo gaJcrioi 

/.: 

principlla. 

In inciperilo din rpropierea intririi au mai fost glsite oasc de: 

Andcol,.t lerresl,ris, trtioolut nioalds, M. eflo,lds, Apodernus syl.aelicugl 

Gti's glit i Il com11s lodims gi Bores ornrcus. 

In biotonul biotopul lauidicol lapidicol extcrior din rlin vooir voointrtatea intdrii so semnaleazl : 

Qlttltortius ttius ttti,croph,tlwlmu.r 

n. ssp., Ncobi$um,carpaticum 

Ncobi$um,caxpaticun', i Mitostoma elcgens 

i Alna,utobilrs sp., Segcstri,q, scnocutata, Cryplweca pirini, Agelena simil,it, 

Octlolhoran tp.i Onychiurus en a,us, IôtofliLtrrs pal$lris ) Ecloroltlcra; 

Colaoltlct'tt. 

Pegtero Gouro Oonei 

I 

Sin. Pegtero de lo Crivodio 

Col clat. L lourd. J. n o f h 28.IV.1323, col. Blospcqloglca, nr. 1 133, rrcncidc, opilionirlc, 

nmtit'odc. 

Cilute . fat'nt. 1,. t" u g c (1031) Pothom n pros.rpin4 E.S. nr. 1 !33, col. Iliospcologlcr. 

Daltlc.ctccldrilot: Vol. P u S c a r i u, 25.IV.1953 ;. V a l. I'uicarlu, 1\I. Dumltloscr, 

T. Orghidan ti J. Tanasachl, ?.1X.r953, 16.VIII.r95l, nr.37, C,I.S,; 

T. OrghidaD, J. 1'{nasachl, ll. Ccorgcscu, St. Avram tlA. Hotllnger, 

l0.VIll.l962, nr. 204, 16$0, C.I.S. 

Pcqtcln este si,patl in calca,rele titonice din ilealul Cornctului, lpililD 

dc $af,ul Crirrdia. 

Dmmul dc acocs cstc ci,rarea cars urci in ssrDentintr, alin sosezrna 

Crivudir - Melirior', lnconjuriart pc la est masi'!'ul muitos. Distlnlr.! da la 

Crivodiu la nc$tcri, csto dc rproximativ 1,5 L.m. 

Ccle trci dcschidori (A, B ti C) slnt oricrtate : A. S 10" V, B. S 15" lt, 

.;i C. V. .i\ltitudinc.r ln dreptul intririi A csts d0 653 m. 

Lungimcr totali a a.cestei peqtcri estc de 470 rn. lnll{,imczr, galoriilor 

viuiozi intrc 0,30 m $i 17 m. Sa,la cea mai maro (C) arc o lungime do 

li 1,,,," 

rrfimc'r maximr' de 20 m (fis'?6)'

I 

-3'

CONI'ITIBTryII LA STIDIUI, PEBTEnII.OT DIN IIICI. TUNTDOTI!.{ 

.. 

Cursul dc -api subtoran, cu multe sinuozititi po traiectul siu, cu o 

dircctie gencro.l[ N-S, are un singur aflucnt lrincipal pe stlnca. Ca;acte_ 

riEl,ici €stc aparilie, 4i dispari{,ia apei pe treiect ul piriului aatoritl teglt urii 

s&le ctlretcaua de lpe tubterane ca.re il alimentcazi gi-l fur6ln nur:aeroaso 

pqncte, In.timpul ploil-or abuailenlo livelul apei cr69to 9i cursul pfrlului 

devine conLinuu. Urmele aeestor nivolo crercqte se p6t rirmlri pe-pcre$ii 

galeriei, in locurile unde aceasta se ingusteazi. 

ln ansamblul sl,u peqtera esto sdpeti ln lungul ulror'd.iaclaze caro 

so intretaie tr mai multe tlirectii, comtituind un atlevd,rat defilsu sinuos 

!n lortiuneo profundd, qi o serie rle inclperi largi qi tnalte ca,ro stau tn 

legS,turi cu oxter.iorul. In dreptul acestor lnciperi, formats la nivslul 

lntretdierilor dintre diaclaze, au ayut loo prdbugiri al6 tavanului. podeaua 

lor cito acopcritd, cu un bogat materia,l clastic rle dimensiuni yeriate. 

Denivelarea albiei cursulqi subteran se ace,entueazi sDro cxurcents 

unalg aper coscado de aite 2 m itrtlgimo gi bazino adlnci plino cu apl. fl 

l,oal,I cftem so lntllnesc depozit€ depuss dc plriu, conrt,i[uito din njrip si 

pnrndig, ma,i obundent€ ln inc{,pcrilo largi din aval. lnlro dogchide-rilb 

A qiB so pot -observo pla.tfome -sip?t€ Ia 1 m $i la ? m lnilfime, reprezcntlntl 

urmolo unor vechi nivele ale cursului subtemn. Irorriratiinild its 

calcil,d, slnt conccntrato in porl.iunile profundc alc pegterii luceptnil tle la 

citiva, mehi ln ava.l de confluenll. Majoritatea lor formcazl scurgcri pa,rietale. 

- - O-bscuri.tata totali po traseul cursului subtelan, cu excep$ie inciperilor 

ln leslturl cu cxteriorul. 

, ^^_-f:omlrc1.-alura-a€ruhi la -?.1X,1g53 : lo intra,re 13"C, la cxurgs4i 

13'C, in rlefileu 10'C Si a. apei g'C. I-,a 19.VIII.1962 tempiTatura aCrulhi 

la intrano l3PC, tn tlefileu 9,5"C, in a,ptr 8,5rc, b exugentt 14.C. 

Untiil,itate 100% h toatc datelo celcetidlor. 

Curcnl,ul ila aer accentuat intle celo 3 deschideri cu direcl,il dinspre 

deschiderils A ti C spre exurgenf,5,. 

Io,ctorul, lrolic. Il,esurse alimentaro bogate constituito tlilr trunchiui 

qi ramuri putredê, crotc Ai bi,legar mai alc8 ln camercle din dreptul desch! 

derilor A $i C. In restul pesterii, materia.l trofic depus do a,p4. Nu s-a 

obsoryal prezonta gua,nouJui de lilieci. 

I6u*6 atre ncoolcbrde. Biotopul pariot&l este bogat populnt mai ales 

ln lnciperile din apropierea deschiderilor. Aici s-au gEsit numcroasc eremplarc 

dc ,l,lcto ntenanli, fi. ncianae, Neslicus cell,ilaru,s. ln numir rnai 

rcstrins s-au adunat -rYezu.sl

nll\nO^l|ltT{ 

DUI nliEsc'lt !l Cot^ll, 

. Dc pc fundul nisipos nl micilor: Lrazine s-au ldunat cxcmplare dc 

P h.agocata s1t. 

Din biotopul lopidicol exteliol ior diu, jurul rlcschidcrilor, dcschidcrilor, s-r colcctat 

urmitorul :orul matcti|ll: matctilll i Erlcllittaeus buahholzi,. buahholti,, Aclw,la Aclncla aia&Li- ciseni, Allotrobo|hora 

Allolobonlnrn 

slt.; Cer'llclvilnl mi, i,rnunh Achetxthirxltle aculaata, Blteleod,i,scus lr1ari,a, 

Cochlod,ina la,nr,in.ala, lamin.ala, AeqoninclLa AewpincLta 7u,ra nuo, i 1 Annadill,i;liuti, 

Artnadill,i I sp.t sp., sn.. ro|cclNo Irorcclio Iror.cclio 81t., s-o.'. 

Li.gi.tli,un hll1ttorun lnnrcru|tu; 1 Lilkobius (L.l mlth,roceltha 

mlth,roceythaltlt tclntlct'i, Li.tlwbi.ut 

Li,tlwbiut 

(tr.) sp.; ; Ch.l'h.otti.us herutht, Chthon tiut ius mdaroph,tkal,m,x{.s n. ssp., Neobisiunt 

carpa,ticrnn,l Nemattonta, sp., Liohtutu,m rotundtum, Nel,ima sp., Lopltopil,i,o 

p p_ll.pinalis, al.lt i,nalis, Plal,ybttu.tls lalyltu.rr4ls buccplnhr,t bu,ccph,ala.t 

I Cybaeut y baew tetriaus, u,s, llcta 

clo ,.etica.l,ete, 

l'orrhomnr,a I'orrkonltLa, covrefiu\r, cotnefiuvr, La?thy?hulles I'a?tky?llatllcs sp,, Agineta Agi.1ret6 sp., ,Di Dt DipLooa?kal,us 

cri.statu:J, , DipLoccph,alus tatiJrons ; Gal,uttnn tarsipeunata,'l'rich,oribalcs 

trintaculatus, Ilefenrafferia gi,bipes; i Dntorvobqla 

Dnlot\ob4la rnuacorunt, nuscorunt' Orchctclla Orch,ctclla 

aarpati,ca, O, aet'otllel'ni,cq O. ponli,ca, Ott.yclti.wtn O)t.llchiw'us s ler'ricola., let cola, Lepid,oslJrtus 

sp., Snxi.nllrurr s Lubb

lt_\Tl BUflt 1,.\ :{ruDluL PtigTIt:t l.ott DIN n}:c. nuNl:Do?t|l]\ 

Sipri.L in calcarelc tito ce din Dcalul llolii, {lccastL ncsl,crl ss 

gir,scqtc la, rltitudinca ilo ?20 m. Difcrcnla dc nivcl tlintrc insirrgenf,L qi 

cxurgqnl,i cstc foarte nlici, do maximum 2 m. 

- - J)cschidcrcu tlc ll insurgenlri (Iig. 27), inaltl dc l0 m ti largi, l.r, 

riveh al)ei, de 20 ln, csLc oricntc.ti, sprc IJ-Nli. ln intcrior druluul a lost 

rmenajat cu punl,i l)cutr[ trvitruea, trcccrii prin a,pi (iD momcntul do lafi, 

,ccstc punli ru m&i pot fi utilizatc, fiind putrcdc 6i in plrte prtrbugite). 

FiC- 27. - I'cltcru Bolii. Itnurgcnla plriului Jupl[casa. 

Cuuul riubtertrn cs[c meu,ndtat, cu mici insulc do nisip gi pietri$. Tcft]sa 

Dcl,ual-t, constiLuibd, din ccla$i material alur.ionar, apare cill

Fi3. 26. - Pcttrra Bolii.

