VOL 2 - Apele Romane

11.11.2014 Views
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD La nivel intra-regional, reteaua de transport inadecvata impiedica dezvoltarea oraselor mici si mijlocii a comunelor si a satelor. Multe zone dispun de retele rutiere de transport intre localitati foarte slab dezvoltate (de exemplu, satele din Delta Dunarii, zona subcarpatica, podisul Mehedinti, Muntii Apuseni), determinand chiar izolarea unor localitati. Transportul rutier pe drumuri judetene Lungimea totala a retelei de drumuri in Romania, la finele anului 2005, era de 79904 km, din care 36009 km sunt drumuri judetene. Ponderea drumurilor judetene in total drumuri publice este de 45%, cu valori mai ridicate in Bucuresti-Ilfov (51,4%), Sud (47,8%) si Centru (47,4%). Desi in perioada 1995-2005, reteaua drumurilor publice modernizate s-a extins, densitatea drumurilor publice (33,5 km/100 km 2 ) continua sa fie foarte scazuta, comparativ cu media UE 25 (110,1 km/ km 2 ). Densitatea drumurilor judetene este de 15,1 km/100 km 2 , valori mai ridicate fiind inregistrate in Bucuresti-Ilfov (24,6 km/100 km 2 ), Sud (16,6 km/100 km 2 ), Sud-Vest (16,1 km/100 km 2 ) si Nord-Vest (15,1 km/100 km 2 ). Ponderea drumurilor modernizate in regiuni este scazuta, cu urmari negative in atragerea unor largi teritorii in activitati economice productive, limitand atat desfacerea produselor agricole in centrele urbane, cat si posibilitatea ca zonele cu potential agroturistic sa fie atrase in circuitul economic national. (ex. zona subcarpatica a Munteniei si Olteniei, podisul Mehedinti, Muntii Apuseni). Cu exceptia regiunii Bucuresti Ilfov, unde densitatea drumurilor publice este mare (47,9/100 km 2 ), datorita prezentei Capitalei, reteaua de drumuri publice este distribuita intr-un mod echilibrat in celelalte Regiuni. Transportul pe apa Fluviul Dunarea, care strabate teritoriul Romaniei pe o distanta de 1075 km, si deschiderea la Marea Neagra, cu 244 km litoral, ofera Romaniei un potential important pentru a-si dezvolta sectorul de transport pe apa. Sectorul romanesc al Dunarii include Dunarea-Maritima si Fluviul Dunarea cu 29 de porturi, dintre care 4 sunt porturi fluvial-maritime si 25 sunt porturi fluviale. Romania are 3 porturi maritime: Constanta, Mangalia si Midia. Din numarul total de porturi, 19 porturi sunt situate in afara retelei TEN-T: Mangalia, Midia, Chilia Veche, Mahmudia, Isaccea, Macin, Smardan, Harsova, Turnu Magurele, Zimnicea, Corabia, Bechet, Cetate, Gruia, Orsova, Drencova, Basarabi, Ovidiu, Luminita. Porturile romanesti totalizeaza 40000 m de chei, dintre care 18,1% au fost construite cu 60 de ani in urma si necesita lucrari urgente de reabilitare. In aceste porturi se desfasoara o activitate redusa, comparativ cu activitatea desfasurata in porturile din tarile membre UE. Principalele activitati sunt reprezentate de activitati de operare a navelor (incarcare-descarcare, depozitare etc), precum si de operatiuni auxiliare activitatii de transport INHGA – DGA 89

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD (activitatile privind intretinerea infrastructurii de transport naval, reparatii, aprovizionare nave etc). Conform datelor furnizate de catre Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Fuviale Giurgiu, in anul 2005 au fost operate pe Dunarea fluviala un numar de 2230 nave, din care 1926 nave romanesti si 304 nave straine. Traficul de marfuri inregistrat in 2005 a fost de 2187,1 mii tone. Din reteaua de cai navigabile din Romania face parte si o retea locala de cai navigabile interioare pe care se desfasoara, in principal, navigatia de agrement sau navigatia de mic trafic local, retea care cuprinde lacurile naturale (Snagov, lacurile din sistemul Bucuresti, lacurile litoralului romanesc), lacurile de acumulare (Bicaz, Vidraru, Fantanele, Tarnita, Marisel etc), precum si unele rauri interioare (Prut, Bega). Investitiile in reabilitarea infrastructurii portuare sunt necesare, in vederea valorificarii potentialului lor de dezvoltare, contribuind la dezvoltarea economica a arealelor sarace, in care sunt localizate aceste porturi (Dunarea inferioara, Dobrogea etc). Turism Romania a reprezentat inainte de 1990 o destinatie turistica importanta pentru piata est-europeana, promovand, cu precadere, produsele turistice de litoral, statiunile balneare, programele culturale si manastirile din nordul Moldovei si Bucovina. Desi toate cele opt Regiuni ale tarii, indeosebi cele ramase in urma ca nivel de dezvoltare, dispun de un valoros potential pentru dezvoltarea turismului, in prezent (2003), contributia turismului la cresterea economiei nationale este, inca, redusa (2,13% din PIB in 2003). Motoarele industriei turistice romanesti sunt, in fapt, cateva segmente care functioneaza bine: agroturismul, turismul balnear si montan, turismul de circuit si de eveniment. Regiunile detin un potential turistic insemnat din punct de vedere al cadrului natural, cultural si istoric. Diferentele de la o regiune la alta in ce priveste valorificarea potentialului lor turistic sunt determinate atat de conditiile istorice de dezvoltare a acestora, cat si de infrastructura generala a tarii, fapt care a impiedicat, deseori, dezvoltarea unor zone de mare atractivitate, dar cu grad scazut de accesibilitate si a facilitat dezvoltarea altora. Un exemplu in aceasta directie il constituie evolutia Vaii Prahovei, in comparatie cu culoarul Rucar- Bran, cat si cu Valea superioara a Buzaului. Romania dispune de un potential turistic diversificat si echilibrat distribuit, concentrat in special in zona Muntilor Carpati (incluzand statiunile montane, balneare si balneo-climaterice), Marea Neagra precum si zone cu traditii culturale vechi (Bucovina, Moldova, Transilvania, Banat, Dobrogea). O caracteristica importanta este data de faptul ca zonele nedezvoltate INHGA – DGA 90

Page 1 and 2: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE

Page 3 and 4: ELABORATORI Elaborarea ştiinţific

Page 5 and 6: Romania (2001-2010.................












































Page 93: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE



























































































privind

canalizare

resurselor

vederea

necesare

hidrografice

durabile

obiectivelor

studii

gestionarii

apele

romane

rowater.ro

VOL 2 - Apele Romane

VOL 2 - Apele Romane ... View more VOL 2 - Apele Romane

Delete template?

Save as template ?

VOL 2 - Apele Romane VOL 2 - Apele Romane