VOL 2 - Apele Romane

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
un pericol pentru contaminarea apelor subterane. Cele mai contaminate zone
ale apelor subterane au fost inregistrate in bazinele: Prut (17,1%), Somes (14,9)
and Vedea (13,4%).
Calitatea precara a apei este provocata in special de actiunea umana si de
poluarea difuza a surselor. Cel mai mare nivel de poluare a surselor de apa
este atribuit operatorilor de apa din orase si serviciilor comunale de canalizare,
industriei chimice, metalurgiei, activitatilor de minerit si sectorului zootehnic.
Sursele difuze de poluare sunt reprezentate de activitatile agricole (nitrati si
sedimente solide acumulate in ultimii 20 de ani ai agriculturii intensive din
vremea comunismului), consumul de materii prime in industrie si deseurile.
In prezent exista 1310 de statii de tratare a apelor uzate urbane si industriale si
numai 37,6% dintre acestea functioneaza in mod corespunzator. Apele
deversate sunt tratate insuficient si contin in principal substante organice, solide
in suspensie, saruri minerale si amoniu. Contaminarea apelor subterane
depinde de contaminarea apelor de suprafata si de calitatea solului. Cele mai
mari poluari subterane istorice se pot gasi in zonele industrializate cum ar fi
rafinariile din valea Prahovei, industria otelului si a metalurilor grele din partea
de nord-vest a tarii, industria miniera si extractiva si fabricilor de produse
chimice din toate regiunile.
In ultimii ani s-a observat o imbunatatire a calitatii apei in diferite bazine din
cauza reducerii fermelor si inchiderii unor industrii poluante.
Biodiversitate
Romania are inca cele mai mari suprafete de teren nefragmentate din Europa.
Totusi, fragmentarea habitatului a fost accelerata de viteza dezvoltarii
infrastructurii de transport si extinderea urbana din ultimul deceniu, in special in
zone brownfield. Exista nevoia de a promova utilizarea siturilor de tip
brownfield, mai mult decat a celor de tip Greenfield.
Spatiul bio-geografic al Romaniei este impartit in mod egal de trei unitati
geografice – campii, dealuri si munti fiind caracterizat de o diversitate larga si
conditii hidrologice, avand un numar de 52 de eco-regiuni cu o varietate larga
de ecosisteme terestre, acvatice specifice tarmurilor Marii Negre, zonei de
stepa, dealurilor, muntilor, lacurilor, luncilor de rau si ariilor mlastinoase,
incluzand si pe cele specifice Deltei Dunarii. Datorita pozitiei geografice,
Romania are o diversitate biologica ridicata, reflectata la nivelul ecosistemelor si
speciilor. Cu exceptia zonelor mari agricole si a catorva ecosisteme terestre si
acvatice care sunt afectate de sursele de poluare, si care au cauzat schimbari
in structura si dinamica biodiversitatii, mediul inconjurator este in conformitate
cu parametrii de calitate, asigurand conditiile necesare pentru conservarea
biodiversitatii specifice.
Deoarece sistemele ecologice sunt sisteme operationale, avand in general o
organizare complexa, schimbarile structurale nu pot fi observate in fiecare an
INHGA – DGA 94