CONTIUDTTIII LI STODIqL PESTEBII,O& DDT NEO. ETINEDOARA 

clo fiiD.tl complet sau ln p&rto stalagmitate. Ne-a atras eteDtio ln moal 

deosobit Ei galcria G, &l ctrei prolil transvergal ns aratd, clar cI reprezinti 

un tunel de presinno ca.re- ss tsrmind ln amonto cu un l)oylrlig ile 3 m. 

co coboart ptnd. la ap4, In dreptul acestui pori.nriq existi o cdmlrugl 

do 2/2 m (E) formati le niyelul celor doud itiaoloze tn per€b. fD.terpreta,red 

cane 8e poatc ala, fomlrii acestui tunol do presiune, lulnal ln coDsidoratio 

profilul qi povirnigul din amonte, a,r li urmitoa,rea : clnil cursul subt€ron 

s-a g[sit la niyelul torasei superioano qi a iucoput porioada do sdparo a 

albioi cu perel,ii abrqpti, prin diaclazolo ilin,C eu venib

ltrrrrclnDl]^ 

DO lllTltti6(! 

rl col,rllr. 

i Flruna, Iitoola,zictr, din vecinltatoa rcsurgenici: Trridnti*i,a ptrieri 

h coloD.io denad, Dandrobaena rubid,o i Ckonil,rina al,ienta i Annaildllddiun 

Ep. i Tilatnece .sp.,, Begastri,e senoadata, Meta rcliauf,ata, Leptwf,ho,nles 

flaoipas, Cl,ubioni,ibn, Gnaphoso sp,, Sirriclr.$ sp,r l Galumnn nsrrosus i 

Orchesa&a caryatica, Lepiibcyrhts sp. ; -tcsdrrs (Chthenol,utiusl mialus, 

Lati,ut o)ienus, Tel,ramori,um Jeroa 1 Coleoplera. 

listo founei cqYornicole 

NEVERIEBNATE 

T rbclariola 0Ditt. rcdctcrnliDat) 

Phdgocala sp. 

Dendtuco.Ium sp, 

D.n.l.o.oclum (Dcr.bo.ocl itt s) sp}nerot'htlll|rs 

Uc$udr. 

Ot'to.rrald (dct. Fr- Botca) 

' Er.hukacus I'ucrrl|oLi Vcidovsky 

O clo las i rm I actcum (Orlci, 

Dcndrobacrv ruridd (SavigDy) 

Dchdrobaun sp. 

-!'rldcricia risclosa (LlvinscD) 

J'?id..icid callosd (Dlscn) 

icrrdcld sp. 

Lumbtictltus sp. 

Goslcropo.Id (dct. A. Ncgrcn) 

I)iscus p€rspd.lirus lucgcrlc 

Spelcodi$cus Lid.iq (Frlslv.) Rossm, 

V..ft ro prrsilld ]Uilllcr 

Cocr icopa lrrri.d Irl0ltcr 

Vitrco didprlona Studcr 

Ctto'1..lri''a cli.nlo (wcst.) Dhnnann 

Otlrchitus glabct (Stud$) Fdr' 

,{rrno sp. 

CIousiIiIdac 

Sgn.drida onat. ncdctcrnlnat) 

lldlhgn.Ilac.a. 

lsopoda (dct- I. Tab{cirtu) 

' A',,jd.lillidi',Jn Dcrsicolot quitrqucsc.ialttnr 

(Vcrh.) 

Armadilli.l i nt sp. 

J/rrlonlrcus sp. 

?ricftoniscur sp. 

,igidixrn rupnorun (Cuvic!) 

Kara- 

-lnphipoda (dct. D. D a n cl r) 

A'iPio.gus sP. 

Nrprrartus longicdlrdolus matimus 

moD 

Dccapoda 

i.slacus loffcr iufl (Schank) 

Diplopoda (lcL I. Tabncoru) 

'l'nchlts trhtt.K crrddlir Ntrgx 

L'ohJdcstnus (I',, contplutnt s L. (dct' $ t. 

Negrc!) 

cul[ndrciulw furidus (C. L. Koch) 

TIt phlo iulul i&iclus Latzol 

Unci!$ loelidus (C. L. Koch) 

St'rnprruld (dct. I. Tabacaru) 

Sculigu. 

a sD. 

Crrilopdd (dct. tl. Ncgrca) 

Lilhobius \L,, orilis pdrnoni.us Loks:r 

Lilhobius (L.> .4tlhto..pltolus L. li. 

Lithobius lL,t crUltuoc.pholus ctulfuocrpnallrr 

C. I

(ONTI'IBUTII I,I SIODIOIJ PESIATII1oB DIN I,!O. EUNI4DOAITA 

Gyas danulotus (Oliylcr) 

Egaenus conacrxtt C. L, Koch 

Ato/t.ac (.let. it, Dqmitrcscu) 

Dicrrno sp. 

A mdttroh ius clduslra.rus (Hahn.) 

tr6.r.ra ninll Cancstrh 

Drsdrra sp. 

'.rorpdclcs nomD.rrii (Scopoli) 

Ilarpacles n. sp. 

S.!tf'l, i a scnoculotu (L.l 

Prtolcur opifr'onoidas (Scbranck) 

,4rclcfia similis l(cJscrllng 

Cgbaeus tclricut (C. L. t(och) 

,littopona sV. 

Tcgcnana stfD.sfiir (L. Koch) 

LrcnQta /omrdi.( lt. Slmon 

cacu.ita cidr.c( ( l.hlrrlclus) 

)ltclo tncnonli l,Alr. 

Malu mcriu a. (Scop.\ 

N.slicur cclluldnus (Cl,) 

N.rft'dr! puLo.um l(ulcz" 

Zalla stnemi Thor. 

'l'hcr liotoma Bp, 

Porrlenma corrrcrun (Wcstring) 

Lcpltt0phant r Lprcsur (Ohlc{) 

Cchlromerus n. sp. 

Ttogloh!! plonlcs *utcrnlll F{go 

rltlc.a.rus rnrrig.ada. (Btck$..) 

Diploc.pllalus n. sp. 

-Diplo..prrdlur crrilotus (BlckN,) 

D iploc. phal,]l fdlif ons (Chr.) 

(kdolrrorar 

tur.ur (Blckr^'.) 

l-io anum rupi.ola ($olck.) 

,rqsiodcs sp. 

Thomitida. 

Gamotf.J?J (mat. ncdct4rn mt) 

T tuomb idi idae (nat. ncdctcnninat) 

Ilhaqldt idac (nat. ncdcternlnat) 

Oribalcl Gaa. Jana Tanrsachl) 

Galumna to'rl p.hâlo Ott.Jcfisn 

Catolozclcs srrfli&i Relskl 

Schcloribclcs l(lcrrgalur (C. L. Koclr) 

l (|c(rrus pdruur luihclald 

Dam.ut lcngeft dorf i (Wlllmenn) 

.Ddmcus ofrlicilipcs Nicolct 

Domcus claD ig.to (WiUmsnD) 

J,r&r:rdcorus sp. 

Irodid.i (dct- Irl, Ceorgcscu) 

Itodrt ricinu, L. 

I xotlrt haz.agonus L.ach 

.Diplufa (mrt. ncd€tonnlnat) 

?Irusdnu.d (rlrat. nodetern nat) 

Coll.zdotd (dct. ll. cruls) 

Nea urlda mutaorum (Tcmplcton) 

Metochorulca oiori.nsis Stach 

Tdrdon np'm,.o tLndLrl't'r W{gr 

Oni,f,,iurtt ormdht (Tultb.) clsln 

Onycrliurus sp, 

Folromla.ardidd (Wtllem.) 

ttolond 5.n ititir (Tullbcrg) 

tsolotna t nnr'cd R€ut€r 

,rolomurur pdaurlrl, (Miillcr) 

Entomobrro dorrdlir Uzcl 

Ehlanvbrya ap. 

Orch8.Ila caryallca lollcsctt 

orchctcll! pohllc.t Sltrclr 

Onh.t ll'I rp. 

Ilcltonirus nr:t?ur T€mpl.ton 

IIclctumurus nlt ut \ar. ,nartarildri4 Wrnkcl 

H.Lror l,fus îtldus var. poucid.nldla gllch 

L.pido.yrtuj rrrDlc&s Dcnis 

L.pido.Urlw sp. 

?ornoc.ru, longicomk (lu0lcr) 

?orro..r&r tlar6..n5 (Tullbcrg) 

Tomoc.rut minot (Lnbbock) 

?omoc.flrs oultq.i! (Tullbcrg) 

Dicutloma aba (Lln'IE, 

Dicg o'/ia mi/rula (O. Frbdcius) 

,i./rlornd fus.a Lubbock 

Neelu! murinu, Folson 

Anhopalikt prrlndals (W.nlcl) 

Smln,rltr'ut sp. 

Cofiode,'tla (d.cL. ,/\. D a d o n nc l) 

.Gpiprocu! lxcrTxru. Rambur. 

.knpkra (fi^l ncdcterminat) 

M.co plt a (maL ncdctcrminat) 

Trichopt .a (aleL L. BotottrncaDu> 

IlltdroryU:chc pelluctdul/.a Cttrl' 

Rhu aco p hlld lasc l al.l Ha 8. 

nhuacaphila sp. 

Rhuocophilo tirtdr PlcL 

Philopolamus monlanlrs Don. 

Philopotamw .p. 

Lvp. ,.ducla Hag,. 

Sl.!@phglax Dib.a tp.Iuncorum McL 

E.clkop/.rUginq. 

IUmc no pLta (mat. [cdctcmlDAt)

lr^RcA&at Dutlllllt6cu d coi^j]. 

lrorrnlci(he (dct. 1V. It n e c h t c l, 

Triplrosa saDdudidla Dup. 

Cdmponolus ragus Scopoli 

Crambidae 

Chlhonolasius mixlus Nylander .Dlplcrd(dct. Anca Biliccacu) 

.illu.mi.d rlrinodis Nl'lardcr 

M.ssdfa sarndrfsi Curtis 

Lcplolho rE wlondcri Fo€Ist(rr Limnobia nubeculosa Mg. 

