VOL 2 - Apele Romane

VOL 2 - Apele Romane VOL 2 - Apele Romane

11.11.2014 Views

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD inregistreaza cele mai mari temperaturi medii anuale ridicate, precum si cele mai scazute valori ale precipitatiilor din tara. De-a lungul timpului s-au produs modificari cantitative si calitative ale regimului natural al apei in anumite regiuni ale tarii, datorita lucrarilor hidrotehnice, captarilor de apa si poluarii. Dinamica fertilizarii la nivel national nu determina o presiune reala asupra calitatii apei. Aceasta situatie este consecinta capacitatii reduse a fermierilor de a achizitiona produse chimice utilizate In agricultura. Statisticile recente arata o tendinta crescatoare in ceea ce priveste utilizarea ingrasamintelor chimice si organice si a pesticidelor. La sfarsitul anului 2004 s-a realizat o inventariere la nivel de unitate administrativ-teritoriala NUTS 5 (comuna) pentru a se identifica zonele vulnerabile la nitrati. Pe baza acestei inventarieri, au fost identificate 251 comune ce detin 1138114 ha teren agricol (din care 809326 ha teren arabil) si care sunt vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole (166 surse actuale si 34 surse istorice). Eutrofizarea care s-a produs dupa anul 1990 a fost o consecinta a utilizarii intensive a produselor chimice (pe baza de azot, fosfor si potasiu) sau datorita unei gospodariri inadecvate a apelor reziduale din fermele zootehnice mari, precum si datorita lipsei epurarii apelor uzate. Apele subterane din zona rurala sunt calitate slaba, mai ales acolo unde nu exista canalizare si deseurile ajung direct in apele subterane (prin latrinele permeabile si prin santurile de scurgere) sau indirect (prin depozitele de gunoi de grajd sau prin depozitele de gunoi menajer). In unele zone, apele subterane sunt poluate si nu sunt in conformitate cu standardele de calitate. Prezenta concetratiilor ridicate de nitrati din apele subterane afecteaza, in unele zone ale tarii, sanatatea umana. Sistemul centralizat de alimentare cu apa si canalizare este deficient la nivel national. Analiza statistica a principalelor surse de ape reziduale in 2005 a aratat ca, din volumul total deversat de peste 4034 milioane m 3 /an, aproximativ 2626 milioane m 3 /an, reprezentand 65 %, sunt ape reziduale care necesita tratare. Din volumul total al apelor reziduale care necesita tratare, aproximativ 21 % au fost suficient tratate, alte 45 % reprezinta ape reziduale netratate, iar aproximativ 34 % din apele reziduale au fost insuficient tratate. De aceea, in anul 2005, cca. 79 % din apele reziduale, provenite din principalele surse de poluare, au fost deversate fara sa fie tratate sau insuficient tratate in receptorii naturali (in special in rauri). In spatiul rural aproximativ 67 % din populatie nu are acces la apa in sistem centralizat de alimentare si aproximativ 90 % nu are acces la canalizare. Aceste aspecte afecteaza calitatea apelor, atat a celor de suprafata cat si a celor subterane, intrucat apa reziduala ajunge direct (prin latrinele permeabile si prin santurile de scurgere) sau indirect (prin depozitele de gunoi de grajd sau prin depozitele de gunoi menajer) la acestea. In anumite zone, apa de suprafata poate fi poluata si nu sunt indeplinite standardele de calitate. O importanta INHGA – DGA 19

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD imbunatatire a acestei situatii a fost facuta prin programul SAPARD. Prin cele 234 proiecte finantate, sistemul centralizat de alimentare cu apa a fost extins cu 4202 km, oferind servicii pentru 850000 locuitori, iar prin cele 77 proiecte pentru canalizare din spatiul rural, 781 km au fost adaugati retelei existente, oferind servicii pentru alti 310000 locuitori. In unele regiuni ale tarii exista zone cu exces de umiditate si expuse la inundatii. Aceste zone sunt importante pentru managementul conservarii biodiversitatii si sunt prezente in numeroase regiuni ale tarii: Campia de Vest, Lunca Dunarii, Podisul Somesan, Depresiunea Brasov si Lunca Siretului. Romania are o frecventa ridicata de aparitie a inundatiilor, in special primavara la topirea zapezii si vara din cauza ploilor torentiale, cand debitele raurilor cresc peste cota normala. In ultimii 16 ani, frecventa de producere a inundatiilor a crescut, ca o consecinta a schimbarilor climatice, a defrisarilor ilegale dar si din cauza lipsei mentinerii infrastructurii de prevenire a inundatiilor. Cele mai vulnerabile zone la inundatii sunt bazinele raurilor mari: Crisuri, Somes, Mures, Tarnave, Timis, Olt, Arges precum si lunca Dunarii. Au existat inundatii catastrofale in ultimii ani (2005 si 2006) care au condus la pierderea de vieti omenesti, pierderea de animale precum si la degradari serioase ale peisajului. Frecventa si intensitatea acestora pare sa fie in crestere. Calitatea vietii in zonele rurale Asigurarea unei retele de apa potabila curenta reprezinta o alta problema majora ce conditioneaza calitatea vietii si dezvoltarea activitatilor economice in mediul rural, iar aceste concluzii se bazeaza, pe o estimare cantitativa, fara a lua In considerare standardele de calitate a apei, obligatorii in acelasi timp. Doar 33% dintre locuitorii mediului rural au acces la reteaua publica de apa, iar in ceea ce priveste reteaua de apa calda situatia este mult mai critica. Dat fiind acest lucru, majoritatea gospodariilor (70%), folosesc fantanile pentru consumul de apa. In ciuda faptului ca prin implementarea Programului SAPARD, reteaua de apa acopera 4341 km si deserveste mai mult de 875486 de locuitori, aceasta ramane inca deficitara. Reteaua publica de canalizare este inca intr-o faza incipienta in mediul rural; la sfarsitul anului 2004, 373 de comune (10% din totalul populatiei rurale) beneficiaza de o retea de canalizare. (INS Anuarul Statistic al Romaniei 2006) Sistemul de protectie a mediului inconjurator este deficitar in mediul rural, existand un risc major de poluare a apei si de deteriorare a mediului . Riscul este si mai ridicat in localitatile rurale unde reteaua de canalizare nu este dezvoltata, in paralel cu retelele de distribuire a apei. Prin Programul SAPARD, s-au construit 856960 de km de conducte, care alimenteaza 335005 de locuitori. INHGA – DGA 20

STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />

FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />

MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />

DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />

DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />

C1 / 2008<br />

MMDD<br />

inregistreaza cele mai mari temperaturi medii anuale ridicate, precum si cele<br />

mai scazute valori ale precipitatiilor din tara.<br />

De-a lungul timpului s-au produs modificari cantitative si calitative ale regimului<br />

natural al apei in anumite regiuni ale tarii, datorita lucrarilor hidrotehnice,<br />

captarilor de apa si poluarii. Dinamica fertilizarii la nivel national nu determina o<br />

presiune reala asupra calitatii apei. Aceasta situatie este consecinta capacitatii<br />

reduse a fermierilor de a achizitiona produse chimice utilizate In agricultura.<br />

Statisticile recente arata o tendinta crescatoare in ceea ce priveste utilizarea<br />

ingrasamintelor chimice si organice si a pesticidelor.<br />

La sfarsitul anului 2004 s-a realizat o inventariere la nivel de unitate<br />

administrativ-teritoriala NUTS 5 (comuna) pentru a se identifica zonele<br />

vulnerabile la nitrati. Pe baza acestei inventarieri, au fost identificate 251<br />

comune ce detin 1138114 ha teren agricol (din care 809326 ha teren arabil) si<br />

care sunt vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole (166<br />

surse actuale si 34 surse istorice).<br />

Eutrofizarea care s-a produs dupa anul 1990 a fost o consecinta a utilizarii<br />

intensive a produselor chimice (pe baza de azot, fosfor si potasiu) sau datorita<br />

unei gospodariri inadecvate a apelor reziduale din fermele zootehnice mari,<br />

precum si datorita lipsei epurarii apelor uzate. <strong>Apele</strong> subterane din zona rurala<br />

sunt calitate slaba, mai ales acolo unde nu exista canalizare si deseurile ajung<br />

direct in apele subterane (prin latrinele permeabile si prin santurile de scurgere)<br />

sau indirect (prin depozitele de gunoi de grajd sau prin depozitele de gunoi<br />

menajer). In unele zone, apele subterane sunt poluate si nu sunt in conformitate<br />

cu standardele de calitate. Prezenta concetratiilor ridicate de nitrati din apele<br />

subterane afecteaza, in unele zone ale tarii, sanatatea umana.<br />

Sistemul centralizat de alimentare cu apa si canalizare este deficient la nivel<br />

national. Analiza statistica a principalelor surse de ape reziduale in 2005 a<br />

aratat ca, din volumul total deversat de peste 4034 milioane m 3 /an, aproximativ<br />

2626 milioane m 3 /an, reprezentand 65 %, sunt ape reziduale care necesita<br />

tratare. Din volumul total al apelor reziduale care necesita tratare, aproximativ<br />

21 % au fost suficient tratate, alte 45 % reprezinta ape reziduale netratate, iar<br />

aproximativ 34 % din apele reziduale au fost insuficient tratate. De aceea, in<br />

anul 2005, cca. 79 % din apele reziduale, provenite din principalele surse de<br />

poluare, au fost deversate fara sa fie tratate sau insuficient tratate in receptorii<br />

naturali (in special in rauri).<br />

In spatiul rural aproximativ 67 % din populatie nu are acces la apa in sistem<br />

centralizat de alimentare si aproximativ 90 % nu are acces la canalizare. Aceste<br />

aspecte afecteaza calitatea apelor, atat a celor de suprafata cat si a celor<br />

subterane, intrucat apa reziduala ajunge direct (prin latrinele permeabile si prin<br />

santurile de scurgere) sau indirect (prin depozitele de gunoi de grajd sau prin<br />

depozitele de gunoi menajer) la acestea. In anumite zone, apa de suprafata<br />

poate fi poluata si nu sunt indeplinite standardele de calitate. O importanta<br />

INHGA – DGA 19

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!