VOL 2 - Apele Romane

11.11.2014 Views
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD Sursa: MADR Situatia instalatiilor de irigat Anii Numarul de instalatii de irigatii folosit % 1998 11700 100 1999 4250 36.3 2000 10800 92.3 2001 16400 140.2 2002 24400 208.5 2003 27350 233.8 Zonele defavorizate (ZD) pentru activitatile agricole Suprafete largi ale spatiului rural romanesc sunt considerate zone defavorizate (ZD), datorita caracteristicilor nefavorabile de mediu care limiteaza considerabil conditiile de utilizare a terenurilor agricole (se pot cultiva doar un numar limitat de plante datorita sezonului scurt de vegetatie, temperaturi mai scazute etc.), si a faptului ca apar costuri suplimentare, ca urmare a acestor conditii specifice de mediu. O parte importanta a zonelor defavorizate este localizata in Muntii Carpati, deoarece altitudinea si panta constituie adevarate obstacole in practicarea activitatilor agricole, care pot fi realizate doar cu cheltuieli suplimentare. In afara de zona defavorizata montana exista si alte zone, semnificativ defavorizate sau defavorizate de conditii naturale specifice, caracterizate prin limitarea posibilitatilor de utilizare a acestor terenuri si de productivitatea scazuta, datorita actiunii factorilor naturali restrictivi (potentialul productiv datorat conditiilor naturale este reflectat In nota de bonitare a terenurilor agricole. In aceasta ultima categorie sunt incluse: ‣ zonele afectate de eroziune prin apa – ogase, ravene, torenti, ‣ zonele cu un nivel foarte scazut de humus, ‣ zonele cu ariditate extrema, ‣ zonele cu exces de umiditate si cele expuse inundatiilor, ‣ zonele cu soluri saraturate sau acide, ‣ zonele nisipoase si cele predispuse la desertificare; ‣ zonele cu conditii extreme de textura a solului (extrem de argiloase sau de nisipoase). Managementul resurselor naturale in agricultura si silvicultura Solul In general, Romania este recunoscuta ca fiind o tara cu soluri de buna calitate, o mare parte a solurilor incadrandu-se in categoriile superioare de fertilitate. INHGA – DGA 17

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD Totusi, o importana parte a solurilor este afectata sau este expusa la risc inalt de degradare din cauza eroziunii, acidifierii, alcalinizarii, umiditatii sau secetei excesive, salinizarii si compactarii. Eroziunea solului este un fenomen larg raspandit. Principalul proces de degradare a solului, prin extensie si impact socioeconomic, il reprezinta eroziunea prin apa, care impreuna cu alunecarile de teren afecteaza peste 7 milioane ha teren agricol. Regiunile cu cea mai mare intensitate a eroziunii solului sunt: Podisul Moldovei, dealurile subcarpatice dintre Trotus si Olt, Podisul Getic si Depresiunea Colinara a Transilvaniei. Cantitatea de sol pierduta prin eroziune anual, la nivelul intregii tari, este de 126 milioane tone. Un rol activ in aparitia si evolutia proceselor si formelor de eroziune accentuata il au viiturile si scurgerile superficiale de pe versanti. Aceste fenomene sunt datorate averselor cu caracter torential, specifice climatului continental, avand o frecventa ridicata in perioada mai – august. Al doilea factor ca importanta in degradarea solului este excesul de umiditate care afecteaza 3,8 milioane ha teren agricol si 0,6 milioane terenuri forestiere, iar seceta frecventa se manifesta pe aproximativ 7,1 milioane ha de teren agricol si 0,2 milioane ha teren silvic. Un proces natural primar care afecteaza calitatea solului este saraturarea. In mare masura, acesta este intensificat de unele tehnici ameliorative impropriu aplicate, cum sunt indiguirea, desecarea si irigatia. Procesele de salinizare afecteaza in prezent cca. 614 mii ha, fiind cu deosebire raspandite in estul Campiei Romane si in Campia de Vest. Apa In Romania sunt intalnite toate tipurile de resurse de apa dulce (rauri, lacuri naturale si artificiale, fluviul Dunarea precum si apele subterane). Principala sursa de apa provine din Dunare si din celelalte rauri mari. Precipitatiile nu au o repartitie uniforma in spatiu si timp, ceea ce determina mari fluctuatii ale recoltelor. Exceptand Dunarea, Romania are o medie de circa 2000 m 3 apa/locuitor/an. Deficitul de apa se manifesta in Podisul Dobrogei, pe grindurile Deltei Dunarii, in partea estica a Podisului Moldovei si a Podisului Barlad, in partea de sud a Campiei Romane si in partea de vest a Campiei de Vest, in aceste zone existand si o regularizare insuficienta a raurilor. O zona speciala unde este prezent deficitul de apa este Delta Dunarii unde, desi uscatul reprezinta numai 13% din suprafata totala (restul suprafetei fiind acoperita de brate, canale, lacuri, balti etc.), pe majoritatea acestor terenuri se intalnesc soluri ce se afla dincolo de zona inundabila, caracterizate de un drenaj rapid si de un proces intens de evapotranspiratie, specific solurilor nisipoase si cu un climat in care se INHGA – DGA 18

Page 1 and 2: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE

Page 3 and 4: ELABORATORI Elaborarea ştiinţific

Page 5 and 6: Romania (2001-2010.................








Page 21: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE































































































































privind

canalizare

resurselor

vederea

necesare

hidrografice

durabile

obiectivelor

studii

gestionarii

apele

romane

rowater.ro

VOL 2 - Apele Romane

VOL 2 - Apele Romane ... View more VOL 2 - Apele Romane

Delete template?

Save as template ?

VOL 2 - Apele Romane VOL 2 - Apele Romane