Tcltamofium cacspihnt Lir\ E Eccoplomcta cmaryinolq Loc 

Colcopt rd (.leL- Y. D c c u) 

Excchia magnicaud.a Lundst, 

.Duuqaiur (Duooliolri) lcptii Mdl, 8''.llia sp. 

Duoolir.s sp. Spaolpld lcplolatlcr \Yifi- 

,Trcch6 (s. str.) quddrt'sLidlrs Schrank llclom!.a s."].ruIa L- 

Qu.dir.t (.itlicrossdunrs) m.som.linus Hclom|,zilbrachuplcrnal-oc$. 

Qu.diur sp. Lirnosiaa ,it dlica llg, 

L.!l.rrd monlicola liics$'. Culct pipict|5 L. 

rlloconolc sp. Bolilophila coronala Maycr 

Dionoui coc.ulcrcens Gyll. Thelida abicolnis Mg, 

Ilhcld (,.fcnofd) macroptcv B$trh. nrtlrmoria sp. 

.llrtcla sp. Niclcriri.I ,crok \Ycslwood 

'l'richoccrido. 

Oc(Ida tt.ola Slcph, 

A|alhidium sp- PhorilJac 

Crtplophagus sp. Culicida. 

llomaria sp. Namalocatc 

Chol.od anguslala F- 

Doltchopodidac 

Cho|ua glauca BtiIL. Lg.o ida. 

Soprrocrd.la dd.ica Icn- S.prldac 

Dorcsdion sp. 

Scalop lac 

Psclaphldoc 

Trgp.Iidttc 

Corab la. 

Tipulidlrc 

Lcpid.opt rd (dct. lll. Gcorgescrrt 

Chtronom luc 

Nldilin a fuscipun.tclla H$. 

Stntuliidac 

Ilonopis ot|hidani Gcotg- Cypselidac 

A.gonoplctlJE dumihcicui Gcorg, 

|'3lchodidac (det, F. Vrtllant) 

D.prcssotta pcnlft.ri Rcbcl 

Psychoda c'minea E^ton 

S.olioplcrur Libabix L. Psltchoda s.rrerini 

'l'tiphosa dul)ilula L. 

noir 

parlhenollanalica 'ton- 

VERTEBRATE 

Crrt?opl.ro (ilct. lL Dumitrcscu) Spalax lctrcodon(hutrtatict lft,nsittxtnict , 

.larftnolopnustcffxrtcqur-rrumSchr(.bcf 

Apo.,.musflaoicol|J 

Irriaolopiusrtri,pcriddosBechsteh 

Apodemusslloolicttsl-. 

llvolis mll,olis Borkhausen Aroicoltr Lt sttis L. 

NJclaftn noclula Sclllcbcr lltiffolds natdlas l\tartins 

Ilinioplcrus scfi.€ilersii IiiUrl .lticrolus drralis Pall. 

Prprsh.llus pipislr€llus Schrebcr 

Inseclivorg 

J,lc.o{ns auslriacus Fischcr Etinaceus rumanicus Blrrct Flanlilton 

,qrbaslclla ,(ll-rslellui Schrcbcr lionr araneus 1,. 

ncshtti schclclicc (dct. ll. Dunritrcscu) 

Ncomts /odicns Schrcbcf 

Roltnlia 

Qhitopleru 

6lis ,13 L. 

.ltrolis Uolls Borh. 

Cricalus aaicrkls L, 

Muolis rn!|stdcinlls liiil

67 CONIRIA0rII IN Afi'DN'', PE ,ISBII,OB DTN BBC.III'!'EDOARA 

FAUNA TAPIDICOTA DIN VECINATATEA INTRARII PE9TERITOR 

oligoctiela (del. Fr. Botea) 

Achacla c kctri (Vej(lovsky) 

Liacld sp, 

EnchlttaeLtt buchholzi \etd. 

Ftukrtcia 6p. 

F i.Lricid Dulrosd (Rosa) 

I r U., tc t d dlzrli ('D,iscn) 

F ldaticro cozora (Eisen) 

Ijr'6.ni.Zd &lra?dra (Savlgny) 

Allddot hoto sp. 

D.ndmba.na ruridd (Sav.) 

D.ndroba.nd. 6p. 

CasLropoda (dct. A. Ncgrca) 

Isopoda @ct. I. Tabaca!u) 

A.nadillidiun fticolor quinquesc (Ilunr 

(Vcrh,) 

Atnudillidlut sp. 

I'orcc io slr. 

Li ! idi un hU p not tuu (C|uiol, 

//rloniscut sp. 

Diplopoda (del. L Tabacaru) 

Polltaur ldgurus (Linn6). 

Cgllndrctulus llr.idus (C. L, ltoch) 

Chromaloiulw uniliiialtrr (C. L. Koch) 

T ! p hlolulut slriclus Latzcl 

Atcosptln,pphora 

Polvd.tmidae 

Simpiigaa (de|. I. Tabaciru) 

Scdllg.r.lla sp. 

Ilantcni.Ila nio.a Scp. 

Cliilopoda (det. tt. Negrcs) 

L hobius {L., erulhroc.phalut L. K. 

Lllltobius (L,, crvlhrocepialur s.rluLai Vcrh, 

Ltlhobl6 (L., mutobilk L. K. 

Ltlhobiur (L.) lo'ficatus L. 

Ii&orius (L.) sp. 

L hobius (M.) burz.nlandlcut burE n- 

landicut v€rh. 

.LllruDiut (M.) sp. 

G.ophi[doc (rt L. nedetehrinat) 

Pt udo'forpion lza(eL M. DumItrc66u) 

Chltt0, ut Mirodacldut Tomlisvrry 

Crrlrloaidr(E) At@tufolas (P!€yr!lc.) 

Cft0bniur L.uflla Bcicr 

Cf /ioniur midtopftlrlolmtrs n. ssp. 

Cftlrtonlut dioprl/idl'}flrs Deday 

Ncobkium blolttoides (Tdm63very) 

N.orisium ca.pa,icum Beier 

N.obkium luscima M (C. 1. Koch) 

Nrotltium sP. 

Rftoncut sP. 

Chon.lrltv clic,|Iu (Wcst) Ehrrmnn 

Vilrro diqprtdna Sludcr 

Vllr.d Lorurylrqrica Clessin 

,I3.!3 p.rrpacrfuu! ltegcrlc 

Sp.,,odk.ut Lia.id (FriN.) Rossm. 

Acanlhhrul(l d.ulcdla lutrller 

lcJculq simllis Rclnh dt 

Actc,Jjla (P., oltcnica NGgrEa 

zoailoid.r rrilidus lll{iller 

Orlchthn glab.r (Slude.) Fdr. 

O,tula do,iolum (Brug$rc) 

.{tidd Flrncn{llm Dmp. 

Ldciîaria plicah Drap. 

Lacinlarla (S,l t,eturla slriofald (L. Ptelflcr) 

LacLnarta (1., r,rrr'collis (Rossm.) 

eUcbona (I:austina, /auslind Rossm. 

Carlcrrlum mlnimu.lt Mliller 

Aeltopin Ua r.,ura Aldcr 

Aclopln lld niLns Aldcr 

Cq..llicppq rud.ica nliillcr 

Volori0 puLrr.lla Miillcr 

{,lochlodina lumiIoto \lo'rtag|r 

Itu b pcrqtu Mitllcr 

Argna sp. 

Claulili lac 

ZonlllLlu. 

Oplllon.r (dct. St. Avram) 

Scololrmops dacicus RrYr. 

|olrull.t nrpa./o.nis (Scopoll) 

lrogulus sp- 

Dic.anolasmo scdr.rm (Ilerbst) 

Nemasloma (Ittgtthrcslorna, lugur.. (lliltlcr) 

N.masloma (L gub.osto'J.o) lugul't. uni- 

Nemarslomd sp. 

lrl llosloma elega ns (Socrcnscrl) 

Liob u nu m I olundum (L alr.) 

Nelma sp. 

dt,/i onnulalus (Olivicr) 

Oltgolophus ,.id€ns (C. L. l(och) 

ldcinilrs 5P.

luRqanET 

Dv![I:tRDsco 3r col] t]. 

,acinirs ioDrd&s (Panzer) 

Iopiopilro tarpinoris (I-Iqbst) 

litdcnxs conr.ars C. L. Itoch 

I>lallJbunus buctphalus C. L. lioch 

/rdnc(c (dct. II. Dumitrcscu) 

T iltnocca obsctta (lvalckcnacr) 

,tmaurorius lcncstralls (Strocnr,) 

lrnlau nb ius crousllorius (Hahn.) 

,lrna.r.obids sp. 

,Usilffo sp. 

S cA c s|r ia scnocu I ala (L.) 

Pnolcus prrol(lntioidcs (FrcssliD) 

Crgphacca pirint P. Drcusky 

,lg.lcna similis licyscrling 

CJrd.rs tcl'icrs (C. L. lioch) 

Cyrdcns anoxJlnrrxrr (l-. lioch) 

?ttmaria sirrcsllrs (L. Iioch) 

Tcqcnaria alrica C. L, Iioch 

Tegenarie sp. 

Cicurind ci.urcd (Fabricius) 

.norcrlus sp. 

.rucra mffianae (Scop.) 

^lela tcti.rleta L. 

Ilcla rcliculata rrcng.i (Bl.) 

Neslicus cclluranns (Cl,) 

irandd .earmrrii Scop. 

I,oil homma .onrrrum ($'cstring) 

Porrhommt sp. 

Leplhuphantcs leprosus (Ol ert) 

Lc pthw llnn/ s lcnuis (B]ackt) 

Leplhgpha tcs sp. 

Ccnhomerus n. sp. 

Agincta sp. 

Slrloptrord eoncolor (\\ider) 

Li nV p hia mo nlana (Clct.k) 

Linuplria lo.ldnsis Sundcvall 

Ilicromala sp. 

Balhu pl'antcs nirrmus (\Ycslrhrg) 

Di t,Ioc.phalns c.isldlos (Dlackv) 

D i ptocc p hotu s lalilrons (cbr.) 

Ocdolnorat /uscus (BlackN) 

Ocdollvrat sp. 

Pci.copsis elongdld (Widcr) 

Gonalium sp. 

Iiocr(lnun 

Cr'apnosd sp. 

rapicola (\valck) 

Parilo$a c. L moaosc L. X. 

