VOL 2 - Apele Romane
VOL 2 - Apele Romane VOL 2 - Apele Romane
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD considerati factori care sa faca din Regiunea Centru o zona improprie agriculturii. Cu toate acestea, agricultura isi gaseste conditii bune de dezvoltare in cea mai mare parte a teritoriului. Chiar si in zona montana suprafete intinse de pasuni si fanete naturale sunt favorabile cresterii animalelor, iar clima mai rece si regimul pluviometric specific fac ca aici sa fie mai putin simtite efectele perioadelor mai secetoase din timpul anului. Fara a se putea face o delimitare stricta intre zonele favorabile diferitelor activitati agricole se constata totusi o anumita distributie a acestora in functie de relief, clima si sol. In estul si sudul regiunii cultura principala este cartoful iar in partea cu inaltimi mai joase sunt conditii favorabile pomilor fructiferi. In zonele colinare si depresionare precum si in luncile din centrul, sudul si sud-vestul regiunii se cultiva graul, orzoaica, orzul, porumbul, sfecla de zahar, legumele, plantele de nutret. Podisul Tarnavelor, cu zona delimitata de municipiile Tarnaveni, Medias, Blaj si Aiud ca si terenurile din jurul municipiilor Alba Iulia si Sebes sunt cunoscute ca foarte favorabile culturii vitei de vie. Cresterea animalelor este relativ bine dezvoltata in toate judetele regiunii, in zona montana, constituind principala activitate agricola. Cresterea oilor, activitate traditionala a locuitorilor din Muntii Cindrelului, Muntii Sebesului si zona Branului, se afla in usor declin in ultimul deceniu din cauza dificultatilor privind valorificarea productiei. Judetele Mures si Harghita sunt renumite pentru calitatea efectivelor de bovine, Muresul avand si un puternic sector de crestere a porcinelor si pasarilor. Suprafata agricola a Regiunii Centru este de 1941 mii ha reprezentand 56,9% din suprafata totala a regiunii si 13,1 % din suprafata agricola a Romaniei. Dupa modul de folosinta structura suprafetei agricole se prezinta astfel: arabil 39,6%, pasuni 34,9 %, fanete 24,0 %, vii si pepiniere viticole 0,6%, livezi si pepiniere pomicole 0,9%. Structura terenurilor agricole (arabil, pasuni, fanete) si principalele culturi agricole Suprafata agricola a Regiunii Centru era in anul 2003 de 1893,5 mii ha reprezentand 55,5% din suprafata totala a regiunii si 12,9 % din suprafata agricola a Romaniei. Dupa modul de folosinta structura suprafetei agricole se prezinta astfel: arabil 40,6%, pasuni 34,16 %, fanete 23,89 %, vii si pepiniere viticole 0,45%, livezi si pepiniere pomicole 0,88%. Dezvoltarea spatiului rural Spatiul rural reprezinta o entitate socio-culturala care cuprinde totalitatea asezarilor rurale si in care activitatea economica de baza este agricultura. Densitatea satelor pe o suprafata de 1000 km 2 difera foarte mult in cadrul judetelor din regiune, de la judetul Alba cu 105,4 sate/1000 km 2 , la judetul INHGA – DGA 151
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD Brasov, cu 28 sate/1000 km 2 , (fata de media pe tara de 55 sate/1000 km 2 ). Numarul mare de sate din judetul Alba se datoreaza asezarilor foarte mici din Zona Muntilor Apuseni, unde cateva comune grupeaza mai mult de 30 de sate. Aceasta situatie creeaza destul de mari probleme in ceea ce priveste infrastructura de transport si utilitatile acestor localitati. In cadrul comunitatilor rurale din regiune se intalnesc si sate sau asezari umane izolate care se confrunta cu fenomenul saraciei, caracterizate printr-un consum redus de bunuri si servicii. Potrivit studiului “CARTA VERDE” a dezvoltarii rurale in Romania, in Regiunea “CENTRU” exista cateva zone in care predomina factori favorizanti ai dezvoltarii (ex. Zona Caliman – judetul Mures, Depresiunea Ciuc – judetul Harghita, Depresiunea Brasov si Zona Sibiu – Lotru – judetul Sibiu) si zone in care predominanti sunt factorii restrictivi ai dezvoltarii (ex. Zona Muntilor Apuseni – judetul Alba). Factorii care favorizeaza dezvoltarea social-economica sunt dati in general de o oferta mai larga de resurse naturale, vegetatie forestiera, potential agricol ridicat si de elemente valoroase ale cadrului natural. Factorii restrictivi ai dezvoltarii se caracterizeaza printr-o slaba diversificare a activitatilor economice, dependenta aproape exclusiva de agricultura, infrastructura sociala deficitara, acces dificil la retelele de transport. Toate acestea determina un nivel de viata foarte scazut, dificultati in valorificarea produselor agricole, echipare hidroedilitara aproape inexistenta si in final duc la accentuarea fenomenului de depopulare si imbatranire a populatiei. Analiza dezvoltarii umane la nivel local indica disparitati in interiorul regiunii referitor la saracie si dezvoltarea sociala a acestora. Discrepantele cele mai mari se inregistreaza intre judetele Brasov si Alba, judetul Brasov avand valorile cele mai ridicate la indicatorii care reliefeaza gradul de dezvoltare al satelor. La polul opus, judetul Alba are cel mai mare factor de izolare a satelor, 41, precum si cel mai scazut nivel material. Indicele dezvoltarii umane in satele judetului Alba este doar 60 in timp de judetele Brasov, Covasna si Harghita au un indice de 71 respectiv 70. Un nivel mai scazut al dezvoltarii satelor se remarca si in judetul Mures. Situatia mediului Ocupatiile stravechi (specifice multor zone din Regiunea Centru) cum ar fi mineritul, cresterea animalelor, exploatarea lemnului si a materialelor de constructie, care s-au desfasurat de secole in aceasta zona, au avut ca rezultat o intensa exploatare a resurselor naturale si implicit au dus la fenomene de degradare a mediului inconjurator. INHGA – DGA 152
