VOL 2 - Apele Romane

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
(activitatile privind intretinerea infrastructurii de transport naval, reparatii,
aprovizionare nave etc).
Conform datelor furnizate de catre Compania Nationala Administratia Porturilor
Dunarii Fuviale Giurgiu, in anul 2005 au fost operate pe Dunarea fluviala un
numar de 2230 nave, din care 1926 nave romanesti si 304 nave straine. Traficul
de marfuri inregistrat in 2005 a fost de 2187,1 mii tone.
Din reteaua de cai navigabile din Romania face parte si o retea locala de cai
navigabile interioare pe care se desfasoara, in principal, navigatia de agrement
sau navigatia de mic trafic local, retea care cuprinde lacurile naturale (Snagov,
lacurile din sistemul Bucuresti, lacurile litoralului romanesc), lacurile de
acumulare (Bicaz, Vidraru, Fantanele, Tarnita, Marisel etc), precum si unele
rauri interioare (Prut, Bega).
Investitiile in reabilitarea infrastructurii portuare sunt necesare, in vederea
valorificarii potentialului lor de dezvoltare, contribuind la dezvoltarea economica
a arealelor sarace, in care sunt localizate aceste porturi (Dunarea inferioara,
Dobrogea etc).
Turism
Romania a reprezentat inainte de 1990 o destinatie turistica importanta pentru
piata est-europeana, promovand, cu precadere, produsele turistice de litoral,
statiunile balneare, programele culturale si manastirile din nordul Moldovei si
Bucovina. Desi toate cele opt Regiuni ale tarii, indeosebi cele ramase in urma
ca nivel de dezvoltare, dispun de un valoros potential pentru dezvoltarea
turismului, in prezent (2003), contributia turismului la cresterea economiei
nationale este, inca, redusa (2,13% din PIB in 2003).
Motoarele industriei turistice romanesti sunt, in fapt, cateva segmente care
functioneaza bine: agroturismul, turismul balnear si montan, turismul de circuit
si de eveniment.
Regiunile detin un potential turistic insemnat din punct de vedere al cadrului
natural, cultural si istoric. Diferentele de la o regiune la alta in ce priveste
valorificarea potentialului lor turistic sunt determinate atat de conditiile istorice
de dezvoltare a acestora, cat si de infrastructura generala a tarii, fapt care a
impiedicat, deseori, dezvoltarea unor zone de mare atractivitate, dar cu grad
scazut de accesibilitate si a facilitat dezvoltarea altora. Un exemplu in aceasta
directie il constituie evolutia Vaii Prahovei, in comparatie cu culoarul Rucar-
Bran, cat si cu Valea superioara a Buzaului.
Romania dispune de un potential turistic diversificat si echilibrat distribuit,
concentrat in special in zona Muntilor Carpati (incluzand statiunile montane,
balneare si balneo-climaterice), Marea Neagra precum si zone cu traditii
culturale vechi (Bucovina, Moldova, Transilvania, Banat, Dobrogea). O
caracteristica importanta este data de faptul ca zonele nedezvoltate
INHGA – DGA 90