LlJcostulac 

Gdrndsidcs (nrat. Dcdctcrnrinat) 

I'crgumusus sp, 

T hrombidii ae (nrat. Dcdctcrnrinat) 

Oriralci (dct. Jana 

Tanasachl) 

Gdllr/tn/ la.sipcnfl ald Oudcmans 

Trichoribales lrimeculatus (C, L. Koch) 

t0uzeles ttc inul (C. L. lioLh) 

Schelo/.ibalcs rdcrigdlus (C. L. l(och) 

tllatcnrcfte a rilrirrcs (C, L. I(och) 

I llclha lab icus (ttulczynski) 

,dmaus rerlicilrpcs Nicolct 

,ameus sp. 

,ameus onuslus (C. L. Iioch) 

Li.rcants slobosfts (C. 1,. l(och) 

Ccr.rloltid rDilrir (lrcrnHntr) 

I'hau oppi.i lucoru', (C. L. l(och) 

,iplurd 

onat. r€dctcl.mirot) 

flrusanllfd (nal. ncdctcrDrinat) 

Collcmbolo (nat. '\t. Gr uia) 

Teltudonlhoplnn ricndfcnsrs w:lga 

Ongehi 'ns atmalus (Tt'llb.) Gisin 

Onrcrriurus .ririricus (Tullbcrg) 

Onycrrir.us lcrricol( ttos. 

Onrcft iurus rcclopdpiltalus Stach 

,solomurus palrslris (Miiller) 

E, omobrgo muJcorunl Ni€olct 

D nlomobrlJd dorralis Uzcl 

E nlonrobrvtl mrrmscollild Rcutcr 

O.cies.llo orienldlis Stach 

Orchesclld cdrpdrica loncscu 

Orcrrcsflla ponlica Stach 

Orcrwcla re.oflrcfmica Stach 

Orcicsclla hT.rsciold Ni€olct 

elxro]'r.urus nilidus var. maryatilaric 

Lcpidocltrlus p$a.lo s Uzal 

Lcpidoclj us scrl'r.rs D(|tris 

Lctidocltrtus sp. 

T oinoc€rus longicotnt., (trliillcr) 

fomocdus far.rccns (Tuuberg) 

fomoc€rus mino. (Lubbock) 

fomocffds t,ulg'dtis (Tullbcrg) 

Tomocer us btutlotli Dcrris 

Cypftodcrls dlrirlus Nlcolct 

Cll pho.lcrus bidsnliculdllrs (I'arona) 

smintrrlrus lu,,octii Tuub€rg 

DiclJtloma minula (O. Fabricius)

69 COIIIIIIIII'I(I IJA $TUI'IVL PDETNIiIIOTT DD{ BEO. IIIJIIEDOAIiA 

17 

Plccoptata-Ephcmcrq 

(dct, I. T r b s cc ru) 

Lcucha nign l

Mll|C^llt,itrr Dul|lm|if!C'(' rl COLAD. 

Po homma sp. 

LcpIhU pho'nlcs ola.rtu (Blackw,) 

Lcplhl/phantcs troDipcs (Blacliw.) 

ttplhg phantes lcproius (Ol crt) 

Lcplhuphanlcs sp, 

)Ieioncla fusciqalpk (C. L, lioch) 

Diploc.phalus crrtlotus (Blackw.) 

CIxbioÎddc 

Dtasrodcs lapidosus (Walck) 

Cndp,losa sp. 

Salltcur i.crrcus (Cl.) 

Sillicus ptrr.sccns (Fabr.) 

Sillicu6 sp. 

Ulo[orrtd sp. 

Oonow domcslicus Dc Dalmas 

Pordda morosd (L. K.) 

ly.osa n.nrordlis Nstr. 

Cdrnasi.lcs (nrat. nodctcrDrinat) 

Caccuiidoc (nEt. [cdclcrmi al.) 

Cdecxlus sp. 

Thron bidiidoc (mrt. ncdctcrminat) 

llhagidiidac (nrat. DcdctcnDinat) 

O.irotci (det. J. Tanrsachi) 

Gdlfi na(t .rlaflrs (Hornr{rn) 

6dftunttd ncn osu3 (Dcrlcsc) 

Gal|,lnna .Iimatus (C. L. lioch) 

Gdlltrnro dorsdftt (C. 1,. Iioch) 

Trichorihal.l ttima.ulolus (C. L. Kocb) 

Chamobolcscuspidalus ichacl 

Scrrclofiralcs lacoitolra (C- L. Iio€h) 

Scrrcloribalcs pailiAlas (C. L. I(och) 

Nol/rutu8 paluslri6 C. L. Iioch 

Gltmnodo'mcK ,a.o.rlotrl5 (C. L. Itoch) 

Ggmnotlam.us /crrmrdlr8 (c. L. Koch) 

Phaullotrpia luco.utr (C. L. lioch) 

l,i(Icaru5 dc,lrs Pschon-Nalchcr 

,tpfxrd (m!t. mdctcrnrinat) 

r]ltsonurd (nrat. ncdctc.minat) 

Col]embold (daL, I{, Gruia) 

Ongchlurw a nd.lus (Tulb.) Glaln 

X.nifld rnarrlind Tullbog 

Pscudodtn a d't-ipictrs \tr. oculidcntit 

cruh 

E nlomob 4t o do $al I s Uzcl 

Orcrr.stlld carpdlico loncscn 

OrcLs.alo pon{i.a Stach 

Ordl.sdl4 rdlcdnlco Stach 

Orcldstllo,itasciolq Nicolct 

Orch.tcllo sp. 

Willoursid n.?rumocxldla (Lobbock) 

Irp lo.gttus r?Irldrs Dcnis 

Lcpidoctllus purudotrs Vzcl 

L. p ldoqJ rlus c&rolcolis Bourclol 

L.pittocutttts sp. 

romocd.ss traoBccnr (T llbcrg) 

f,m.,cclus longirrtnis (Ilullcr) 

lbmocc.us ainor (Lubbock) 

Tomoce.us rrtgo.i3 (Tuub-) 

smritlrrn.us tu,rocr(i (Tullb.) 

,icrrloma tusca (Krausb.) 

Thllsanoplu (dct, W. K cchtcl) 

It.ttlolhrits .{tulirgu.n.lus trztl 

Phltrcolhrips dotrac.lls Iltrliduy 

Ilctctoplqa (N l. Dcdctcrnrinqt) 

.4prridd (nlol. ucdctcrninat) 

HllrrlanoPlcra (mrt. ncdctcnnlnat) 

JL'olmacala. (dct- W. ltncchtcl) 

Lcplothortx luD.ruft Fabricius 

T elr amor i u,n cacrpiltm Linnc 

tolius (Cr runoldsiu!) mi:'rui Ny. 

Idlius (cl lronoldlius) flaous I'rbr. 

Idritrs dtlanus Focrstcr 

T.ltu,,ror il,l.nt fttor Iluzsky 

Colcoplcrs (mat. ncdctcllrlinal) 

Coc.ln.lld sp. 

Diplcrq (m{tcriar ncdctcrminat) 

FAUNA ACVATICA EPIGEE DIN PIRIUL PONORICIUIUI 

Illtdruchncllac (del. J. Tanasachi) 

,Spe..rron ridndulosns l(oenikc 

Spe.crroropsis Dc..u.oi.l (Protz) 

Lcbarna (Leb., matlioi Thor 

Lcbcrliq (I'iIo-, uiolacrd Viets 

Toft .nli.ola cliti.d }laglio 

Akaclidrt nodipalpis nodi)(t,k Thor 

.4,ronopris trocilis (Picrsig) 

,rllr.rs spatulitcr l,icrsig 

P|.rapl(f,a-Ephcmen (dcl. I- T r b a c a r u) 

Habtoph.lbia sp. 

Ilabtophlebia ldula trIc. Laclrlqn 

Ps.olcplophtl,bilr suDt arrinalo (Stcphcns) 

Ecttl,otturus h.lrclicus (Eaton) 

'Ir ichoplcv (:'nrL. n(dct€rnrirrat) 

colcottlcrd ( ^t. lodct€nninat) 

Dirfcro 

(mst. ncdctcrnf rr:It)

CONTR]TI]fN ',{ STUDII'', PtsBTII'ILON DIN Ii'G. IIUI{EDOANI 

Considerolii preliminore osupro founei sublerone din zono 

corsticd o Munlilor Sebet ti versonlul nordic ol Mqsivului 

Retezot 

Diu cercetd,rile cfectllato plnd in prezent u*tpta launei subtcrana 

din peqterile studiate, rezult6 cd fauna a,cvat'ici €ste mei bfue reprezcntati 

prin specii fuoglobii aleclt fauna tlo nevertebrato tere8tre. 

Dintre reprezentantii faunei acvatico putem moniiona batinolaceele 

iliD. nisipurile aluvionare ale cursului subteran din $ura Marc, NiTtlwrgus 

longicauilatus mt"uimus, Nipkargus Bp., Pkagoael,a, Ep., Denilrocoal,wn (Dmilrocoelid.es) 

spheropkall,us qi Dend,rocoel,um sp., recoltate ali[ bazhelc 

qi dopresiunile cu api, periodici tliu pegterilo : Gura Cetd,$ii, Ga,ura, Oanei, 

(laura, lui Cocolbea gi Pegtera din Valea Cheii, 

In ceea ce privegto fauna ale nevertobmte terestre, se constatl c[ 

Ield, alo numi,rul maro do specii âdunate diu peqteri (1?6), celo troglobii 

sint intr-o inferioritato cvidontE. In a,fa,ri als Bo?lirockaela ilaaica (cndamich 

Peqterii dc la Tccuri), mai putem semndo dinhe colembolo pa Arthopa- 

Iite6 I,ygm6eus, ia,r' dintrs p{,ian;eni pe Troglokyphantet kulczgtlski gi 

Neslicus puteorum. Iiestul faunei din cele 16 pEteri esto reprezentat prin 

spccii troglofile sau subtroglolilo ii hogloxcns. 

