VOL 2 - Apele Romane

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
‣ municipiul Medias, afectat de emisiile de la SC Sometra, se
incadreaza la zona mediu poluata;
‣ municipiul Sibiu se incadreaza la zona urbana cu poluare redusa.
In judetul Alba, din prelucrarea datelor furnizate din sistemul de monitorizare a
rezultat urmatoarea clasificare a zonelor urbane: zone cu poluare redusa:
Abrud, Campeni, Baia de Aries; zone cu poluare moderata: Alba Iulia, Aiud,
Blaj, Cugir, Ocna Mures, Sebes; zona puternic poluata se mentine Zlatna.
In judetul Covasna, in anul 2004 nu au fost inregistrate depasiri spectaculoase
la indicatorii monitorizati, nu au fost constatate fenomene ce ar putea provoca
aparitia unor zone critice din punct de vedere al calitatii aerului. La indicatorul
pulberi in suspensie s-au inregistrat depasiri datorate starii precare a drumurilor.
In judetul Brasov, datorita numerosilor agenti economici care isi desfasoara
activitatea este foarte greu de facut o delimitare generala pe grade de poluare.
Astfel, pentru noxe (NH 3 , NO 2 , SO 2 ) zone puternic poluate sunt Fagaras,
Victoria; pentru pulberi, zone puternic poluate sunt Hoghiz, Brasov iar din punct
de vedere al noxelor rezultate din arderea combustibililor situatia se prezinta
diferit.
In judetul Harghita, in lipsa industriilor cu grad ridicat de poluare a aerului
atmosferic, factorii cu rol determinant in calitatea aerului sunt in general traficul
rutier, sistemele de incalzire, neamenajari corespunzatoare a platformelor de
colectare gunoi, etc.
Din prezentarea anterioara, este evident ca impartirea zonelor pe grade de
poluare este improprie.
Degradarea solurilor ca rezultat al activitatilor antropice se remarca in zonele:
Copsa Mica, Medias –jud. Sibiu si Zlatna-jud. Alba.
Analiza SWOT
Dezvoltare urbana
PUNCTE TARI
Grad ridicat de urbanizare- Regiunea cu
cele mai multe localitati urbane: 55 de
localitati urbane dintre care 3
orase cu peste 100 000 de locuitori
Retea echilibrat raspandita in teritoriu de
centre urbane mici si mijlocii (~60% din
totalul localitatilor urbane)
Numeroase localitati cu importanta istorica
si culturala a patrimoniului construit
Dezvoltare urbana policentrica
PUNCTE SLABE
Peste 50% din orasele Regiunii au o
structura economica monoindustriala ;
Reducerea functiilor urbane a
localitatilor mici
Mediu construit degradat
Infrastructura edilitara invechita
(alimentare cu apa, canalizare, energie
termica, gaz, colectare deseuri, etc)
Lipsa amenajarilor urbane
INHGA – DGA 162