VOL 2 - Apele Romane
VOL 2 - Apele Romane VOL 2 - Apele Romane
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD concentreaza cele mai importante obiective si atractii turistice. Aceste areale pot fi revitalizate prin valorificarea potentialului lor turistic, natural si cultural. Au fost identificate doua categorii de potential turistic: zone cu potential turistic complex si de mare valoare (24% din suprafata tarii), care includ Parcurile Nationale si Rezervatiile Biosferei, monumente naturale, arii naturale protejate, valori de patrimoniu cultural de interes national, resurse balneare, muzee si case memoriale si zone cu potential turistic ridicat (34% din suprafata tarii), care includ cel putin una din urmatoarele categorii: rezervatii si monumente ale naturii de interes national, valori de patrimoniu cultural de interes national, resurse balneare, muzee si case memoriale. (Sursa: document in lucru - Planul de Amenajare a Teritoriului National, sectiunea VI - Turism, anexa 3). In afara acestor areale, exista o serie de atractii turistice, naturale si antropice, care ofera oportunitati pentru dezvoltarea turismului, chiar daca au o densitate mai redusa (Sursa: document in lucru - Planul de Amenajare a Teritoriului National, sectiunea VI-Turism, anexele 5 si 6). Peste o treime din apele minerale ale Europei sunt localizate in Romania. De altfel, prin statiunea Baile Herculane, atestata documentar inca de pe vremea romanilor (secolul 2 e.n.) Romania poate fi considerata, pe buna dreptate, una din tarile fondatoare ale turismului balnear. Circa 160 de statiuni balneare - unele de talie europeana, altele de interes local - reprezinta tot atatea posibilitati de a trata o serie de afectiuni (reumatismale, nervoase, etc.). Dezvoltare urbana In anul 2005 populatia urbana a Romaniei reprezenta 54,9% din populatia tarii, ceea ce plaseaza Romania in randul tarilor cele mai slab urbanizate din Europa. La nivel regional gradul de urbanizare este corelat cu nivelul general de dezvoltare. Regiunile Nord-Est, Sud si Sud-Vest inregistreaza ponderi ale populatiei urbane sub 50% (cea mai mica fiind in Sud - 41,7% si Nord-Est - 43,4%). Cel mai ridicat procent al populatiei urbane se inregistreaza in Regiunile Bucuresti-Ilfov – 90,5% si Vest – 63,6%. In anul 2005, reteaua urbana a Romaniei cuprindea, 314 orase cu o populatie de 11879897 locuitori, doar 46 de orase avand mai mult de 50000 de locuitori. Din numarul total al oraselor, numai 25 de orase inregistrau o populatie de peste 100000 de locuitori ingloband aprox. 55 % din populatia urbana a Romaniei, ceea ce inseamna o medie de aproximativ 3 orase mari pe regiune. Municipiul Bucuresti concentreaza singur 16,2% din populatia urbana a tarii. Restul retelei urbane din Romania este compusa din orase mici si mijlocii (aprox. 90% din total orase) cu functii urbane insuficient conturate si infrastructura deficitara. De fapt un numar de 209 orase mici (sub 20000 de locuitori) concentreaza doar 17,1 % din totalul populatiei urbane din cauza faptului ca majoritatea au mai putin de 10000 de locuitori, obtinand statutul INHGA – DGA 91
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD urban in ultimele decenii, multe avand infrastructura si dotari edilitare insuficient dezvoltate sau inexistente. Mai mult, restructurarea industriala din anii „90 a afectat in special aceste centre urbane monoindustriale, contribuind si mai mult la diminuarea functiilor lor urbane. Distributia oraselor pe categorii de marime (in functie de numarul de locuitori) si pe Regiuni de Dezvoltare in anul 2005 Numar locuitori < 20000 20000-99999 > 100000 TOTAL Romania 207 82 25 314 Nord-Est 26 14 5 45 Sud-Est 24 6 5 35 Sud 32 14 2 48 Sud-Vest 29 8 3 40 Vest 30 10 2 42 Nord-Vest 29 9 4 42 Centru 37 17 3 57 Bucuresti-Ilfov 2 2 1 5 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, 2006 Distributia oraselor pe regiuni de dezvoltare indica o concentrare mai numeroasa a acestora in regiunile Centru (57 orase), regiune care inglobeaza o mare parte a provinciei istorice Transilvania, provincie cu o retea urbana veche si bine structurata si Sud (49 orase), dar pentru ca este regiunea cu cel mai mare numar de judete (7). Exista o distributie teritoriala relativ echilibrata a oraselor mari in cadrul tarii. Cele mai importante centre urbane regionale, sub aspectul marimii demografice, sunt: Iasi – 307377 (Nord-Est), Constanta – 306332 locuitori, Galati – 298366 locuitori, Braila – 218744 locuitori (Sud-Est), Ploiesti – 233699 locuitori (Sud), Craiova – 300182 locuitori (Sud-Vest), Timisoara – 303640 locuitori (Vest), Cluj-Napoca 310194 locuitori, Oradea – 206223 locuitori (Nord-Vest), Brasov – 282517 locuitori (Centru) si Bucuresti – 1924959 locuitori (Bucuresti-Ilfov). Nivelul dotarilor infrastructurale si al serviciilor urbane influenteaza calitatea vietii in mediul urban. Din totalul celor 314 orase cat inregistra reteaua urbana a Romaniei in anul 2005, doar 217 localitati urbane (69%) aveau sisteme de distributie a gazelor naturale si numai 129 de orase (41%) beneficiau de energie termica. Aceste probleme sunt intalnite la toate categoriile de orase devenind mai putin prezente in cazul oraselor cu peste 100.000 de locuitori. INHGA – DGA 92
