VOL 2 - Apele Romane

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
‣ Majoritatea statelor membre au raportat cazuri de seceta care s-
au produs din anul 1976 pana in prezent. Intre 2000 si 2006, in
medie seceta a afectat 15% din suprafata totala a UE si 17% din
totalul populatiei UE.
‣ Repartitia spatiala si temporala a resurselor hidrologice pe
teritoriul Europei se numara printre principalii factori ai deficitului
de apa si ai secetei.
‣ De asemenea, in general, politicile de tarifare a apei nu reflecta
nivelul precar al resurselor de apa la nivel local. Principiul
„utilizatorul plateste” este rareori pus in aplicare. Aceste lacune au
ca rezultat proasta gestionare a resurselor de apa, desi Directiva-
Cadru privind Apa (DCA) defineste principiile care permit
dezvoltarea unor instrumente economice eficiente.
‣ Planificarea teritoriala neadecvata si alocarea necorespunzatoare
a apei intre sectoarele economice conduc la o serie de
dezechilibre intre cerintele de apa si resursele de apa existente.
‣ Principalul utilizator este agricultura (care detine o pondere de
64%), urmata de energie (20%), aprovizionarea cu apa a
populatiei (12%) si industrie (4%). Turismul poate exercita o
presiune considerabila asupra captarii apei, in special in sudul
Europei si in zonele de coasta in care resursele de apa dulce sunt
limitate.
‣ In Europa, potentialul de economisire a apei este enorm. Europa
continua sa risipeasca cel putin 20% din apa din cauza
ineficientei.
‣ In general, in politicile sectoriale privind apa, din cauza integrarii
insuficiente a problemelor legate de apa, se observa o lipsa de
coerenta si uneori chiar existenta unor efecte contraproductive
asupra protectiei resurselor de apa.
‣ In ceea ce priveste cazurile de seceta, acestea au fost deseori
solutionate printr-o abordare bazata pe gestionarea crizei, dictata
de lipsa pregatirii din timp in eventualitatea producerii unor astfel
de fenomene extreme.
‣ Cazurile de deficit de apa intalnite la nivelul bazinelor hidrografice
au avut deja repercusiuni perceptibile asupra economiei, a
societatii si a mediului si, in consecinta, asupra costurilor.
‣ Secetele au consecinte economice, sociale si ecologice imediate
si semnificative, care pot continua si dupa sfarsitul secetei.
‣ Impactul economic direct al cazurilor de seceta in ultimii treizeci
de ani este estimat la cel putin 100 de miliarde de euro.
INHGA – DGA 4