VOL 2 - Apele Romane

More documents

Recommendations

Info

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALA A REGIUNII CENTRU 2007-2013 Analiza economico-sociala a regiunii Descriere generala Caracteristici fizico-geografice Regiunea de Dezvoltare Centru este situata in zona centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind strabatuta de meridianul de 25 0 longitudine estica si paralela de 46 0 latitudine nordica. Prin pozitia sa geografica, Regiunea Centru realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare, inregistrandu-se distante aproximativ egale din zonal ei centrala pana la punctele de trecere a frontierelor In nord se invecineaza cu regiunea 6 Nord - Vest, la nord - est cu regiunea 1 Nord-Est, la est cu regiunea 2 Sud - Est, la sud cu regiunea 3 Sud si regiunea 4 Sud-Vest, la vest cu regiunea 5 Vest. Regiunea Centru este formata din judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu si are o suprafata totala de 34100 km 2 , ceea ce reprezinta 14,31% din suprafata tarii.Ca suprafata, depaseste unele tari europene cum ar fi Albania, Luxemburgul, Macedonia, Slovenia si Republica Moldova. Situatia socio-economica a regiunii Datele economice ale regiunii indica un relativ echilibru de ansamblu al celor trei sectoare: primar, secundar si tertiar. Structura si repartitia principalelor activitati economice pe cuprinsul suprafetei regiunii au fost determinate de varietatea resurselor naturale, de pozitia geografica si de traditia existenta in prelucrarea acestor resurse. Prezenta activitatilor mestesugaresti in aceste tinuturi este semnalata inca din antichitate, primele organizari industriale fiind realizate inca din Evul Mediu, iar acumularile ulterioare au creat premisele aparitiei unor centre industriale puternice, reprezentate prin majoritatea ramurilor industriale. In cadrul Regiunii Centru industria are vechi traditii datorita existentei variatelor bogatii naturale si a unor conditii social-istorice specifice. INHGA – DGA 147
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT C1 / 2008 MMDD Breslele – organizate si specializate pe meserii – au fost primele forme economice consemnate de documente inca din secolul XIV si ele au contribuit la dezvoltarea aglomerarilor urbane, viitoarele cetati orasenesti Brasov, Sibiu, Sighisoara, Medias, Cisnadie si altele. Ca pondere in economia regiunii se remarca in primul rand activitatile industriale, urmate de cele agro-silvice si cele de servicii. Profilul industrial al regiunii este dat de industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor, chimica, materialelor de constructii, lemnului, extractiva, textila si alimentara. O caracteristica deosebita pe care o prezinta economia regiunii este ca aici sunt reprezentate aproape toate ramurile industriei. Unitatile industriale sunt amplasate in general, in localitatile urbane, si in cazul multor orase mici dau acestor localitati un caracter monospecializat. Resurse hidrografice Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora, dintre care ii mentionam pe cei mai importanti: Tarnavele, Sebesul, Cugirul, Ariesul, Ampoiul (afluenti ai Muresului), Raul Negru, Barsa, Cibinul (afluenti ai Oltului). Lacurile naturale sunt diverse ca geneza, cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii Fagaras, lacul vulcanic Sf Ana din Muntii Harghita, si Lacul Rosu format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz. Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes, lacurile sarate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului si Sovata (Lacul Ursu) si iazurile piscicole din Campia Transilvaniei. Sunt de mentionat resursele energetice ale Muresului, Oltului, Lotrului si Sebesului. Potentialul energetic al cursurilor repezi de munte este exploatat in principal pe cursul raurilor Sebes si Olt. Infrastructura Infrastructura tehnico-edilitara Reteaua de distributie a apei, in lungime totala de 5571 km (12,38% din lungimea pe tara), in anul 2004, este distribuita in 253 localitati din regiune, din care 56 municipii si orase si 197 comune. Ponderea localitatilor rurale echipate cu instalatii de alimentare cu apa potabila este de 57% la nivel national si 59% la nivelul Regiunii Centru. In judetul Sibiu se gasesc cele mai multe localitati rurale fara alimentare cu apa, doar 31% din localitati beneficiind de un astfel de sistem in timp ce in judetul Brasov doar 20% dintre localitati nu au retea de alimentare cu apa potabila. INHGA – DGA 148
Page 1 and 2:
STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
Page 3 and 4:
ELABORATORI Elaborarea ştiinţific
Page 5 and 6:
Romania (2001-2010.................
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
Page 151: STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
Page 257 and 258:
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
show all

VOL 2 - Apele Romane

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?