VOL 2 - Apele Romane

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Breslele – organizate si specializate pe meserii – au fost primele forme
economice consemnate de documente inca din secolul XIV si ele au contribuit
la dezvoltarea aglomerarilor urbane, viitoarele cetati orasenesti Brasov, Sibiu,
Sighisoara, Medias, Cisnadie si altele.
Ca pondere in economia regiunii se remarca in primul rand activitatile
industriale, urmate de cele agro-silvice si cele de servicii.
Profilul industrial al regiunii este dat de industria constructiilor de masini si a
prelucrarii metalelor, chimica, materialelor de constructii, lemnului, extractiva,
textila si alimentara.
O caracteristica deosebita pe care o prezinta economia regiunii este ca aici sunt
reprezentate aproape toate ramurile industriei.
Unitatile industriale sunt amplasate in general, in localitatile urbane, si in cazul
multor orase mici dau acestor localitati un caracter monospecializat.
Resurse hidrografice
Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din cursurile superioare si
mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora, dintre care ii mentionam
pe cei mai importanti: Tarnavele, Sebesul, Cugirul, Ariesul, Ampoiul (afluenti ai
Muresului), Raul Negru, Barsa, Cibinul (afluenti ai Oltului).
Lacurile naturale sunt diverse ca geneza, cele mai cunoscute fiind lacurile
glaciare din Muntii Fagaras, lacul vulcanic Sf Ana din Muntii Harghita, si Lacul
Rosu format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz. Cele mai importante
lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes, lacurile sarate din
fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului si Sovata (Lacul Ursu) si iazurile
piscicole din Campia Transilvaniei.
Sunt de mentionat resursele energetice ale Muresului, Oltului, Lotrului si
Sebesului.
Potentialul energetic al cursurilor repezi de munte este exploatat in principal pe
cursul raurilor Sebes si Olt.
Infrastructura
Infrastructura tehnico-edilitara
Reteaua de distributie a apei, in lungime totala de 5571 km (12,38% din
lungimea pe tara), in anul 2004, este distribuita in 253 localitati din regiune, din
care 56 municipii si orase si 197 comune. Ponderea localitatilor rurale echipate
cu instalatii de alimentare cu apa potabila este de 57% la nivel national si 59%
la nivelul Regiunii Centru. In judetul Sibiu se gasesc cele mai multe localitati
rurale fara alimentare cu apa, doar 31% din localitati beneficiind de un astfel de
sistem in timp ce in judetul Brasov doar 20% dintre localitati nu au retea de
alimentare cu apa potabila.
INHGA – DGA 148