VOL 2 - Apele Romane
VOL 2 - Apele Romane VOL 2 - Apele Romane
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD La aceste activitati traditionale s-au adaugat apoi si activitati industriale care au amplificat poluarea prin generarea unor produse secundare inutile care prin acumulare pun in pericol confortul si sanatatea oamenilor. Astfel, prin efectul cumulat al acestor activitati, mari suprafete de paduri au fost supuse fenomenului de uscare si insemnate suprafete de teren montan sunt lipsite de vegetatie. Ca urmare a acestui fapt se produc scurgeri masive a torentilor pe versanti care amplifica eroziunea si duc la colmatarea cailor de acces si a gospodariilor locuitorilor. Zone critice pe teritoriul Regiunii Centru Zonele din Regiunea Centru in care s-au inregistrat depasiri sistematice ale indicatorilor de calitate a mediului, fata de normele standardizate, producanduse deteriorari grave ale starii de mediu cu consecinte asupra sanatatii oamenilor, economiei si capitalului natural sunt : Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si subterane In Romania unitatea de baza a activitatii legate de protectia si gospodarirea apelor este bazinul hidrografic, definita in Legea Apelor ca unitate fizicogeografica ce inglobeaza reteaua hidrografica pana la cumpana apelor, in cadrul caruia se organizeaza si se desfasoara gospodarirea unitara, rationala si complexa a apelor de suprafata si subterane sub aspect cantitativ si calitativ. Din totalul de 2885 de km de rauri apartinand bazinului hidrografic Olt, Mures si Siret : 50% se incadreaza in categoria I; 34% se incadreaza in categoria II; 10% se incadreaza in categoria III; 6% degradat. In general, raurile pe cursurile superioare se incadreaza in categoria I. pe cursurile mijlocii si inferioare, cursuri de interes major pentru economie si protectia mediului, calitatea raurilor se modifica trecand in categoria a III-a si chiar degradat. Sursele de poluare majore pe bazine hidrografice sunt urmatoarele: Bazinul Mures –SC Bicapa SA Tarnaveni (jud. Mures); EM Rosia Montana, EM Baia de Aries , EM Abrud (jud. Alba), UPSOM Ocna Mures; SC Sometra Copsa Mica (jud Sibiu). Bazinul Olt-SC Colorom Codlea, SC Nitramonia Fagaras (jud. Brasov) si Agentia Apa Canal Sibiu. In zona exploatarilor miniere din Muntii Apuseni sunt generate fenomene de poluare complexe, fiind afectate in principal apele de suprafata prin prezenta ionilor de metale grele si prin aciditatea ridicata, o alta zona este zona salinelor Ocna Mures (jud. Alba) poluata cu apa sarata. Calitatea necorespunzatoare a apei raurilor se datoreaza si impurificarii acesteia de catre afluentii proveniti din ferme zootehnice si afluenti de tip fecaloid-menajer, aceste tronsoane reprezentand 10% categoria a III-a. INHGA – DGA 153
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD Normele de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere sunt aprobate prin HG 459/2002. Hotararea defineste 19 parametri si valori care trebuie sa se aplice pentru evaluarea calitatii apei de imbaiere si ea contine informatii despre 2 tipuri de valori pentru standardele de calitate: standarde obligatorii si valori ghid (care, daca sunt atinse, indica o calitate excelenta a apei de imbaiere). In judetul Alba exista 3 stranduri si 2 piscine a caror calitate este necorespunzatoare (din punct de vedere microbiologic) in 33% din cazuri. In judetul Harghita nu sunt zone naturale amenajate pentru imbaiere. In judetul Mures exista 6 zone naturale de imbaiere. Reprezentativa pentru judetul Sibiu este zona de agrement Ocna Sibiului. Pentru judetul Alba zonele critice sunt: zona Zlatna, zona municipiului Blaj, zona muntilor Apuseni. In judetul Brasov se disting urmatoarele zone critice: zona central-sudica cu raurile Barsa, Panicel, Ghimbasel, Vulcanita, Hamaradia; zona nordica cu raurile Berivoi, Homorod, Olt (la Feldioara si Hoghiz); zona vestica cu raurile Olt (la Fagaras si Ucea) si Corbul Ucei; zona Brasov cu canalul Timis. Pentru judetul Covasna zonele critice din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata lipsesc in mod normal. Zonele critice in cazul judetului Harghita sunt: raul Olt (aval de orasul Miercurea-Ciuc), raul Tarnava Mare (aval de Odorheiu Secuiesc si Cristuru Secuiesc), raul Homorodul Mic (aval Vlahita), paraul Chirui (intre Harghita Bai si confluenta cu paraul Varghis); zonele cu activitate miniera si explorari geologice (zona industriala vest Miercurea-Ciuc si zona Votlobeni, in jurul carierei din Chileni); depozitele de deseuri industriale si urbane din orasele Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc si Cristuru Secuiesc. In cazul judetului Mures se deosebesc zonele: tronsonul de rau Tarnava Mica (aval Tarnaveni), raul Mures (aval de municipiul Targu Mures), raul Tarnava Mare (aferent judetului Mures), Paraul de Campie. Pentru judetul Sibiu se disting urmatoarele zone critice: raul Cibin (sectiunea Mohu si sectiunea aval Talmaciu), raul Hartibaciu (sectiunile amonte si aval Agnita, sectiunea Cornasel), raul Cisnadie (sectiunea aval Cisnadie), raul Tarnava Mare (sectiunea aval Copsa Mica). Starea lacurilor Din totalul lacurilor naturale si acumularilor hidroenergetice existente, au fost monitorizate 12 acumulari hidroenergetice si 3 amenajari pentru agrement din cadrul Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor de Suprafata, urmarindu-se incadrarea in categorii de calitate si stabilirea stadiului trofic. INHGA – DGA 154