O interprctare tlefinitivd, asupn, ca,ractoristicii qi originii faunei 

terestre subterane din zona, studiatd, nu o putem da lncd ileoareco majorilia,tc..r 

lctterilor sint cursuri subtcrane actiyo, f6rl galerii Bccundarc 

pld,sitc dc api, sau cu etaje losile qi lipsirdu-nti datcle biospcologice suficiertc 

de pc o supm,fatt mai vasti a regiunii, nu se pot urmiri liliatiils 

diferifilor reprezentanti ti rapartilia lor paleo-zoo-geograficd. 

Totugi, referindu-tre la datelo geomodologicb amintite, la existenfa 

lacului ale la sfirqitul pliocenului, clue acop€lea tntrcaga dopresiuno d 

Ea{egului plni la o altitudiD.e dc ?69 m, qi la retragerea lui treptatd ll 

culsul cuaternarului, putem alirma c{ fauna acvatic6 subtennd a a11rt, 

in aceastd, zond,, condij,ii prieluice de formare gi popularc a mediului respcctiv. 

Para,lel cu coborirea nivelqlui lacului a lnceput gi activitatea de eroziune 

qi coroziune a apelor curgitoare asupra calcarelor, acfiune cu atit 

mai puternicd cu cit denivelarea tlevenea mai accentuatI. 

Il,eteaua subtemni continu6 si sape peqteri cu diferenle dc nivel 

piui, la 400-500 m ($ura Mare fli Clenci), 

Daci, ne lnsugim lunctul tle vedere al lui Ii. Jeannci ln.legd,- 

l,urri, ou rlsplndirea, Ia,unei egoidiene din ilpii Dinarici pini in l3ihor iu 

l,impul nioccnului, csto natural sd admitem gi popula,rea regiunii lluncdoart 

cu rcprezentanti a,i acestei fa,utre. In zoaa studiatd,, fauna ale origino 

egeidian[ a putut di,inui izolat[ pe furd,l$imile rbmase nesubmerso do apa 

lacului desprc care am vorbit. 

Speciile troglobii gisite ln peqterile din Mun{ii Sebeq slnt rolictele 

acestei fa,une, cere, o alati, cu schimbarea climei, au pihuns, i!. parte, 

prin fanl,e in urediql subteran. Multe dintre acesto specii probabii c6 

tlLiesc ti azi in fante 6i numai urelo alintro ele au migrat tn pefteri, atunci 

cind contlitiile a,u Iogt favombile. Iietragerea lor lnapoi ln Iarts e8to 

posibild, ,;i ea, ar cxplica un fapt observat tlo noi asupra migrafiuuilor

EO 

MAlLCAlllr'lA DUlt ITR I|SCV sl COLIB. 

h timp r llnor spccii cturc ir,p&l li disp&r ilin pefteri la intclvolc dc mai 

nulti .r.rri. 

Ilazindrr-lc pc 1u{,ilelc cxcmplc sigrrrc pc carc lc l)rltcnl utiliza 

Ieutru srrstiucrcir tezei llspiudirii faunei egeidieuc sprc nord, mentionirn 

1rrezcnt& colcoptcrulu.i BoplLroclwcta rJ,aci,ca ln Pctltcrt cle la Tecuri (lult. 

1)r0 nr) fi 8. t'otki, in peltora, dc bub Pialna Saliqorylui (.l,It. ?00 m). 

Continuitntel, ri,spinrlilii accstor batisciine din Oltcnia lu lluncdoara 

.so hcc plin spcciilc gd,sitc in pcftcrilo de pe yalea Jiului do vo8tj, uudc sint 

ncDtiou&tc speciile B. orglti.d,au,i, B. forld Di subspecia B. (Ccnr,al,l,o\ rei,ttcri 

'ttttllavi. 

Pcrstc|a de l& Tecu , cn S. claci,ca, reprezinti cxl;IemitiDtc& nordici, 

:r arici do rispiadire ft accstui gcn. 

Un alt cxemplu pc care ll putem da se referi, la rcpartifir rcprezcntaD.f,ilol 

gcnului Ncsti,c,t s. Ilteresa,ntd cstc loct izarea spcciilor troglobii 

alo accstui gcn in zone bine delimita,te, din Oll,cnia pini in l\{utrfii Pidurca 

Cm,inlui. Discuiia rsrqrrr filinlici grupului dc spccii .;i r popullrii rncdiului 

cirvclnicol cstc insi-t, obiccl,ul uuci lrllio hrcrll'i. 

Iu acca,stii rotir, ne limiti,m a, moniiona prezenia lui Ncsliaus ptuleorNm 

tu majolit&l,ca pelsterilor din l\[un!ii Scbepului. 

Lcgltura cu populaliilc dc Ncttious n. sp. dil pcql,crilo diu zon"t Clogani-Tisrnanl 

parc 1r fi avut loc prin intcrmediul vlii suporiocro t! Ccrnci 

qi al viii Jiului tlc vcst, limitfl, nordici, .n uici de ri,spiudiro .r lui rYdsricxrs 

n. sp. Iiind vclsantul sudic tr,L trlrsir.ului Iictezat. 

ll,irspiudiren, llui N. Ttul,corwn, in pca[crile din Muntii Sebctgului pini 

la lfurcq. rcprezinti, o dt5 lopulare subterani a vcclji fonDc cpigcc 

i! genurul. 

O da,tir, cu lauua, cavernicoli s-o adunat qi laund, lapidicoli ,ii litocl&- 

zicir din jurul pclterilor studiatc. Din accst materia,l s-ru dotjcrl inel, pini 

acum !08 specii, inr listelo intocmitc nc arat[ ci, in &fara spociilor ca,rrct()- 

risticc licclrui hrbitrt, un nrmir lcsttins sint cornunc cclor trci mcdii 

dc yirtl. 

Ilcnfiouir,tn citcl.a specii dintrc pliujcni:. Agel,cn,a titn,il,is, Cllbaeus 

aclricu,s, Lc.ptrlLlJ'pllq,i|l,cs Lc?rosxts, Potrhortm,a cotL't)cnuil Si Dipluccph,atu.s 

c,'islorlcd; dirrtrc lseudqscotpioni, Cldhoni,us letracllclalu\ Ck. Lcruthi, 

iar clintrc colcmbole Onych,iurus a1'n&l,us, Orcllcsalla carpalico,, 'f'otu,ocerut 

t:tr.lgaris, I. ttr.i,nor Ei Lepidocllrlus sarbicus. 

Ubicvismul acestor spccii mai putin cxigcntc, mri cnritopc, cstc ,li o 

consccinf.ir ft couditiilot loc.r'le dc rrmiclit^ttc lii tempar&turd, calc lo Dclmit 

populucl, ltit, r zoDci dc l& iDtrir,rcir pq;tcrilor, cit ;i a cri,pi,turilol r{uDet- 

{icia.lc diu roci sau & biotopului lapidicol din vecirit&ta- 

Cu toatc cil in gcneral pcltorile din tr{untii ScbcS mr prcr, !ii[t oi,ul;rtc 

dc coloDiilc dc lilieci, existi 6i cxcepfia pc calc o fncc $ura, ll ,r't', in crrc 

s-au clcscoDcrit celc mai nuri colonii de hibornarc constituito din l'i2istrclluu 

Ttiltistrcllus li llilxiopterus sch,rcibusii. 

Inrcnsa, colonic de Pipisl,rcllus pi?ittrcllus ctalatl pe pcrctcle viiii 

subtclnDc lrr' o clistl|, f'5, do ttproxitnrtiv 200 m dc intrinrr, itulttctrtti, r'tt 

coloniilc mti mici diu crfpir,turi lnsuma,u mai multr dtr 100 000 dc irrtlivizi. 

Cu acclstir, ocirzic s-1, r'i,zut ci, nu totdcurtrur boltilc lil)Nila rlc olltolll' sirrl 

cclc nrai bunc adi.postrui. llara:l, colonio do Dipistrci hibul ueirzir, in :lcctstai 

pcfterir, iD Dlin curert pe treiecLul viii subl,crouc.

CONIT'IIIUIII 'A SAUDISI, TAgTENU,OA DIN AEO. IrqNEDOARA 

Dtr,ci ne rcfcrim Ia indivizii de l:Iglotalus rno,ule gdlili po stircile din 

Datul viii, ])rczcDfr, lor s-ar putoa explicc prin clderea lor fib ilin coloniils 

cc sc gLnul,u Ia 30 m lni,ltjmo, fic din fisurile porotilor. Deti din lit eratur[ 

nu _!r cuno$c cxcmDle de arl4postiro o acestoi Bpscii tn pegtori, noi sintem 

+ rrtl q doua c&zuri ca,ro confirmi ?osibilita,to& rotragorii ei fu unele 

imprejuriri qi tn pegteri. 

, _-ln 1053 am g{sit ln pegtora, Cioclovina cu Api numoroaso sc}oleto 

dc .,.N llcl,a.l%s ,r.ocrr{r@ incrusttte l-B calcita potlolei alItqri do mirgelele de 

chihlimbar, do s1jicl6, coloratid qi potloabe ile bronz din tezaurul iiaUstattian. 

Da,ci, l& data acestei tlesbope.rbi ilterprotaree a lost c6 specia fli-ft 

schimb.Lt it t44pufui afinitatea p6ntru adtrpostirer tf peqtbri, 

lcctificlrn, dupi "9"!$ l0 ad de cercetdri, aildugfnd cI totugi existl qi azi-cazurii 

destul d6 rarc, in care N, noatula so rotrago ?entru hibernoljie in mediui 

suDlcron. 

ln rrurnir lcstrins do inilivizi mai putem somnala prozcDta sDeciilor 

Llltotis l,tyolis Ei llar.bq.stelle borbastel,lus. 

, Oolrnii dolilicci rrlrr,i lul,in importantc au lost obscrvato rii irl pcrr[or:r 

Gur.r, Ccti,tii. 

.Listelc r1e {tun[ alc celor 16 peDteri stualiats sirt complctDl,o su speciilc 

dc nramilc-rc alo cia.or rcsturi scholctico au fost gisito po potlerul shru 

b Iiridclc lor. ln gcneral iloruini speciilo de roz[tolri, chirbpterc qi inscctiYorc 

;i tn num[r ]estrln8 c.l,rnivorolo. 

Ii,ozultatclc ccrccttrr'ilor nrhcologice,ti p,lcontologico obl,inuto din 

u[,iuelc sripi,Luli r1i sondqc cfcctuato pili acum, ca Ei descoDc rcru tozturului 

lfrll$ta,ttia,r diD. Cioblovina cu ApI, ne a,mttr dd Btualiile ln a,cesstl 

dircctio in 1cftcrile regiunii Ilunetloara .\ror mai aalucc dato noi fi intorcsanic. 

