VOL 2 - Apele Romane
VOL 2 - Apele Romane VOL 2 - Apele Romane
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD porturilor si a santierelor navale in economia globalizata de astazi. Ramane insa de vazut masura in care aceasta situatie se va reflecta in cresterea oportunitatilor de consum ale populatiei si in atingerea unei piete critice in sectoarele serviciilor si comertului; ‣ importanta relativa a apropierii de pietele vestice pare sa se reduca. Un numar de judete vestice nu pot tine pasul cu noile rate de crestere impuse de ISD, pierzand teren comparativ cu celelalte judete. Aceasta situatie se intalneste nu numai in cazul judetului Cluj ci si a judetului Timis; de asemenea, a determinat aparitia crizei in Caras-Severin reducand si efectele unor privatizari. Partea de la granita de nord-vest pare sa fie mai putin afectata: judetele Bihor si Arad isi pastreaza pozitiile in timp ce pentru judetul Satu Mare se contureaza ca o zona de crestere ridicata. ‣ evolutia aparent pozitiva a unor zone miniere nu pare a fi durabila, judetele Hunedoara, Alba si Gorj pierzand pozitii; ‣ turismul legat de Delta Dunarii, pare a stimula in continuare cresterea economica in judetul Tulcea. Dimpotriva, turismul cultural si religios din judetul Suceava nu pare a avea acelasi efect; ‣ cu exceptia judetului Giurgiu, decuplarea de la cresterea economica caracterizeaza in continuare judetele situate de-a lungul Dunarii si a granitelor cu Ucraina si Republica Moldova. De asemenea, cresterea relativ rapida a Iasului pare a fi de scurta durata; ‣ stagnarea pare sa fie caracteristica generala in aria Carpatilor, iar Brasov continua sa scada in importanta intre orasele Romaniei; ‣ exista un grup compact de vechi orase industriale situate in estul Bucurestiului pana in sudul Moldovei: Buzau, Braila, Focsani, Bacau, care nu dau prea multe semne de revenire din criza, facand parte dintr-o veche centura industriala ce pare a fi inlocuita treptat de catre o noua centura a industriei prelucratoare avand la baza axa Bucuresti-Ploiesti, cu extindere in judetele Prahova si Giurgiu. Dezvoltarea la nivelul Regional NUTS II Analiza realizata mai sus, demonstreaza faptul ca tendintele de dezvoltare la nivel regional (NUTS II) sunt mai curand rezultatul combinarii unor modele de dezvoltare locala cu influentele complexe a diferitor factori, decat adevarate tendinte regionale. Simplificand lucrurile se poate spune ca Regiunea Nord-Est (cu judetele Iasi si Suceava fiind intr-o anumita masura cazuri specifice) este puternic influentata de dependenta sa fata de agricultura si este afectata de localizarea in apropierea granitelor cu Ucraina si Republica Moldova, precum si de caracterul montan a unei parti din teritoriului sau. De asemenea, si in Regiunile Sud si INHGA – DGA 87
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD Sud-Vest, agricultura este activitatea economica dominanta, iar Dunarea impiedica dezvoltarea, comportandu-se ca o bariera pentru schimburile economice trans-frontaliere. Profitand de apropierea fata de pietele vesteuropene si de dependenta traditional scazuta fata de sectorul economic primar, Regiunile Vest, Nord-Vest si Centru au reusit sa atraga un numar ridicat de investitori straini, care au contribuit semnificativ la dezvoltarea lor. Regiunea Sud-Est este un caz special, combinand judete mai putin dezvoltate cu particularitatile judetelor Constanta, Galati si Tulcea. In timp, disparitatile intre regiuni au crescut, devenind o caracteristica a economiei Romaniei, cu concentrarea cresterii economice in jurul Bucurestiului, in timp ce unele zone ale tarii inregistreaza o clara decuplare de la cresterea economica. Principalele cauze ale acestei situatii, sunt: ‣ dependenta ridicata a cresterii economice fata de volumul ISD si concentrarea de pana acum a investitiilor straine in zona capitalei – in afara Regiunii Bucuresti-Ilfov, investitiile straine in celelalte sapte regiuni de dezvoltare, in 2005, reprezentau numai 39,4 % din totalul investitiilor straine directe; ‣ lichidarea majoritatii vechilor intreprinderilor necompetitive din sectorul industriei grele, care nu au fost intotdeauna inlocuite (in special in anumite zone din estul tarii) cu IMM-uri orientate catre cerintele pietei; ‣ migrarea masiva a fortei de munca, in special din zonele predominat agricole ale tarii, dar si ca urmare a restructurarii industriale si a esecului inlocuirii locurilor de munca pierdute in industrie cu altele in celelalte sectoare economice, determinand o importanta perturbare a structurii economice a oraselor si judetelor afectate. Infrastructura de transport Romania, prin asezarea sa geografica, reprezinta o zona de intersectie a magistralelor internationale de transport, care leaga atat nordul si sudul Europei, cat si vestul si estul acesteia. Reteaua de transport asigura legatura cu toate retelele de transport ale tarilor vecine dar si cu cele din tarile Europei si Asiei. Comparativ cu Statele Membre ale UE si cu unele tari est-europene, sistemul de transport romanesc este insuficient dezvoltat si de slaba calitate, consecinta a investitiilor reduse in infrastructura de transport realizate in perioada de tranzitie. Astfel, dezvoltarea infrastructurii de transport este deosebit de importanta pentru Romania, intrucat poate sprijini cresterea cererii de servicii de transport si poate accelera progresul economic al tarii. INHGA – DGA 88