- Page 105 and 106: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 107 and 108: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 109 and 110: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 111 and 112: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 113 and 114: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 115 and 116: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 117 and 118: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 119 and 120: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 121 and 122: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 123 and 124: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 125 and 126: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 127 and 128: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 129 and 130: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 131 and 132: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 133 and 134: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 135 and 136: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 137 and 138: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 139 and 140: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 141 and 142: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 143 and 144: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 145 and 146: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 147 and 148: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 149 and 150: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 151 and 152: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 153 and 154: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 155: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 159 and 160: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 161 and 162: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 163 and 164: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 165 and 166: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 167 and 168: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 169 and 170: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 171 and 172: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 173 and 174: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 175 and 176: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 177 and 178: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 179 and 180: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 181 and 182: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 183 and 184: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 185 and 186: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 187 and 188: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 189 and 190: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 191 and 192: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 193 and 194: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 195 and 196: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 197 and 198: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 199 and 200: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 201 and 202: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 203 and 204: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
- Page 205 and 206: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
STUDII PRIVIND SCENARII DE E<strong>VOL</strong>UTIE A CERINTELOR DE APA ALE<br />
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI<br />
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII<br />
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE<br />
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT<br />
C1 / 2008<br />
MMDD<br />
considerati factori care sa faca din Regiunea Centru o zona improprie<br />
agriculturii.<br />
Cu toate acestea, agricultura isi gaseste conditii bune de dezvoltare in cea mai<br />
mare parte a teritoriului. Chiar si in zona montana suprafete intinse de pasuni si<br />
fanete naturale sunt favorabile cresterii animalelor, iar clima mai rece si regimul<br />
pluviometric specific fac ca aici sa fie mai putin simtite efectele perioadelor mai<br />
secetoase din timpul anului.<br />
Fara a se putea face o delimitare stricta intre zonele favorabile diferitelor<br />
activitati agricole se constata totusi o anumita distributie a acestora in functie de<br />
relief, clima si sol. In estul si sudul regiunii cultura principala este cartoful iar in<br />
partea cu inaltimi mai joase sunt conditii favorabile pomilor fructiferi. In zonele<br />
colinare si depresionare precum si in luncile din centrul, sudul si sud-vestul<br />
regiunii se cultiva graul, orzoaica, orzul, porumbul, sfecla de zahar, legumele,<br />
plantele de nutret. Podisul Tarnavelor, cu zona delimitata de municipiile<br />
Tarnaveni, Medias, Blaj si Aiud ca si terenurile din jurul municipiilor Alba Iulia si<br />
Sebes sunt cunoscute ca foarte favorabile culturii vitei de vie.<br />
Cresterea animalelor este relativ bine dezvoltata in toate judetele regiunii, in<br />
zona montana, constituind principala activitate agricola. Cresterea oilor,<br />
activitate traditionala a locuitorilor din Muntii Cindrelului, Muntii Sebesului si<br />
zona Branului, se afla in usor declin in ultimul deceniu din cauza dificultatilor<br />
privind valorificarea productiei. Judetele Mures si Harghita sunt renumite pentru<br />
calitatea efectivelor de bovine, Muresul avand si un puternic sector de crestere<br />
a porcinelor si pasarilor.<br />
Suprafata agricola a Regiunii Centru este de 1941 mii ha reprezentand 56,9%<br />
din suprafata totala a regiunii si 13,1 % din suprafata agricola a Romaniei. Dupa<br />
modul de folosinta structura suprafetei agricole se prezinta astfel: arabil 39,6%,<br />
pasuni 34,9 %, fanete 24,0 %, vii si pepiniere viticole 0,6%, livezi si pepiniere<br />
pomicole 0,9%.<br />
Structura terenurilor agricole (arabil, pasuni, fanete) si principalele culturi<br />
agricole<br />
Suprafata agricola a Regiunii Centru era in anul 2003 de 1893,5 mii ha<br />
reprezentand 55,5% din suprafata totala a regiunii si 12,9 % din suprafata<br />
agricola a Romaniei. Dupa modul de folosinta structura suprafetei agricole se<br />
prezinta astfel: arabil 40,6%, pasuni 34,16 %, fanete 23,89 %, vii si pepiniere<br />
viticole 0,45%, livezi si pepiniere pomicole 0,88%.<br />
Dezvoltarea spatiului rural<br />
Spatiul rural reprezinta o entitate socio-culturala care cuprinde totalitatea<br />
asezarilor rurale si in care activitatea economica de baza este agricultura.<br />
Densitatea satelor pe o suprafata de 1000 km 2 difera foarte mult in cadrul<br />
judetelor din regiune, de la judetul Alba cu 105,4 sate/1000 km 2 , la judetul<br />
INHGA – DGA 151