- Page 45 and 46: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 47 and 48: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 49 and 50: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 51 and 52: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 53 and 54: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 55 and 56: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 57 and 58: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 59 and 60: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 61 and 62: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 63 and 64: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 65 and 66: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 67 and 68: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 69 and 70: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 71 and 72: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 73 and 74: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 75 and 76: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 77 and 78: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 79 and 80: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 81 and 82: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 83 and 84: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 85 and 86: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 87 and 88: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 89 and 90: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 91 and 92: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 93 and 94: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 95: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 99 and 100: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 101 and 102: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 103 and 104: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 105 and 106: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 107 and 108: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 109 and 110: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 111 and 112: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 113 and 114: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 115 and 116: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 117 and 118: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 119 and 120: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 121 and 122: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 123 and 124: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 125 and 126: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 127 and 128: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 129 and 130: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 131 and 132: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 133 and 134: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 135 and 136: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 137 and 138: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 139 and 140: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 141 and 142: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 143 and 144: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 145 and 146: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
urban in ultimele decenii, multe avand infrastructura si dotari edilitare insuficient<br />
dezvoltate sau inexistente. Mai mult, restructurarea industriala din anii „90 a<br />
afectat in special aceste centre urbane monoindustriale, contribuind si mai mult<br />
la diminuarea functiilor lor urbane.<br />
Distributia oraselor pe categorii de marime (in functie de numarul de<br />
locuitori) si pe Regiuni de Dezvoltare in anul 2005<br />
Numar locuitori<br />
< 20000 20000-99999 > 100000 TOTAL<br />
Romania 207 82 25 314<br />
Nord-Est 26 14 5 45<br />
Sud-Est 24 6 5 35<br />
Sud 32 14 2 48<br />
Sud-Vest 29 8 3 40<br />
Vest 30 10 2 42<br />
Nord-Vest 29 9 4 42<br />
Centru 37 17 3 57<br />
Bucuresti-Ilfov 2 2 1 5<br />
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, 2006<br />
Distributia oraselor pe regiuni de dezvoltare indica o concentrare mai<br />
numeroasa a acestora in regiunile Centru (57 orase), regiune care inglobeaza o<br />
mare parte a provinciei istorice Transilvania, provincie cu o retea urbana veche<br />
si bine structurata si Sud (49 orase), dar pentru ca este regiunea cu cel mai<br />
mare numar de judete (7). Exista o distributie teritoriala relativ echilibrata a<br />
oraselor mari in cadrul tarii. Cele mai importante centre urbane regionale, sub<br />
aspectul marimii demografice, sunt: Iasi – 307377 (Nord-Est), Constanta –<br />
306332 locuitori, Galati – 298366 locuitori, Braila – 218744 locuitori (Sud-Est),<br />
Ploiesti – 233699 locuitori (Sud), Craiova – 300182 locuitori (Sud-Vest),<br />
Timisoara – 303640 locuitori (Vest), Cluj-Napoca 310194 locuitori, Oradea –<br />
206223 locuitori (Nord-Vest), Brasov – 282517 locuitori (Centru) si Bucuresti –<br />
1924959 locuitori (Bucuresti-Ilfov).<br />
Nivelul dotarilor infrastructurale si al serviciilor urbane influenteaza<br />
calitatea vietii in mediul urban. Din totalul celor 314 orase cat inregistra reteaua<br />
urbana a Romaniei in anul 2005, doar 217 localitati urbane (69%) aveau<br />
sisteme de distributie a gazelor naturale si numai 129 de orase (41%)<br />
beneficiau de energie termica. Aceste probleme sunt intalnite la toate<br />
categoriile de orase devenind mai putin prezente in cazul oraselor cu peste<br />
100.000 de locuitori.<br />
INHGA – DGA 92