VOL 2 - Apele Romane

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
rezervatii stiintifice; rezervatii peisagistice; monumente ale naturii. In Romania
exista cca. 150 de rezervatii forestiere strict protejate, a caror suprafata
insumeaza circa 128 mii hectare. Suprafata acestora variaza de la 0,5 ha, in
cazul unor monumente ale naturii, la cca. 5000 ha, in cazul unor rezervatii strict
protejate situate in cuprinsul unor parcuri nationale sau naturale.
Pentru celelalte paduri din grupa I functionala se aplica un regim special de
gospodarire, diferentiat in raport cu intensitatea functiilor de protectie pe care le
indeplinesc: pentru circa 1253 mii ha, recoltarea de lemn prin taieri obisnuite de
regenerare este interzisa, fiind admise doar unele lucrari cu caracter
conservativ (regim special de conservare); in celelalte paduri cu functii prioritare
de protectie sunt admise taieri de regenerare, dar cu restrictii speciale stabilite
prin planurile de amenajament.
In padurile din grupa a-II-a functionala se admite aplicarea unei game largi de
tratamente silviculturale, urmarindu-se pe cat posibil realizarea regenerarii pe
cale naturala. Pentru conservarea solurilor forestiere, se are in vedere evitarea
taierilor rase, iar acolo unde acestea se impun, ele nu pot fi mai mari de trei
hectare.
Pentru ecosistemele forestiere, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice a
elaborat in anul 1995, pentru prima data in tara noastra, o “Lista rosie” a
speciilor de plante si animale rare, vulnerabile si periclitate, lista care nu a fost
insa oficializata pana in prezent. A fost stabilita situatia numerica a acestor
specii, cu referire speciala asupra speciilor periclitate.
Romania a semnat si ratificat conventiile internationale care contin o serie de
prevederi privind conservarea diversitatii biologice, inclusiv in ecosistemele
forestiere: Conventia privind diversitatea biologica - Rio de Janeiro; Conventia
privind protectia patrimoniului cultural si natural mondial – Paris; Conventia
asupra zonelor umede – Ramsar; Conventia privind protectia habitatelor
naturale si a vietii salbatice in Europa – Berna; Conventia privind comertul
international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie-
Washington; Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale
salbatice-Bonn; Conventia-cadru pentru combaterea desertificarii in tarile grav
afectate de seceta si/sau desertificare – Paris; Conventia cadru asupra
schimbarilor climatice – Rio de Janeiro etc.
Cadrul legislativ pentru asigurarea diversitatii biologice, inclusiv in ecosistemele
forestiere, este asigurat de Legea privind protectia mediului, sectiunea 4 -
regimul ariilor protejate si a monumentelor naturii, de Legea ariilor protejate, de
Codul silvic si de reglementarile specifice regimului silvic, cu aplicabilitate
pentru toate padurile tarii.
Desi bogate in resurse biologice diversificate, padurile din Romania au
inregistrat, ca urmare a unor activitati umane, insemnate consecinte
nefavorabile in ceea ce priveste diversitatea biologica. Este vorba de efectele
INHGA – DGA 71