VOL 2 - Apele Romane

More documents

Recommendations

Info

STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD considerati factori care sa faca din Regiunea Centru o zona improprie agriculturii. Cu toate acestea, agricultura isi gaseste conditii bune de dezvoltare in cea mai mare parte a teritoriului. Chiar si in zona montana suprafete intinse de pasuni si fanete naturale sunt favorabile cresterii animalelor, iar clima mai rece si regimul pluviometric specific fac ca aici sa fie mai putin simtite efectele perioadelor mai secetoase din timpul anului. Fara a se putea face o delimitare stricta intre zonele favorabile diferitelor activitati agricole se constata totusi o anumita distributie a acestora in functie de relief, clima si sol. In estul si sudul regiunii cultura principala este cartoful iar in partea cu inaltimi mai joase sunt conditii favorabile pomilor fructiferi. In zonele colinare si depresionare precum si in luncile din centrul, sudul si sud-vestul regiunii se cultiva graul, orzoaica, orzul, porumbul, sfecla de zahar, legumele, plantele de nutret. Podisul Tarnavelor, cu zona delimitata de municipiile Tarnaveni, Medias, Blaj si Aiud ca si terenurile din jurul municipiilor Alba Iulia si Sebes sunt cunoscute ca foarte favorabile culturii vitei de vie. Cresterea animalelor este relativ bine dezvoltata in toate judetele regiunii, in zona montana, constituind principala activitate agricola. Cresterea oilor, activitate traditionala a locuitorilor din Muntii Cindrelului, Muntii Sebesului si zona Branului, se afla in usor declin in ultimul deceniu din cauza dificultatilor privind valorificarea productiei. Judetele Mures si Harghita sunt renumite pentru calitatea efectivelor de bovine, Muresul avand si un puternic sector de crestere a porcinelor si pasarilor. Suprafata agricola a Regiunii Centru este de 1941 mii ha reprezentand 56,9% din suprafata totala a regiunii si 13,1 % din suprafata agricola a Romaniei. Dupa modul de folosinta structura suprafetei agricole se prezinta astfel: arabil 39,6%, pasuni 34,9 %, fanete 24,0 %, vii si pepiniere viticole 0,6%, livezi si pepiniere pomicole 0,9%. Structura terenurilor agricole (arabil, pasuni, fanete) si principalele culturi agricole Suprafata agricola a Regiunii Centru era in anul 2003 de 1893,5 mii ha reprezentand 55,5% din suprafata totala a regiunii si 12,9 % din suprafata agricola a Romaniei. Dupa modul de folosinta structura suprafetei agricole se prezinta astfel: arabil 40,6%, pasuni 34,16 %, fanete 23,89 %, vii si pepiniere viticole 0,45%, livezi si pepiniere pomicole 0,88%. Dezvoltarea spatiului rural Spatiul rural reprezinta o entitate socio-culturala care cuprinde totalitatea asezarilor rurale si in care activitatea economica de baza este agricultura. Densitatea satelor pe o suprafata de 1000 km 2 difera foarte mult in cadrul judetelor din regiune, de la judetul Alba cu 105,4 sate/1000 km 2 , la judetul INHGA – DGA 151
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD Brasov, cu 28 sate/1000 km 2 , (fata de media pe tara de 55 sate/1000 km 2 ). Numarul mare de sate din judetul Alba se datoreaza asezarilor foarte mici din Zona Muntilor Apuseni, unde cateva comune grupeaza mai mult de 30 de sate. Aceasta situatie creeaza destul de mari probleme in ceea ce priveste infrastructura de transport si utilitatile acestor localitati. In cadrul comunitatilor rurale din regiune se intalnesc si sate sau asezari umane izolate care se confrunta cu fenomenul saraciei, caracterizate printr-un consum redus de bunuri si servicii. Potrivit studiului “CARTA VERDE” a dezvoltarii rurale in Romania, in Regiunea “CENTRU” exista cateva zone in care predomina factori favorizanti ai dezvoltarii (ex. Zona Caliman – judetul Mures, Depresiunea Ciuc – judetul Harghita, Depresiunea Brasov si Zona Sibiu – Lotru – judetul Sibiu) si zone in care predominanti sunt factorii restrictivi ai dezvoltarii (ex. Zona Muntilor Apuseni – judetul Alba). Factorii care favorizeaza dezvoltarea social-economica sunt dati in general de o oferta mai larga de resurse naturale, vegetatie forestiera, potential agricol ridicat si de elemente valoroase ale cadrului natural. Factorii restrictivi ai dezvoltarii se caracterizeaza printr-o slaba diversificare a activitatilor economice, dependenta aproape exclusiva de agricultura, infrastructura sociala deficitara, acces dificil la retelele de transport. Toate acestea determina un nivel de viata foarte scazut, dificultati in valorificarea produselor agricole, echipare hidroedilitara aproape inexistenta si in final duc la accentuarea fenomenului de depopulare si imbatranire a populatiei. Analiza dezvoltarii umane la nivel local indica disparitati in interiorul regiunii referitor la saracie si dezvoltarea sociala a acestora. Discrepantele cele mai mari se inregistreaza intre judetele Brasov si Alba, judetul Brasov avand valorile cele mai ridicate la indicatorii care reliefeaza gradul de dezvoltare al satelor. La polul opus, judetul Alba are cel mai mare factor de izolare a satelor, 41, precum si cel mai scazut nivel material. Indicele dezvoltarii umane in satele judetului Alba este doar 60 in timp de judetele Brasov, Covasna si Harghita au un indice de 71 respectiv 70. Un nivel mai scazut al dezvoltarii satelor se remarca si in judetul Mures. Situatia mediului Ocupatiile stravechi (specifice multor zone din Regiunea Centru) cum ar fi mineritul, cresterea animalelor, exploatarea lemnului si a materialelor de constructie, care s-au desfasurat de secole in aceasta zona, au avut ca rezultat o intensa exploatare a resurselor naturale si implicit au dus la fenomene de degradare a mediului inconjurator. INHGA – DGA 152
Page 1 and 2:
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
Page 3 and 4:
ELABORATORI Elaborarea ştiinţific
Page 5 and 6:
Romania (2001-2010.................
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
Page 155: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
Page 257 and 258:
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
show all

VOL 2 - Apele Romane

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?