Conhibution d l',6tude des grolter de lo r6gion de Hunedooro 

R6rt m6 

Les outcurri prdsentcut les tdsultats obtenus i la suito des recherches 

r.ItcctuCcs on lG glottcri du krrst bordant la ddprossion r.le Eafieg. 

In pluprrt dcs grottcs 6tuali6es [12] sont conceutrdes 8ur le vcrsant 

SO dcs motrts dc Scbcq (fig. 1). Sur le h0me vers&nt, plus au sud., so trou- 

Ycnt .los grottes: ( Pelterr do la Tscuri r. { Gaure O|nei E et ( Cotate{i 

Ilolii 'r. 

z\ la basc du versu,ni; nord du massif de Iietezat on rencontro h 

glottc do Gurr! Cotigii. 

. Cowiiliralioru gionwrptologi(Iucs: D'origilLo tecto quo 6rcsirrc, la 

drlprersion de Ifafcg commence i i,csqrrisser dls lo M6sozoique. Dncnd!6e 

p,r,r des lignes dc fructurcs - les unes dvitlentos. d,autrcs discutebles - la 

ddp|cssiorr ?roprcmcnt dita, dc formo triangula,irc, a lo sommct oricnt6 

r-crs lc nord ct hu basc rcprdseutoe par la limite sei)tentriomlc du magsil 

(lc IictezDt (fig. !).

i]lcir\RrtT:\ l)llltll 

lalis(at qt cot,Ilr. 

Du cdt6 Ntrl s'dlivcnt lcs monts de Sebc$ et du c6td NO le tnassif 

dc Poilrr.& Il,usca, lo moins haut - ct cn rni'tuc temDs lc plus ttccnt de 

cos urflssifs. 

Du point dc r.ue pritrograpbique, ce qui constituo lc fondemcnl, de l& 

ddprcssion et, dcs hois massifs ce sortl 1es rocho$ cristallincsr les monts clo 

Scbcf et dc Poian& Rusce aplartenoDt i! la nappe gdtiquc, ot lc rnassil dc 

Rctczat, i l'Autochtonc. Sur lcs vcrsants de cc denricl urassif, l'6rosion 

a effacd toute tlace de nflpps g6tiq[c. 

Parmi lcs formations ?lus rdccntes, lcs couches daDienDcs ot llalGogi'ucs 

solt rcmarquables ptu' lcur'B din'lcnsion$. Ccs oouohcs $'dttllcnt 

sur nnc grandc putic dc la, dtiplcssiou et do sr bordurc montlgtrcuse. 

Lcs couchc; les plus supcrlicielles du bassin de lIn{,cg sonl, drrol aux 

I)rocessus d'accuurulaLiol : les chamlls alluviountrirc$, tcr1'asses et cones 

lidmontans, AtrldrdN dtr mat(1ricl appoitd par lcs couls d'cLrux ir ddbit richc 

dcsccndan{, du mussif da I.letczult. 

Lcs crrlcaircs, cr m&joritd d'ir,gc jur':rssirluc, avtc (uolqltcs alflcurc- 

Drcntrs clrltrciiJ, Iolrrcri, ut]o llnldr: i, tlirccliotr Nlt-tio dtlns lcs rDonlis do 

Sabcs. Ccs cllcairc$ constil,ueut' aussi ]e fondcmclt du syllclirral ttc Siui{,a' 

rempli - de sablcs el, tle glaviers lcvtrntins. 

Dans cc sJ-nclinal a plis naissauco le couloir dc lld,nifa lrislrnt ftI 

liniriou entre la' ddpression de Ilafeg ct lc bassin du Jiu. 

Aujoulrl'lnifcc couloir cst draind par lc ruisscau do liiinitio qtti coule 

lcrs lc Jiu (iig. 3). 

llmm. tl c MrL]tonnc (1906),&pris lui D. IJurilcrunu 

(1C..19) croyaicnt qu'avant l.L naisszrnce du d6Jil6 de Lrr'iuici, p.tl'unc colri,rrrc 

Tc",r ll d{plcssiou sous-car?tti(luc d'Oltr3nic, la riYitrs du Jiu coulail 

vcls llaleg. 

Les cleux autculs apluyaicnl, lcur affil'ma,l,iotl sur le fait tluc les 

ftralicrs rlc Birnite (.rlt. ?5C) s'a,ccordqaient .Lvcc los reittcs dc uiYclru 

< nliocinc ^ r dtt brrssitt dc Pctroqlni. 

Lcs rcchclcltc$ clicctudes p:rr N. Orghidan ont meni i d'rrtr.tres 

conclusioDs: lc luisseou dc l3luit'tl Dr6scul,c rtlrc teuitsso dc 10-15 n]t 

uI niTcau tle ti00 ur at uu ir,utrc dc 1 000 m, tous lcs tloi6 inuliutis duns l{J 

scDs du conrri a.ctttcl dc BiDilx; lcs gra,vicrs apputcntmt r|,u crisl,a'llin 

&rtochtonc (alti. ?59 rrr) orlt 6tC iransportis ltar lcs rtncicns afflueuts de 

Ilirnita. dcsccndaut du (rlist&lliu aul,ochtonc du massil dc Il,ctez.tt,. Cctl 

missdnux: R&chil&, Ba.rul ct Sari$orul Iurcnt ca,ptis ultdricurcmont el 

driviCs prl h liliilc Strciu v(1s ia dCprcssion dc Ilafcg. 

lli colchtsion, la rir''idre dc Jiu n'a jamais couli vcrt Eafog. Ccl'tc 

rffiunrtioD. r'crrlorcc alssi I'hypotJrr)sc dc I'rurtdcrideilcc

coNTlUEfrTrr il. sfoDrvL lTSrEDlLon DtN rlllo. }IuMDo l,\ 

dans laquelle M. A. Ma,muloa a mis en 6videnco quatre failles orientdes 

Nlt-$O (fig. 5). 

, I-.,es autcurs donnent ensuite Ia description tles 16 grottes ar.ec leut 

emplacement, et les cara,ctdristiques sp6omorpbologiques, les valeurs des 

Iacteurs microclima,lriques et les listes alo la launo aquntique ct tcrtestre, 

Parmi les Arotitcs i, couts souterrains, ( Sura Mare D et ( Grura lui 

Cocolbea u, sout les plus intCrcssantes du point tle vue origine €t dvolution. 

r $ura, Mare r I'une iles grottes les plus longuer, les plus profouales 

et 1es plus inlressionnantes tle notre pays n'a pu Ctie explorde que srrr 

un distarce dc 2 krn, i cause des grantles tliflicult6s rencontrdes srtr' lc 

trajct du cou,rs sonteuain. 

Crcustle dans le rnassif de Ijruntea, Ma'rs - entre les deux failles B 

ct, C (fig. 5, 77, 72, 13) -, $ura Maro stest d.6vcloppdo sur une longucur de 

4 lim ir vol d'ois€ou, marquaut uno aliffdlence de nivcau ile 400 n]. 

D'rpris le trajet silucux de la portion explorde, I'on pcut tldduire 

quc la longucur als cettc grotto tldpasse ? hm. 

Quant :Lu tlcux insurgences formdcs au coDtacll dcs roches cristallines 

avec les ca,lca,ires, celle de Funclitura Ponorului (alt. 888 nl) cst 

impdndtrable, tanalis que celle ale Faia Dealului (alt. 900 m) prdscnte des 

possibilitds d'c>iplorntion. 

La fluorescdine jetde dans I'eau de ces deux points d'a,bsorption a 

colord lir, rCsulgcncc de la rividre al'Oha,ba. 

Dn comparant le ddbit de la r6surgence avec celui dos deux insurgcnces, 

on conclut quc la, rivi0re tl'Ohaba, doit Otre alimentdc en outro 

par d'ilutres sources du rriseau souterrain non encore tldnich6ee. 

< La Grotte de Cocolbea l est repr{sentde par un complore tle trois 

6l,ages, dont, le supirieur est une galerie fossile, I'interm6tliaire, le cours 

d'elm intermitteut et l'inId;r'ieur, le cours d'eau pernaneDt (fig. 15, 16). 

Le point d'entrdc de I'ca[ dans la grotte est repr6sent6 par le siphon 

qui constitue lc lac supdrieur'. Ce lac est en permanencc drain6 vers I'oxtdrieur. 

I'cndant l'dtd le urvea,u dq lac monte, consllitju&nt, le cours d'cau 

intermittent, avec la cascade haute tle ? m qui alimente le lac de I'dtago 

infdriour (1i9. 15). 

IJc troD-plein de celui-ci dome naissaarce au ruisse&r ?clmanent qui 

con-flue, lris de str sortie de la grotte, avec ure sourco veu&nt directernent 

du lac clu siphon supdrieur (i). 

I)end&lt l'bivcr le niveau de ce lac baisse et le cours tl'eau dc l'6tagc 

interm6dia,irc ccrsc dc couler. Pourtant le lac de I'dtase infdricur corrtrirrno 

d'alirncntcI Ic nrisscau pcrmancnt. 

La fluorciJcdine jctde - au mois do ma,rs - da[s le lac supiricur, 

a iltcnsdment colord la sonrcs (i) et trrls faiblement I'cau dn lac iuldrieur. 

Ce {ait ?rouve que cclui-ci accuse commo source d'alimeutation 

- outre le filct, d'eau qui s'dcoule du lac supdrieur - une a,utre sourcc dtt 

rdscru soutcrlain, pa,s encorc dCpistdo. 

Les grottcs : < Gaura Oanei r (fig. 26), ( Cetatea Bolii r, (fig. 2?-28), 

< Gaura lrintoanei r (fig. 14), celle de la Yallge de Cheia (fig. 8) de ( Irunc& 

Priporului r (fig. 20), ct tle(Gura Cetd,iiiD (Iig. 4) sont dgalemert des cour's 

d'earlx souterrains.

MAnGAl|DI.A Dvnlttri!ts(,u it cotur. 

