VOL 2 - Apele Romane
VOL 2 - Apele Romane VOL 2 - Apele Romane
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD antrenarii de finantari speciale, inclusiv pentru incurajarea/stimularea proprietarilor terenurilor respective. Functiile sociale ale ecosistemelor forestiere Suprafata padurilor cu functii sociale, in special de recreere, este de circa 369 mii hectare, reprezentand 5,8% din suprafata totala a padurilor. Dintre acestea sunt supuse regimului special de conservare (tip functional II), fiind excluse de la taierile de produse principale, padurile special amenajate in scop recreativ (paduri parc), padurile situate in jurul monumentelor de cultura (manastiri, monumente arhiologice, istorice etc.), precum si cele situate de-a lungul cailor de comunicatii de interes turistic sau cele care protejeaza obiective de interes special. In celelalte paduri de recreere, cum ar fi cele constituite ca zone verzi in jurul localitatilor, al statiunilor balneoclimaterice, sanatoriilor (incadrate in tipul functional III) sunt admise recoltari de produse principale, dar numai cu restrictii specifice padurilor din grupa I functionala. Urmarirea aplicarii Programului Forestier National Urmarirea aplicarii Programului Forestier National se va face pe baza sistemului pan-european de criterii si indicatori de gestionare durabila a padurilor, adaptati la conditiile specifice padurilor si silviculturii romanesti, potrivit rezolutiei Conferintei Ministeriale pentru Protectia Padurilor in Europa de la Viena (2003). Reconstructie ecologica Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale este coordonatorul tehnic al actiunilor de ameliorare a terenurilor degradate prin impadurire. Reconstructia ecologica forestiera, prin impadurirea terenurilor degradate, inapte pentru folosinte agricole, precum si a terenurilor neproductive, indiferent de forma de proprietate, are ca scop principal protejarea solului, refacerea echilibrului hidrologic si imbunatatirea conditiilor de mediu. Terenurile care prin eroziune, poluare sau actiunea distructiva a unor factori antropici si-au pierdut definitiv capacitatea de productie agricola, dar pot fi ameliorate prin impadurire sunt considerate terenuri degradate. Sunt considerate terenuri degradate urmatoarele categorii de terenuri: ‣ terenurile cu eroziune de suprafata foarte puternica si excesiva; ‣ terenurile cu eroziune de adancime – ogase, ravene, torenti; ‣ terenurile afectate de alunecari active, prabusiri, surpari si scurgeri noroioase; ‣ terenurile nisipoase expuse erodarii de catre vant sau apa; ‣ terenurile cu aglomerari de pietris, bolovanis, grohotis, stancarii si depozite de aluviuni torentiale; ‣ terenurile cu exces permanent de umiditate; INHGA – DGA 77
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD ‣ terenurile saraturate sau puternic acide; ‣ terenurile poluate cu substante chimice, petroliere sau noxe; ‣ terenurile ocupate cu halde miniere, deseuri industriale sau menajere, gropi de imprumut; ‣ terenuri cu biocenoze afectate sau distruse; ‣ terenuri neproductive. Terenurile degradate care pot fi ameliorate prin impadurire, se constituie in perimetre de ameliorare. Inventarierea terenurilor degradate este o obligatie permanenta, care nu se va incheia decat dupa finanlizarea actiunilor de ameliorare a acestora. Executarea lucrarilor de ameliorare a terenurilor degradate prin impadurire este obligatorie atat pentru persoanele fizice, cat si pentru cele juridice. 3. STRATEGIA PENTRU DEZVOLTAREA ORASELOR MICI SI MIJLOCII 2005-2015 Orasele au devenit elemente esentiale ale procesului de dezvoltare economicosociala, iar ariile lor de influenta constituie repere in ansamblul dezvoltarii la nivel national. Acest proces trebuie sa raspunda necesitatilor specifice ale cetatenilor care trebuie sa aiba garantia progresului si a prosperitatii, pe care o ofera doar participarea la elaborarea proiectelor care ii privesc. Domenii cheie si obiective strategice O lunga lista de probleme la nivelul comunitatilor mici si mijlocii trebuiesc rezolvate. Nu toate nevoile pot fi satisfacute. Atat resursele disponibile in prezent cat si cele viitoare sunt limitate si trebuiesc utilizate in modul cel mai eficient si eficace. Acesta este motivul pentru care este necesar sa se stabileasca scopuri si obiective. Cinci domenii sunt considerate majore pentru dezvoltarea oraselor mici si mijlocii. Aceasta nu inseamna ca alte probleme importante trebuiesc neglijate. Din contra, serviciile existente solicitate de catre cetateni trebuie prestate la un standard inalt si profesionist. Aceste scopuri si obiective sunt destinate pentru a fi utilizate in vederea unei mai bune planificari si prestari a tuturor serviciilor, mai ales a celor scoase in evidenta ca fiind prioritare. Domeniul cheie 1 – Infrastructura si mediul Obiectivul prioritatii: Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice si sociale prezervand in acelasi timp conditiile de mediu Masura 1. - Modernizarea infrastructurii locale si regionale de transport rutier INHGA – DGA 78
