VOL 2 - Apele Romane

11.11.2014 Views
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD Analiza situatiei economice si sociale a regiunilor Asemeni celorlalte state est-europene, Romania a intrat in procesul de tranzitie avand un nivel relativ scazut al disparitatilor regionale, comparativ cu statele cu traditie in economia de piata. Aceste disparitati au crescut insa rapid si in mod deosebit intre Regiunea Bucuresti–Ilfov (care include capitala tarii) si celelalte regiuni. Disparitatile inter-regionale in termeni absoluti sunt relativ mici comparativ cu Uniunea Europeana. In termeni relativi insa, acestea au atins nivele comparabile cu cele din Republica Ceha, Ungaria si Germania. Performantele economice si potentialul de crestere ale regiunilor Dimensiunea regionala, NUTS II, permite doar o intelegere limitata a tendintelor de dezvoltare de-a lungul tarii, acestea fiind influentate in principal de 1) dimensiunea urbana, unde cresterea se concentreaza indeosebi in orasele mari, Bucuresti reprezentand cel mai vizibil exemplu al acestui fenomen; 2) accesul la piata (in special cea vestica) – atragerea ISD si cresterea economica fiind influentate favorabil de existenta porturilor internationale (Constanta) sau accesul facil la pietele vestice. Din contra, proximitatea barierelor naturale pentru comert (fluviul Dunarea) sau a pietelor subdezvoltate din est (Ucraina si Republica Moldova), de regula au impiedicat dezvoltarea. Conform hartii de mai jos, daca folosim Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor pentru analiza, zonele tarii cu cele mai ridicate valori ale venitului pe cap de locuitor sunt judetele care au orase mari, aeroporturi internationale sau sunt localizate in apropierea sau pe axele de transport catre granita vestica. Din contra, unele dintre judetele care inregistreaza cele mai severe probleme de subdezvoltare, fie sunt riverane Dunarii fie sunt localizate in apropierea granitei cu Ucraina sau Republica Moldova. De asemenea, merita mentionat ca veniturile se concentreaza in jurul catorva orase, de regula mari. In 2004, doar 12 judete au inregistrat un PIB pe locuitor mai mare decat media nationala iar majoritatea aveau centre urbane mari. Alte 10 judete au inregistrat valori de sub 75% din media nationala, intre acestea aflandu-se judete localizate in apropierea Dunarii, Ucrainei sau Republicii Moldova. In orice caz, nici un judet nu a inregistrat valori de sub 50% din media nationala a PIB pe locuitor, in timp ce Municipiul Bucuresti a atins o valoare dubla fata de media nationala. Situatia inregistrata in perioada 1998-2003 poate fi rezumata astfel: ‣ apropierea de pietele vestice a parut a fi un factor capabil, singur, sa induca treptat dezvoltare in ariile invecinate (Caras Severin, Salaj); ‣ zonele miniere par a-si fi revenit din criza si, mai mult, par sa fi beneficiat de procesul de restructurare (Gorj, Hunedoara si Alba), desi acest lucru nu s-a reflectat intotdeauna in gradul de ocupare a populatiei (cu mai putin succes in Mures); ‣ decuplarea de la cresterea economica a afectat tot mai mult zonele de granita situate in lungul Dunarii, Ucrainei si Republicii Moldova, INHGA – DGA 85

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD fiind totusi oarecum limitata in nord de aparitia unui pol turistic – Suceava (manastirile din nordul Moldovei) si de cresterea Iasului; ‣ aparitia unui grup de judete localizate in partea estica a tarii, toate inregistrand o severa recesiune (Galati, Vrancea, Bacau, Buzau, Braila), cauzata pe de-o parte de subdezvoltarea istorica avand la baza agricultura, iar pe de alta parte de puternica criza industriala care a afectat zona, la care s-a adaugat reorientarea fluxurilor comerciale pe directia est-vest, in perioada de tranzitie care a urmat caderii blocului socialist; ‣ aparitia treptata a unui important pol industrial, determinata de investitiile straine directe, in Pitesti (judetul Arges); ‣ zonele montane carpatice (Harghita, Covasna, Neamt, Valcea) sunt afectate tot mai mult de stagnare sau recesiune; ‣ dezvoltarea rapida a unui pol turistic in Tulcea (Delta Dunarii), in vecinatatea judetului Constanta – cu un turism litoral tot mai putin atractiv. In acest moment, este dificila crearea unei imagini clare asupra tendintelor curente, intrucat datele statistice oficiale sunt disponibile doar pana la nivelul anului 2003, neluand astfel in considerare consecintele fluxurilor masive de ISD de dupa aceasta data si nici a privatizarilor care au fost amanate pana dupa 2003. De aceea o previziune dinamica trebuie luata in calcul. Insuficienta datelor statistice disponibile la acest moment, inclusiv a celor referitoare la recentele fluxuri masive de ISD si a prezentei in tara a tot mai multor investitori non-europeni, fac dificila schitarea unei imagini clare a tendintelor recente de dezvoltare. Un posibil indicator anticipativ poate fi obtinut pe baza datelor privind contributia fiscala a judetelor care – desi este usor distorsionat de definitia diferita a veniturilor folosita in scopuri fiscale fata de cea folosita pentru calcularea statistica a PIB, precum si de problemele induse de distributia geografica a veniturilor – poate fi totusi considerat un indicator rezonabil pentru anticiparea datelor statistice viitoare. Astfel, daca se folosesc datele disponibile pentru primele zece lunii ale anului 2006, pot fi sesizate cateva aspecte care schimba substantial unele dintre constatarile anterioare sau sugereaza reducerea temporara a importantei anumitor factori. Din analiza datelor disponibile au rezultat urmatoarele: ‣ cresterea exploziva a Bucurestiului pare sa se extinda si in ariile inconjuratoare, cuprinzand aici nu numai judetul Ilfov, ci si judetele Prahova si Giurgiu. Se poate astfel estima formarea unei conurbatii complexe in jurul capitalei cu importante fluxuri de deplasarii zilnice si efecte de difuzie geografica; ‣ atat Constanta cat si Galati dau semne de revenire din criza care le-a afectat anterior, profitand in acelasi timp de cresterea importantei INHGA – DGA 86

Page 1 and 2: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE

Page 3 and 4: ELABORATORI Elaborarea ştiinţific

Page 5 and 6: Romania (2001-2010.................










































Page 89: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE





























































































privind

canalizare

resurselor

vederea

necesare

hidrografice

durabile

obiectivelor

studii

gestionarii

apele

romane

rowater.ro

VOL 2 - Apele Romane

VOL 2 - Apele Romane ... View more VOL 2 - Apele Romane

Delete template?

Save as template ?

VOL 2 - Apele Romane VOL 2 - Apele Romane