Palmi les grolrtcs i! dimensions rdiluitcs, mais non moins intdrcssil,ntcs, 

orr doit rucntionncr la, grottc de llordul i\[u,ro (fig. 18, 19) dont 

lcs d6pirts tlc rcurplissl,gcs colticnncnt dc richos vosl,igoi clc f industric 

1u,'ldolitiquc, post-palCotitiquc ct nctucllc, ainsi quc dc nombrcux osscrncnls 

{ossilcs dc }Iammif0res qurutclnaircs. Ccl,tc Arottc a 6tri louilldc 

pllr lcs spCcialistcs rrch6ologues et palloltologues ot1trc lcs anndes 1910 

0l 1C55. 

T]& glottc tlc 'Iccuri est rcmat'quable par la richcssc et la llc.Irt(l rlo 

scs r:oulics strlrgmil,iqncs et scs fonnations cristallincs, notammcnt lcs 

rrrorroorist&ur tr&nsDirrcDts (fig. :f, ,r, 23, 24,25). 

De cc point dc yue ol peut la, considircr parmi lcs grottes lcs plus 

rcpldscltatil.cs dc Dotre pa,ys. 

Dans la grotte de la Yallic ilo Clcia on n Llouvd dcu uids dc cristitux 

romboida,ux, divclopp6s claus la couchc d'algilc accuruuldc sur. lc$ Iolitris 

Ilrtl,cfolmcs dc lrr r.ull6c sou[crrtinc. 

D.rls la, lcllioulc uoiri,trc Ctrltlc sur lcs ctistuux ct ,.jur lo$ l)iuois, 

lc l)ol. G.AIrirrrrsirr $ rlis cn dyidcDcc rrn $ol d'Ur.irtriurn, 

Da,ns la glottc $ura Ma,rc lGs concr6tions solt r.tlrcs et lus plus spccta,- 

culir.ilcs appaDr,isscnt au-d.cli! de 800 m rlc l'cutrdc. Prrticulirircrrreut iutdl'cssants 

sont lcs ruassifs stalagnlitd$ cn formc de clLampignous qui constitucnt 

lcs monumcntoux bar'l:agcs I tlavcrs lit, lr&1160 soutol.Iilino. 

I..rcs recho|cltos clfcctudcs sur li,t Iaunc soul,oltaiuc des {r'ol,tcs dlat 

didcs, ont montro qr\c la faunc &qurrtiquc est ruicu.x lcprriscutie pru dcs 

csp0ccs troglobios quc la, fauuc d'iuvcrtdbrrls tori'cstu'cs. 

Paruri les rcDr6sctr'tnnts de b faulc irrlluticlrrc, ou rnaut,i(,rrn9 lcs 

Blthl'nclla"cics dcs sablcs ftlluyioquaircs du couls so[tcrl irr tle tjurru 1\Iarc 

ct' Nilthttrgtrs lottgicaudatus nr,arinurc, T iplrurgus slt., fialJo(rt(, s1t., J?c'rr,- 

drococLunt (Dend,rocoatid,cs\ spluaercplruLl,us, Dend,x.tcoel,uttt $p., r'ec[cillis 

dans lcs basrins ct lcs ddlrcssions I caux pdriotliqnc$ des glothcs: C rl}a, 

Coti,l,ii, Cruro Oanci, Gaura lui Cocolbe& et ccllo dc Lr, Valli:c dc Choiu,. 

Dn cc qqi conccrnc la laule tles Irrr.ert6blCs tjorle$trcs, on ir, con$l,rti 

quc, par rlrppor t au glanil uombre ilcs cspdcc$ r'ccucillio$ d ns los gl'otl,c$ 

(176), lcs espices troglobies s'av0rcnt dans unc inldrioritd nutntriquo 

6Yidcntc. 

Outre lc Coldoptdre So2th,roclwcla daclco cnd{mique drrns la glottc de 

Teculi, on signalo -4rrlm?arires pllgmacus pnlmi los Colletnbolcs et lrogloltlJplLatutcs 

l;ulc:'yu,sl;i ainsi tluc Nasticus ptu;teontnr pllrtni lcs Ar'ligndcs. 

I-.res &utrcs 1?, cspdces sont tloglophiles ou sous-troglopltilcs ot 

t'r'osloxiles. - 

Il cst csrtcs pr6natrur! dc cloun!'r ulc intcrprttrrtiou dffiDitivc qu&nt 

ir, lrr, cnalctclisticgc ct ir, l'origiuc dc lr Irluuc suutclllinc tcuoiitlo do lt! 

zonc ctudiie. 

Une fois trcceptdc 1& corrcrfDtion dc J e rt rt n c I sur l& rdDorlil,iou 

clo la faunc dgditlicnnc, peudunl, lc Miocdne, clcpuis lgs Alpes Dintrriqucs 

:lusqu'au Brhor, il f.tut nussi admcl,tle le pcuDlctncut de la rdgion dc IIttDedoalr 

par les reDrissDtants de ccttc l&u.nc. 

Dans h zonc 6tuili6e, lcs cspiccs dgdidictrncs ont 1ru sc lcrpdtucr, isoklcl 

r;ur. lcs hirutcm's nou sttburcrg6cs I[,r'lcs cil,ux tlu lllc ltliocirto. 

L,cs cspdccs tloglobics - trottvdcs clu,us lcs glottes dcs rlorll,s do 

Scbcq - sout lcs lcliqucs dc cottc ltruno qui y on1; lxindl,rri pnr I'intouu!

(.oNTrutrunl In stoDltll, Paarl]Iul.orl DIN ltlic, nuNBDotlr,^ 

diairo dos fissurcs. Il est probablo qu'nnc partie do ces reliques habiteni 

cncorc lcs fissulcs ot leur migra,tion I I'intdrieur des grottcs s'effectuo 

uliquemcnt dans dcs conditrons favorables. 

Comme exomples il'crtension de la Iaune 6g6iilienne vels le nord, on 

donnc, pa,rmi lcs Col6opt0res, les espCces Bop/uoclneb ilacina do la gmtto 

dc Tcouri et B. rotlti Jean, de la grotte ( peftera, do sub Piatra Sa,nqorului n. 

IJa continuitd d.a ces Balltysai,inae depuis I'OltCnie vers llunetloara, ste8t 

elfcctuGe par l.'intermddiaire des espCccs trouvdcs ilans les grottes do la, 

vall6c ilu Jiu

U/|&C]|nI'rA DVnt r'StSCIt 3l CoLAn. 

Dans les fissurcs des parois s'rrblitent 6galcrrcnt de petites cololics 

de PipisttcLLut ptpittrdlus cL N yclalut noclula. 

Out'rc ccs espdccs, on u, tro[vd quelques individus isolds &ppaftcnant 

aux espdccs Barbaslcl,l,a barbuslal,l,tr.s cl .tllyotis lt llolis.On signalo la pldscnce, 

d.a N yclatus nocluLa- 

Les listcs dc f&uno sont cotnDldtdes avcc lcs cspCces dc Mammif{)rcs 

alont 1es rcstes squelettiques ont itd trouv6s $ul le plitrchcr ou dans lcg 

nichcs dcs grottcs. 

Explicotion des ligures 

Ftg. 1. - Enlplaccmcnt dcs grottcs dtudiics dans la r(tgion du lluncdoa.r. 

,1.- Pcrtcra Gura Cctitii,6-20lcs grottcs dc l, zoDc d'Ohabo, 2l - Pcttcnr Grrra Ornci, 28- 

Pctlclu Bolii, 

l'i{. i. -DCprrssion dc ll lc!,1 Gvtuisso grlorr|orDhoto{iqnc). 

l:ig. 3. - l,c couloir dc lJirulll (csquisrrr ctlrLoitrrphi(luc). 

Fig. .1.- I'ottcra Gur.! CcLnlii (pltD). 

l;ig. 5. - Lcs grottcs (lc l.r zouc d'Olrob . 

0-.t'c{lcra (lin Bot(ti., 7 -.I'ottcrx Crurx Cocotului., s -.I'o$tr:ra (lin Volcr 

Chcii ', C - | P$Lcra avcr din licsul r,cordcl ', lt) - . l'c$|.c.:t din ntrlul drcpt rl Ohttbci ', 

12 - ( PqLcrx $Lrra Urrc ', 1,1 - rPqtcrs GLrtfa li'rirlox oi ', l0 - * l'o{tor.r lui Co€olbo:r., 

17 -- ( Potlcca Grura Oprilci r, 10 - Lcs groLl.cs do Bordul }trrc, 20 -. Pc$Lcrr diu LtrDcr 

l'rip0ftrlui r. 

liilt. 6. - r Prftcra dir Doluri ' (Dlnu). 

Fig. 7. -.l'cttcm Caurn Cocotulli r (plnn). 

l.'ig. ti. - . l)$Lcrn ir Vrlur Chrii | (pl:rn). 

Fig. $. - r l'ctl-crx rvrr din $csul l,cotdci, (0l.ttt). 

Irig. 10. - ( l,citcm crur{ dir rmlul drrpt rl olrrbct ' 0rlan). 

Fig, 11. -.Pcfl-om $ufu lt.trc t. lltstlrgcocc dc Ia riviirc souLcrruino d'Ohaba. 

Fig. 12. - r Pcttcn $ur.r llurc, (plau), 

Fig. 13. - . Vuc s r l.r polic dc l'urdirl-rri Ponorulri, 

FiS. 1.1, -. Pqtcrn Guum Frtnioittol. (plan). 

ljig. 15. - . r'cttera lul Cocollrcr.. Vuc (tc I'cntriu. 

l.ig. 16. - .l'ctLcra lui Cocolbcr , (!lxu). 

ljiA. 17. - . l,L'rlola GAurr Oprilci { (phu). 

I;ig. 18. - r Pc$ttrr nlAro dir Bordol trlaro '. Vuc do I'onLric. 

Fig. 19. - .I-cs grottc$ dc Bordul }lu'c o)l.rns). 

FiS. 20, - r Pc$Lcra dir L 'lcl Priporului | (Ptar). 

Fig. 21, - . Pcstcra dc l:t 'lccuri. (pldr). 

FiS. 22. - . Pqtera de t{ Tccuri. - Coul0c prridlalc dc Ia gdiric prlnclPalc, sccLcur ll. 

Irig. 23. -. Pc$tcra dc la 'Iecuri t - Shlagnrilq dc l'cxLrtmit[ du stctcur II. 

