VOL 2 - Apele Romane
VOL 2 - Apele Romane
VOL 2 - Apele Romane
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Restrictii de calitate AB BV CV HR MS SB<br />
Soluri sataturate 2500 40 105 224 68<br />
Soluri afectate de poluare 33 5200<br />
Soluri erodate de ape 38000 202695 2595<br />
Soluri nisipoase si pietris 2740 10511<br />
Sursa: Planul Regional de Actiune pentru Protectia Mediului 2004<br />
Sursele cele mai importante de deteriorare a solului sunt reprezentate de<br />
poluarea chimica, eroziunea de suprafata si alunecari de teren, depozitare<br />
incorecta a deseurilor industriale si menajere.<br />
In judetul Alba, zona cea mai critica din acest punct de vedere o reprezinta<br />
zona Zlatna, zona cuprinsa intre Zlatna si Patrangeni. Suprafata afectata de<br />
emisiile de la SC Ampelum SA este de aproximativ 12800 ha teren agricol si<br />
forestier. Aceasta suprafata este incadrata ca fiind puternic poluata. Pe langa<br />
aceasta, 12200 ha sunt mediu poluate.<br />
Zona Ocna Mures: cca. 92,5 ha afectate de exfiltratii din batalurile functionale si<br />
zona de impact Salina SA.<br />
In zona miniera din muntii Apuseni, sursa majora de poluare a solului o<br />
constituie haldele de steril inchise si in functiune, iazurile de decantare active si<br />
in conservare, lucrarile de cariera, apele de mina.<br />
In ceea ce priveste gestionarea necorespunzatoare a deseurilor menajere, se<br />
poate spune ca aceasta reprezinta o problema pentru toate localitatile din<br />
mediu urban si rural.<br />
In judetul Brasov, situatia solurilor degradate se prezinta astfel: zona degradata<br />
datorita eroziunii de suprafata: 38000 ha (Cincu, Drsuteni, Granari, Persani,<br />
Rotbav, Ticusul Vechi si Valea Timisului); zona depunerilor deseurilor<br />
industriale: 29 ha; zona depunerilor deseurilor menajere: 16 ha; zona<br />
alunecarilor de teren: 4546 ha (Cincu 300 ha, Galati 235 ha, Homorod 200 ha,<br />
Rasnov 200 ha, Crihalma).<br />
In judetul Mures, situatia se prezinta astfel: soluri degradate ca urmare a<br />
depozitari necorespunzatoare a deseurilor industriale: cca. 20 ha; - terenuri<br />
afectate de eroziune: cca. 60000 ha; - alunecari de teren cca. 30 ha; - terenuri<br />
degradate in urma extrageri de nisip si balast cca. 32 ha.<br />
In judetul Sibiu situatia terenurilor degradate se prezinta astfel: soluri degradate<br />
ca urmare a eroziunii de suprafata cca 6900 ha si cca 3130 ha caracterizate de<br />
o eroziune in profunzime; - degradare datorata alunecarilor de teren cca 6500<br />
ha; - soluri cu exces de umiditate cca 13760 ha; - soluri degradate datorita<br />
poluarii chimice cca.1600 ha; - saraturi cca. 181 ha.<br />
In judetele Harghita si Covasna nu sunt zone critice din punct de vedere al<br />
degradarii solurilor.<br />
INHGA – DGA 158