- Page 41 and 42: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 43 and 44: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 45 and 46: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 47 and 48: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 49 and 50: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 51 and 52: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 53 and 54: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 55 and 56: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 57 and 58: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 59 and 60: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 61 and 62: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 63 and 64: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 65 and 66: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 67 and 68: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 69 and 70: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 71 and 72: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 73 and 74: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 75 and 76: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 77 and 78: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 79 and 80: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 81 and 82: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 83 and 84: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 85 and 86: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 87 and 88: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 89 and 90: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 91: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 95 and 96: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 97 and 98: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 99 and 100: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 101 and 102: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 103 and 104: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 105 and 106: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 107 and 108: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 109 and 110: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 111 and 112: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 113 and 114: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 115 and 116: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 117 and 118: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 119 and 120: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 121 and 122: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 123 and 124: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 125 and 126: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 127 and 128: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 129 and 130: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 131 and 132: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 133 and 134: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 135 and 136: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 137 and 138: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 139 and 140: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 141 and 142: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Sud-Vest, agricultura este activitatea economica dominanta, iar Dunarea<br />
impiedica dezvoltarea, comportandu-se ca o bariera pentru schimburile<br />
economice trans-frontaliere. Profitand de apropierea fata de pietele vesteuropene<br />
si de dependenta traditional scazuta fata de sectorul economic<br />
primar, Regiunile Vest, Nord-Vest si Centru au reusit sa atraga un numar ridicat<br />
de investitori straini, care au contribuit semnificativ la dezvoltarea lor. Regiunea<br />
Sud-Est este un caz special, combinand judete mai putin dezvoltate cu<br />
particularitatile judetelor Constanta, Galati si Tulcea. In timp, disparitatile intre<br />
regiuni au crescut, devenind o caracteristica a economiei Romaniei, cu<br />
concentrarea cresterii economice in jurul Bucurestiului, in timp ce unele zone<br />
ale tarii inregistreaza o clara decuplare de la cresterea economica.<br />
Principalele cauze ale acestei situatii, sunt:<br />
‣ dependenta ridicata a cresterii economice fata de volumul ISD si<br />
concentrarea de pana acum a investitiilor straine in zona capitalei –<br />
in afara Regiunii Bucuresti-Ilfov, investitiile straine in celelalte sapte<br />
regiuni de dezvoltare, in 2005, reprezentau numai 39,4 % din totalul<br />
investitiilor straine directe;<br />
‣ lichidarea majoritatii vechilor intreprinderilor necompetitive din<br />
sectorul industriei grele, care nu au fost intotdeauna inlocuite (in<br />
special in anumite zone din estul tarii) cu IMM-uri orientate catre<br />
cerintele pietei;<br />
‣ migrarea masiva a fortei de munca, in special din zonele predominat<br />
agricole ale tarii, dar si ca urmare a restructurarii industriale si a<br />
esecului inlocuirii locurilor de munca pierdute in industrie cu altele in<br />
celelalte sectoare economice, determinand o importanta perturbare a<br />
structurii economice a oraselor si judetelor afectate.<br />
Infrastructura de transport<br />
Romania, prin asezarea sa geografica, reprezinta o zona de intersectie a<br />
magistralelor internationale de transport, care leaga atat nordul si sudul<br />
Europei, cat si vestul si estul acesteia. Reteaua de transport asigura legatura cu<br />
toate retelele de transport ale tarilor vecine dar si cu cele din tarile Europei si<br />
Asiei.<br />
Comparativ cu Statele Membre ale UE si cu unele tari est-europene, sistemul<br />
de transport romanesc este insuficient dezvoltat si de slaba calitate, consecinta<br />
a investitiilor reduse in infrastructura de transport realizate in perioada de<br />
tranzitie.<br />
Astfel, dezvoltarea infrastructurii de transport este deosebit de importanta<br />
pentru Romania, intrucat poate sprijini cresterea cererii de servicii de transport<br />
si poate accelera progresul economic al tarii.<br />
INHGA – DGA 88