VOL 2 - Apele Romane
VOL 2 - Apele Romane
VOL 2 - Apele Romane
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
Calitatea solului rezulta din interactiunile complexe intre elementele<br />
componente ale acestuia si poate fi legata de interventiile introducerea in sol de<br />
compusi mai mult sau mai putin toxici, acumularea de produse toxice provenind<br />
din activitatile industriale si urbane. Evaluarea calitatii solurilor consta in<br />
identificarea si caracterizarea factorilor care limiteaza capacitatea productiva a<br />
acestora.<br />
Regiunea Centru se caracterizeaza printr-un invelis variat de sol. Astfel, in<br />
zonele muntoase sunt raspandite solurile brune si brune acide formate pe<br />
substratul litologic alcatuit din roci eruptive, metamorfice si sedimentare in<br />
conditiile unui climat rece si umed. Pe aceste soluri se dezvolta in conditii bune<br />
paduri de molid in zonele inalte si paduri de foioase in zonele mai joase.<br />
In zona dealurilor si depresiunilor sunt caracteristice solurile argilo-iluviale<br />
podzolice.<br />
In zonele de lunca ale principalelor cursuri de apa: Olt, Mures, Tarnava Mare,<br />
Tarnava Mica, Hartibaciu si Cibin se dezvolta solurile hidromorfe humicogleice<br />
si solurile aluviale.<br />
In judetele regiunii formele de relief, deal, podis, premontana si montana sunt<br />
predominante, zonele joase de campie fiind localizate aproape in exclusivitate<br />
pe luncile principalelor cursuri de apa.<br />
Tipurile de sol intalnite pe suprafetele de campie apartin in exclusivitate<br />
categoriei de teren arabil, fiind soluri fertile clasa I si II si fac parte din categoria<br />
argiluvisolurilor, solurilor cernoziomice si balane.<br />
Ca structura de cultura, pe solurile de fertilitate din categoria III si IV predomina<br />
culturile cerealiere paioase, porumbul, plantele tehnice, cartof si floarea<br />
soarelui.<br />
Zonele de campie de pe luncile principalelor rauri sunt repartizate pentru<br />
culturile legumicole.<br />
Degradarea solurilor poate aparea ca rezultat al fenomenelor naturale sau al<br />
activitatilor antropice. Fenomenele naturale care genereaza degradarea<br />
solurilor sunt: eroziunile, alunecari, exces de umiditate, surpari, saraturi,<br />
aciditate.<br />
Restrictii de calitate a solurilor (ha)<br />
Restrictii de calitate AB BV CV HR MS SB<br />
Eroziune de suprafata 140000 29000 28000 55480 75000<br />
Eroziune de adancime 3100 9000 74 2330 13000<br />
Alunecari de teren 1500 20100 25000<br />
Exces de umiditate 17900 65000 98732 21100 6850<br />
Soluri acide 83500 130000 37425 140669 23019 40000<br />
INHGA – DGA 157