VOL 2 - Apele Romane

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Calitatea apei celor 12 acumulari hidroenergetice corespunde din punct de
vedere fizico-chimic categoriei I de calitate – ape de suprafata, categorie
necesara utilizarii in scop potabil. Stadiul trofic este diferit: oligotrofe: Sacel-
Tarlung, Doca, Medein, Petresti, Bezid, Mesteacanul, Frumoasa; mezotrofe:
Gura Raului, Vistea; eutrofe: Sadu II, Scorei, Ighis.
Normele de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere
sunt aprobate prin HG 459/2002. Hotararea defineste 19 parametri si valori care
trebuie sa se aplice pentru evaluarea calitatii apei de imbaiere si ea contine
informatii despre 2 tipuri de valori pentru standardele de calitate: standarde
obligatorii si valori ghid (care, daca sunt atinse, indica o calitate excelenta a
apei de imbaiere).
In judetul Alba exista 3 stranduri si 2 piscine a caror calitate este
necorespunzatoare (din punct de vedere microbiologic) in 33% din cazuri. In
judetul Harghita nu sunt zone naturale amenajate pentru imbaiere. In judetul
Mures exista 6 zone naturale de imbaiere.
Reprezentativa pentru judetul Sibiu este zona de agrement Ocna Sibiului.
Starea apelor subterane
Se remarca urmatoarele aspecte:
‣ modificarea calitativa a apelor subterane urmare a contaminarii
acviferului cu substante organice, amoniu, nitriti, nitrati si
contaminarea bacteriana in majoritatea localitatilor rurale datorata
lipsei de dotari cu instalatii edilitare, depozitarii necorespunzatoare a
deseurilor animaliere si menajere precum si practicilor agricole
necorespunzatoare;
‣ poluarea panzei freatice cu substante toxice si specifice: metale grele
(zona Copsa Mica, Zlatna) datorata metalurgiei neferoase, activitate
practicata in zona;
‣ impurificarea naturala cu fier a apelor subterane din judetul Covasna
datorita naturii substratului.
Alimentarea cu apa potabila a populatiei
Resursele de apa utilizate pentru alimentarea cu apa potabila a localitatilor
provin din surse de suprafata 74% si 26% din surse subterane. Sistemele
centralizate de alimentare cu apa potabila reprezinta 54%.
De remarcat este si calitatea necorespunzatoare a apei brute provenite din
sursele de suprafata ceea ce implica necesitatea gasirii unor noi surse de apa
in scopul potabilizarii. Se constata de asemenea ineficienta unor statii de
tratare, acestea necesitand modernizare. Se impune de asemenea
modernizarea retelelor de distributie a apei potabile in scopul asigurarii
cantitative si calitative a apei potabile pentru populatie.
INHGA – DGA 155