VOL 2 - Apele Romane

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA ALE
FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR SI
MASURILOR NECESARE ATINGERII OBIECTIVELOR GESTIONARII
DURABILE A RESURSELOR DE APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT
C1 / 2008
MMDD
Valea Jiului a suferit o lunga perioada de timp datorita industriei miniere
(activitati de spalare a carbunelui), fara a se face investitii suficiente in protectia
apei. Lipsa sau calitatea scazuta a echipamentelor ecologice pentru deseuri in
unitatile industriale a dus la accidente cu consecinte asupra calitatii apei.
Lipsa investitiilor in modernizarea instalatiile de canalizare publica si cele ale
apei potabile au repercursiuni asupra calitatii apei furnizate cu consecinte
asupra sanatatii populatiei.
In Craiova, statia de epurare a apei inca nu este finalizata, apele reziduale
provenind de la populatie si de la unitatile industriale fiind deversate intr-un
canal colector care este partial acoperit si care traverseaza orasul, deversanduse
apoi in raul Jiu, care se varsa la randul sau in Dunare. O alta statie de
epurare este in curs de finalizare la insa in celelalte orase ale regiunii nu exista
statii de epurare a apei, apele reziduale deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu
sau in Dunare.
4. Grad redus de urbanizare si existenta unor areale urbane degradate cu
infrastructura de utilitati invechita, cladiri apartinand patrimoniului cultural in
stare avansata de degradare, lipsa zonelor verzi si de recreere, insuficiente
transportului public. Se mai mentionaeaza ca 52,8% din populatia regiunii
traieste in mediul rural.
Lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este de 3969 km
(penultimul loc intre regiuni), 8,8 % din totalul national de 44987 km; de
asemenea, regiunea are cel mai mic numar de localitati alimentate cu apa din
Romania-174, exceptand Bucuresti. Regiunea Oltenia se plaseaza pe ultimul
loc in Romania in ceea ce priveste procentul de apa furnizata prin utilizarea de
apometre: 61,5%, comparativ cu 75,3% la nivel national.
Cu o lungime a retelei de canalizare regionala de 1466 km, regiunea Oltenia
ocupa ultimul loc intre regiuni. De asemenea, exceptand regiunea Bucuresti,
are cel mai mic numar de localitati conectate.
Oportunitati: potential de exploatare a Dunarii ca un coridor de transport cu
cost redus (axa prioritara TEN-T 18); constructia podului Calafat-Vidin (acces la
sosea si cale ferata) catre Bulgaria, Grecia, Turcia, Orientul Apropiat si Mijlociu
(axa prioritara TEN-T 7); potential crescut pentru turismul montan, rural,
balnear, dunarean, religios etc; potential crescut pentru agricultura ecologica si
agroturism, in special in nord.
Amenintari: cresterea disparitatilor inter si infraregionale.
INHGA – DGA 128