Fig.24.-rl>$Lcradcla'Iccurir-PluqucLabulaircdoclisla1(doluslllodusocl.cu.III. 

Fig. 25. - . Pcilcra d0 l.l l'oculi,. lil.rnchcr sl.rl.\gulitt. 

FiC. 26. - | PosLcr.r Ganra Oanci ' (l)lan). 

Fi!I.27. -.I'$Lcra Uolii.. rnsurgoncc du ruissclu JUpINlrsa. 

l.ig. .l$. - .I'critcrn Bolii ' (phn). 

Bibliogrufie 

1S3S AcxNDn II. J., :\rhiv dts \,crcirls liir Sicbcnb. Lau(lcslittulc, I. 

l9lt2 BD\uc ^:\rls t'. Dc, llrrhcllffiir, IlirudlnCcs, It 'Jtchiobtlcllidts, ANh. dc Zool. H)ip. g'!n., 

l$$r BrDLz ti. r\., Ji.ircldnodrxc/r liir sicb,r biirltut, llcrnlxn|lsl.trlt. 

18ll.l - lJrilro, ;u lliilllctlJiul&Ic, Jafub. :;icb. li.rlp. Vorcirl; ly. 

'l'tdltslJlvunic, 

ll):i LlREUrL I'r\sut Il., Slalions palioliutiqucs c 

Utrl. Soc. ft. Cluj

79 CONTTTBUIII J.| ATUDID-I] P&E'IEIIIIDR DIN BEC.,IISNADOAI'A 

87 

1042 DunrrEAlcu D., Ilcchcrches morph. dans le Llila du J iu, L\cr. hrat. Geogr., Univ. CIur, VU . 

7543 - I'roblama del ilului J iului, ncvista Gcogra[cA R. VII. 

1873 Cslro L, Nolurhislorischc Bctch..ib ng d.a SbahnaLs uttd..rrrr.r 

' 

N.r.rrtdlfi, 

cgyl. Evkitnyvc VI, lM-1,(). 

Erd€lyu Dluz. 

1917 CnorNoxr E-, Ila ang lanulrmtnuio*, Barhng kul.st6s, y, 137. 

1940 CoNft^ 1., ,,Cloporioa" un sal din llakg, Bilrllotcca dc Sociologic, 3, Ducurciu. 

1S56 DnIofuNDI 1., Prczcnla Crclaciculni sup. o. l ba.i ul lr.fiotali, ConL Acad. R,P.R., 

vI. 0, 831-8J7. 

1955 Durrrrrutscu 1\1., OnafirD^N T. $ TAN^s^cIil J., Do&iI descoperftl it .rciantc ln pertato Clo. 

cloDinu cu Apd, Brl. gtiln'., Acad. R.P.n., Sccl. Biologtc, 3. 

1$58 Du rrnlscu M. $i T, OnanlD^N, Alldtorii ta lumca subpdmlnl.and, EdiL. ttiinl., Bucurefti. 

1962-19G, DuNrrREscu l\1., 'llN^s^cnr J. ti ORonrD^N 1'., ,lldtrplnlt?.c c,hil?pLr.Ior ln R,l', llomAni, 

Lncr. lntt. spcol. ,,E. Racoviltr", I-[. 

l$63 DuNrrREscu iU- ct ORG||ID^N T., Con]ituliont A h connojs5/.rtrc. dc la biologic dc Pipisb. us 

pipislftllus Schrcbcn, Ann. dc Spdol., XVIU, 4. 

1931 F^cD L{rurs, Irdnae, Biospcologics, 71. 

1936 l.locA Ocr. [i Surô^ V., OLidrl Jtti4ulut IIun doarc, Dcv , 

1928 GA^L lsr., ,ie fffrcn nillcldiluDiden lllcntcltutknocltcn aus Slebanbalrgen, Public,Muz. 

Jud, lluncdorrs, Dcvu, XXV-XXVI. 

1043 C^^L lst., Neuerc lrl.nsche,]- untl SaiugetLr*noclt .t aus d.m Muslcriar 

Katzlcufny0k, ll l. 

Sicbcnl ry.ns, 

19M Cr,onoEscu ?J|-, Conbibulio^ d I'uutk ,Icr Microltpiloplbct (Tin tuloc) d.s g.oUes L Loum(rnac, 

Ann. dc Sprll':ologie, XIX, J. 

1034 GfrDrr;n^N L, Conlribttii la cutrcaflcftu tclliunii ca'5liee dc la NIt dc t'ui, llcv. lluz. Gool., 

Univ. Cluj., V, l, 110-133. 

1iJ0l) ll^LAvlrs J., Lus litcidcgcbiel uon Ohaba Po/ror, Jahrcslrcr. d, (gl, u[9. gool, Anst. f. 

l8!,7, lJudru)('str, 101- 119. 

1020 J[ANNrrL lt. ct It^covrTl E. c., -&Lumdr.rlion.Ls grotles |isil1's lgtE-Irs?, Bi6peologica, 

LIV. 

1925 Lû!'ttll 1.., Conlibulii la sludiul gcologic oI tmptcjuitnilor o.utului Itdrrr, Anuarul 

Irlst. 6col- llortrilni4 

tECg il^mrr NuL r. DG, Sul.I'hiJloirc dc la oolu. dlJiu, C,omptes n. dcs S6ano:s dc I Acad. dc.r 

Sci. IJaris. 4 doc, 

1902 - Lu Ydiacftic, Parls. 

1!o'1 - Enum. dr rcclutclr.s Bur I'd,olution moryhologique des Alpes de Ia TrcnsgluanL,Parb. 

1928 il^Ll^sz 1., llapo Neliminat d6pre rrollc coleoplen baglodila din Judelul llunuloan 

(Dhr comuDicaloa flcul.i h 10 mal tn Cluj, cu p lejul Congrcsului Dalurnlitlllor 

dln ItomAnio), l,ubl. Muz, jud. lluncdoara, Deva, an. Ill-lv. 

1952 trl^ uui^ A,, Ccrc.ftri gEologic. t^ patka dc Est a Boz.iûltti Uakgului, D- S- In5t. gcol. 

Iiour., XXXVI, 204-21$- 

7!54 - Gcalosia nliunii Dn/r4a-Crioadi.t, D. S. Com. cco|. XXXVIII, g, 178-182. 

1$5E - Srudii tcolot ic. t^ r.?iurr.u Stnpetru-Pui {Buzinul llakgulul), Auu. Com. geol., XI'V, 

2tt-274. 

1957 iltfflrluscu V., Obsc.Dalii esupra unor lotm. pctltlaciate lÎre Satutiscgeluza 9i nfu.L Moti, 

Bul. tjllirl., Acod. l-(.P.R., Scclia Gcol. Geogr., II, 3. 

1003 - Carpalii Sud-rslicl, Bucurestt. 

1957 }lof^t C.,'llN^s^cru J. $ OnaArD^N T., Obd einige n.u. ptu.altsch? Hq:chach,j.ellc!. aus 

tlumiiai.tr u^d b.r I'htcolobiologlc, .h n ues Kapihl Acr Limnolqic, Ablr. trlrt|lr$ ., 

Vcr. Br|jnrcn, J6' l. 

1a0l lln^zDc L., Contributiont A I'hktoirc d. la aald. dtt Jiu, Dul. Soc. Stiinte, VII. 

1!0? Ilu(cocr C., 'I.rli.ttut dilt OUenia, An. lnst. Ccol, Tom., I. 

1905 NoIG$^ JvN. I:., Zur C.ologic d. ccgendzu. (;!ula[clv..o.,., Mil,tcu., Jahrb. Kgl. Ung. Gcol. 

Ansralr,, xtv, 4, 

1955 NrcolÊsou Pr-oFtolr C. S. ti colar., $antLtul afieologic Ce.nd-Oll, S,C,I.V., VI, l-9, 

130-140. 

1950 - 

)_dnlierul arrrologlc Ohaba-Ponor (r.0. Zun.doord), IUat. Ccrcct, Arheol., yL 

1S53a l'^vr|r-l'scu L., .sludiul gcolqic ti pebqrclic al rcgiunii cqlnlc ii L SE a munlilor 

llcte:atultti, AnD. ConL ccol. XXV, 119-r2O. 

1953b - C.rceldri lcologlcc ln Irluntii Relzal, D. S. Com. ceol., 106-116- 

104r l)ûlt^N lt., I'rc/lticft aluls.les Sluplrrlinord.a, lUCm, Ilus. lllsl. N{rt., Paris, XV. 

ItIrLu^NU Or., Ccruc|rttri geolosicc in Clmpul lui Neu!, Uricoî ti consitlctllil sctn.ale 

asutt d l,1:ihului I'ehorari. 

1925 ltosR^ N., Ilapporl pr4li,ninairc sw les louill.f archlologiques dc I'at,]'.6., Dacia, II.

8E 

al @ha8. 

1025 RosrrA M., tLcrrfrcttc' .ur lc Paldolilhiqu. en Ttunsltl'lo'tria, Bul. Soc. $1, Cluj. .t. 

7927-7932 - n chctchct paGolilhiqu.r an Trantuluat,ie cfl trr?, Dacia, lll-lv 

1065 ST.LricEscg CoaNat'J^, An nti|, d. ralict ok Dcptcsiu^ nopguhti, St. fl cerc, $rta Ccogr. 

xlx, r. 

1064 tnnD^r E., Noul.'cllcs donndes sw k Microparatcllid.s da,Loumani?, Vlc €t luillcur XV, 2, 

3,r1-364. 

1002 TrcL s C,, Itunyadudmcgtc 16 lnclc, \ol.l. 

lg02 - unuiadoArnog!.i Kala,r, C)ni. 

l9tl - /, t atuszi borlarq Hunganttugg.bc'r 1:6nrairi 8drl, lJl, 97-103. 

1030 VlLs^N 4., Morlologia o.lii PMhotm, Bul. S. R. Geogr., L. nL 

1060 .'. llonognlia |cogwl icd d R,P,R,, l, C.ogrolia liricd, Itdit. Acud. R.P,R. 

]Jntilulul dr |pf'logi. ,,Emil Rdcooild" Buatnll 

Prlmit h rodacllc la 1 opltllc 1966.

Contribulii la sludiul pe;terilor din regiunea Hunedoara

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?