- Page 31 and 32: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 33 and 34: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 35 and 36: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 37 and 38: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 39 and 40: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 41 and 42: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 43 and 44: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 45 and 46: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 47 and 48: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 49 and 50: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 51 and 52: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 53 and 54: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 55 and 56: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 57 and 58: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 59 and 60: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 61 and 62: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 63 and 64: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 65 and 66: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 67 and 68: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 69 and 70: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 71 and 72: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 73 and 74: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 75 and 76: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 77 and 78: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 79 and 80: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 81: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 85 and 86: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 87 and 88: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 89 and 90: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 91 and 92: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 93 and 94: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 95 and 96: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 97 and 98: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 99 and 100: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 101 and 102: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 103 and 104: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 105 and 106: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 107 and 108: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 109 and 110: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 111 and 112: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 113 and 114: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 115 and 116: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 117 and 118: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 119 and 120: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 121 and 122: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 123 and 124: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 125 and 126: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 127 and 128: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 129 and 130: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 131 and 132: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
antrenarii de finantari speciale, inclusiv pentru incurajarea/stimularea<br />
proprietarilor terenurilor respective.<br />
Functiile sociale ale ecosistemelor forestiere<br />
Suprafata padurilor cu functii sociale, in special de recreere, este de circa 369<br />
mii hectare, reprezentand 5,8% din suprafata totala a padurilor. Dintre acestea<br />
sunt supuse regimului special de conservare (tip functional II), fiind excluse de<br />
la taierile de produse principale, padurile special amenajate in scop recreativ<br />
(paduri parc), padurile situate in jurul monumentelor de cultura (manastiri,<br />
monumente arhiologice, istorice etc.), precum si cele situate de-a lungul cailor<br />
de comunicatii de interes turistic sau cele care protejeaza obiective de interes<br />
special. In celelalte paduri de recreere, cum ar fi cele constituite ca zone verzi in<br />
jurul localitatilor, al statiunilor balneoclimaterice, sanatoriilor (incadrate in tipul<br />
functional III) sunt admise recoltari de produse principale, dar numai cu restrictii<br />
specifice padurilor din grupa I functionala.<br />
Urmarirea aplicarii Programului Forestier National<br />
Urmarirea aplicarii Programului Forestier National se va face pe baza sistemului<br />
pan-european de criterii si indicatori de gestionare durabila a padurilor, adaptati<br />
la conditiile specifice padurilor si silviculturii romanesti, potrivit rezolutiei<br />
Conferintei Ministeriale pentru Protectia Padurilor in Europa de la Viena (2003).<br />
Reconstructie ecologica<br />
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale este coordonatorul tehnic<br />
al actiunilor de ameliorare a terenurilor degradate prin impadurire.<br />
Reconstructia ecologica forestiera, prin impadurirea terenurilor degradate,<br />
inapte pentru folosinte agricole, precum si a terenurilor neproductive, indiferent<br />
de forma de proprietate, are ca scop principal protejarea solului, refacerea<br />
echilibrului hidrologic si imbunatatirea conditiilor de mediu.<br />
Terenurile care prin eroziune, poluare sau actiunea distructiva a unor factori<br />
antropici si-au pierdut definitiv capacitatea de productie agricola, dar pot fi<br />
ameliorate prin impadurire sunt considerate terenuri degradate. Sunt<br />
considerate terenuri degradate urmatoarele categorii de terenuri:<br />
‣ terenurile cu eroziune de suprafata foarte puternica si excesiva;<br />
‣ terenurile cu eroziune de adancime – ogase, ravene, torenti;<br />
‣ terenurile afectate de alunecari active, prabusiri, surpari si scurgeri<br />
noroioase;<br />
‣ terenurile nisipoase expuse erodarii de catre vant sau apa;<br />
‣ terenurile cu aglomerari de pietris, bolovanis, grohotis, stancarii si<br />
depozite de aluviuni torentiale;<br />
‣ terenurile cu exces permanent de umiditate;<br />
INHGA – DGA 77