- Page 107 and 108: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 109 and 110: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 111 and 112: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 113 and 114: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 115 and 116: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 117 and 118: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 119 and 120: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 121 and 122: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 123 and 124: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 125 and 126: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 127 and 128: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 129 and 130: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 131 and 132: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 133 and 134: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 135 and 136: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 137 and 138: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 139 and 140: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 141 and 142: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 143 and 144: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 145 and 146: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 147 and 148: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 149 and 150: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 151 and 152: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 153 and 154: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 155 and 156: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 157: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 161 and 162: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 163 and 164: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 165 and 166: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 167 and 168: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 169 and 170: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 171 and 172: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 173 and 174: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 175 and 176: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 177 and 178: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 179 and 180: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 181 and 182: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 183 and 184: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 185 and 186: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 187 and 188: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 189 and 190: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 191 and 192: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 193 and 194: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 195 and 196: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 197 and 198: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 199 and 200: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 201 and 202: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 203 and 204: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 205 and 206: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 207 and 208: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
La aceste activitati traditionale s-au adaugat apoi si activitati industriale care au<br />
amplificat poluarea prin generarea unor produse secundare inutile care prin<br />
acumulare pun in pericol confortul si sanatatea oamenilor.<br />
Astfel, prin efectul cumulat al acestor activitati, mari suprafete de paduri au fost<br />
supuse fenomenului de uscare si insemnate suprafete de teren montan sunt<br />
lipsite de vegetatie.<br />
Ca urmare a acestui fapt se produc scurgeri masive a torentilor pe versanti care<br />
amplifica eroziunea si duc la colmatarea cailor de acces si a gospodariilor<br />
locuitorilor.<br />
Zone critice pe teritoriul Regiunii Centru<br />
Zonele din Regiunea Centru in care s-au inregistrat depasiri sistematice ale<br />
indicatorilor de calitate a mediului, fata de normele standardizate, producanduse<br />
deteriorari grave ale starii de mediu cu consecinte asupra sanatatii<br />
oamenilor, economiei si capitalului natural sunt :<br />
Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si subterane<br />
In Romania unitatea de baza a activitatii legate de protectia si gospodarirea<br />
apelor este bazinul hidrografic, definita in Legea Apelor ca unitate fizicogeografica<br />
ce inglobeaza reteaua hidrografica pana la cumpana apelor, in<br />
cadrul caruia se organizeaza si se desfasoara gospodarirea unitara, rationala si<br />
complexa a apelor de suprafata si subterane sub aspect cantitativ si calitativ.<br />
Din totalul de 2885 de km de rauri apartinand bazinului hidrografic Olt, Mures si<br />
Siret : 50% se incadreaza in categoria I; 34% se incadreaza in categoria II; 10%<br />
se incadreaza in categoria III; 6% degradat.<br />
In general, raurile pe cursurile superioare se incadreaza in categoria I. pe<br />
cursurile mijlocii si inferioare, cursuri de interes major pentru economie si<br />
protectia mediului, calitatea raurilor se modifica trecand in categoria a III-a si<br />
chiar degradat.<br />
Sursele de poluare majore pe bazine hidrografice sunt urmatoarele: Bazinul<br />
Mures –SC Bicapa SA Tarnaveni (jud. Mures); EM Rosia Montana, EM Baia de<br />
Aries , EM Abrud (jud. Alba), UPSOM Ocna Mures; SC Sometra Copsa Mica<br />
(jud Sibiu). Bazinul Olt-SC Colorom Codlea, SC Nitramonia Fagaras (jud.<br />
Brasov) si Agentia Apa Canal Sibiu.<br />
In zona exploatarilor miniere din Muntii Apuseni sunt generate fenomene de<br />
poluare complexe, fiind afectate in principal apele de suprafata prin prezenta<br />
ionilor de metale grele si prin aciditatea ridicata, o alta zona este zona salinelor<br />
Ocna Mures (jud. Alba) poluata cu apa sarata.<br />
Calitatea necorespunzatoare a apei raurilor se datoreaza si impurificarii<br />
acesteia de catre afluentii proveniti din ferme zootehnice si afluenti de tip<br />
fecaloid-menajer, aceste tronsoane reprezentand 10% categoria a III-a.<br />
INHGA – DGA 153